Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Andrei Kiss în Dosarul nr. 372/33/2016* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IIIa contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.889D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată. Împrejurarea că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 s-a reglementat în sfera contribuţiilor sociale de sănătate, după pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziilor nr. 223 din 13 martie 2012 şi nr. 224 din 13 martie 2012, fără a se atinge domeniul declarat ca neconstituţional prin deciziile menţionate, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate de către autorul excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 198 din 2 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 372/33/2016*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Andrei Kiss într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv modificarea impozitului provenit din pensii, după casarea dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3.252 din 12 iunie 2019 şi trimiterea dosarului în vederea înaintării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 şi ale art. 147 alin. (4), întrucât trebuia să aibă conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care trebuia să reglementeze pentru viitor, odată cu adoptarea bugetului de stat. 7. Se apreciază că „potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 trebuia să fie emis în anul 2012“. 8. Referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se afirmă că „prevederea ridicării pragului deductibil de la 740 lei, declarat neconstituţional prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, la valoarea punctului de pensie care pentru anul 2016 este de 872 lei este o corecţie a aplicării întârziate a deciziei Curţii Constituţionale“. De asemenea, se consideră că „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 trebuia să modifice şi pragul deductibil pentru impozit la valoarea constituţională de 1.200 lei pentru anul 2016, pentru a nu afecta nivelul de trai al pensionarilor.“ 9. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că cele două acte normative criticate sunt constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2012, aprobată prin Legea nr. 87/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 8 aprilie 2013, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 47 referitor la nivelul de trai şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu privire la cadrul procesual în care aceasta a fost ridicată, Curtea observă că, prin cererea de chemare în judecată formulată, autorul excepţiei a solicitat instanţei judecătoreşti restituirea unor sume de bani reţinute din pensie cu titlu de impozit şi contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate, fiind nemulţumit de modul de redactare a normei legale care a stabilit obligaţia de plată în sarcina sa, iar „Guvernul României a omis aplicarea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 35 din 24 ianuarie 2012, nr. 223 din 13 martie 2012 şi nr. 224 din 13 martie 2012“. 16. Curtea observă că autorul acesteia invocă în mod formal dispoziţiile constituţionale ale art. 15, ale art. 47 şi ale art. 147 alin. (4), fără a motiva însă pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu normele fundamentale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 17. Cu privire la motivarea unei excepţii de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 18. Aplicând aceste considerente de principiu ale deciziei antereferite la prezenta cauză, Curtea constată că indicarea textelor constituţionale pretins încălcate nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. Aşadar, dat fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a prevederilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Andrei Kiss în Dosarul nr. 372/33/2016* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
