Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Constantin Tăutu în Dosarul nr. 10.431/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 720D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că se urmăreşte, pe calea controlului de constituţionalitate, includerea în conţinutul normei criticate a unor noi categorii de beneficiari ai dispoziţiei legale ce formează obiectul excepţiei. Or, ţine de opţiunea legiuitorului să includă sau nu exercitarea anumitor profesii juridice în vechimea necesară magistratului pentru acordarea pensiei de serviciu, iar Curtea Constituţională nu are competenţa de a complini o omisiune legislativă, acest aspect fiind în limitele marjei de apreciere a Parlamentului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.431/99/2017, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Constantin Tăutu într-o cauză având ca obiect obligarea Tribunalului Botoşani să îi elibereze o adeverinţă în care să se menţioneze că îndeplineşte condiţiile de vechime în magistratură în vederea stabilirii pensiei de serviciu. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care nu se referă şi la ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, în ceea ce priveşte asimilarea activităţii desfăşurate de aceştia cu vechimea în magistratură utilă pentru deschiderea drepturilor de pensie în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Ţinând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior doar unei anumite categorii de magistraţi, respectiv celor care au deţinut anterior funcţiile enumerate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. 6. Se susţine că diferenţierea nu se poate justifica pe considerentul că activitatea pe care o desfăşoară ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice nu este apropiată de cea a judecătorilor sau procurorilor. Dimpotrivă, pentru a demonstra similitudinea cu situaţia procurorilor în ceea ce priveşte atribuţiile de serviciu şi controlul ierarhic, autorul excepţiei invocă o serie de prevederi din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare şi din Codul de procedură penală, conchizând că atribuţiile ofiţerului de poliţie judiciară se suprapun de multe ori cu cele ale procurorului. 7. De asemenea, arată că ofiţerii de poliţie judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de poliţişti, iar interdicţiile prevăzute de art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt similare celor stabilite în sarcina judecătorilor şi procurorilor prin dispoziţiile art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Or, pensia de serviciu echivalează cu o compensaţie a rigorilor regimului special căruia trebuie să i se supună anumite categorii de salariaţi. 8. Consideră că este profund inechitabilă şi în vădită contradicţie cu scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea pensiei de serviciu eliminarea, fără nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, din calculul vechimii pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei de 60 ani, a persoanei care, anterior promovării examenului de admitere în magistratură şi exercitarea funcţiei de judecător, a deţinut calitatea de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, având atribuţii şi interdicţii similare cu cele ale procurorilor. 9. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 14. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 avea următorul conţinut normativ: "(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură." 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că se critică neincluderea activităţii desfăşurate de ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice în enumerarea profesiilor a căror exercitare, anterior intrării în magistratură, poate fi luată în calcul pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu pentru judecători şi procurori înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani. 17. Curtea a mai analizat această problematică, prin prisma unor critici identice, respingând, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022. 18. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, a constatat că este opţiunea legiuitorului asimilarea cu vechimea utilă în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu a exercitării anumitor profesii juridice. O astfel de reglementare nu pune în discuţie o eventuală discriminare, ţinând de viziunea legislativă a Parlamentului, adaptată realităţilor sociale existente. 19. Totodată, Curtea Constituţională a arătat că nu are competenţa de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, astfel că nu prezintă relevanţă constituţională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecinţă, faţă de critica formulată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 20. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, Curtea observă că, în mod similar cu situaţia din cauza soluţionată prin Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021, precitată, pe de o parte, că autorul acesteia nu motivează în niciun fel pretinsa neconstituţionalitate a acestora, astfel că excepţia nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiţia legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din aceeaşi lege. Astfel, conţinutul normativ al art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 are în vedere situaţia în care judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani beneficiază de pensia de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, or, autorul excepţiei, neîndeplinind criteriul vârstei, nu intră sub incidenţa textului de lege menţionat. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Constantin Tăutu în Dosarul nr. 10.431/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
