Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 268 din 27 martie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) şi art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dănileţ Cristi Vasilică în Dosarul nr. 1.639/1/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.479D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, din perspectiva cerinţelor de calitate a legii, textele de lege criticate sunt clare, precise şi previzibile, iar faptul că legiuitorul nu a enumerat toate cazurile care pot constitui abateri disciplinare se datorează gradului de abstractizare pe care trebuie să îl îndeplinească norma legală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.639/1/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Dănileţ Cristi Vasilică într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de Inspecţia judiciară împotriva Hotărârii nr. 28J din 18 decembrie 2019, pronunţată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în materie disciplinară, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea disciplinară.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că nedefinirea unor termeni precum „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale“ ori „prestigiul justiţiei“ contravine principiului constituţional al legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii. Se susţine că termenii anterior menţionaţi sunt specifici eticii judiciare, iar nu materiei disciplinare. Or, etica judiciară cuprinde reguli de recomandare cu privire la conduita pe care magistraţii trebuie să o adopte atât în exercitarea funcţiei, cât şi în afara exercitării acesteia. În schimb, prevederile legale criticate cuprind norme obligatorii cu privire la interdicţiile şi obligaţiile magistraţilor, atât în cadrul exercitării funcţiei, cât şi în afara exercitării acesteia. Or, se susţine că nu este permisă explicarea termenilor dintr-o lege ce reglementează abaterile disciplinare prin raportare la diferite acte emise în domeniul eticii judiciare, cum ar fi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005. Prin urmare, termenii din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate sunt confuzi, neclari şi imprecişi, motiv pentru care nu este posibilă anticiparea de către magistraţi a conduitei pe care trebuie să o adopte pentru a nu fi sancţionaţi disciplinar. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017 prin care a fost constatată neconstituţională sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat.
    6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    - Art. 98 alin. (1): „(1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.“
    – Art. 99 lit. a):
    "Constituie abateri disciplinare:
    a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;"

    11. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile din Legea nr. 303/2004 pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabile în cauza de pe rolul instanţei judecătoreşti, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, statuând că, potrivit textului de lege criticat, constituie abateri disciplinare manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. Aşadar, din perspectiva cerinţelor de calitate ale legii, textul de lege criticat este clar, precis şi previzibil, în sensul că orice manifestare de natură să aducă atingere valorilor protejate în ipoteza normativă criticată, săvârşită în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constituie abatere disciplinară. Faptul că legiuitorul nu a enumerat toate cazurile în care asemenea manifestări pot constitui abateri disciplinare se datorează gradului de abstractizare pe care trebuie să îl întrunească norma legală, revenind interpretului acesteia rolul de a identifica toate cazurile concrete, de natură să se încadreze în ipoteza textului de lege criticat (paragraful 22).
    14. Prin decizia menţionată, paragrafele 23 şi 24, Curtea a mai statuat că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 47, Hotărârea Curţii Europene din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, sau Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109). Mai mult, din formularea motivelor de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că excepţia vizează o deficienţă de redactare a textului de lege criticat, aspect care nu este de natură să contravină caracterului previzibil al normei legale, dat fiind faptul că, având în vedere calitatea lor de judecători sau procurori, destinatarii acesteia pot determina înţelesul dispoziţiei normative. În sensul jurisprudenţei Curţii Europene, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie, interpretarea şi aplicarea unor asemenea norme legale depinzând de practică (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 25 mai 1993, pronunţată în Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, sau Hotărârea din 11 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31).
    15. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
    16. În ceea ce priveşte invocarea, în prezenta cauză, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, prin care a fost constatată neconstituţională sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, Curtea reţine că argumentele ce au condus la declararea neconstituţionalităţii acestui din urmă text de lege nu sunt aplicabile prezentei cauze. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a statuat că împrejurarea că dispoziţiile legale criticate nu precizau expres care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârşire avocatul este nedemn să exercite profesia în cauză conduce la încălcarea principiului constituţional al legalităţii. Aşadar, în speţă, exista posibilitatea obiectivă a enumerării exprese şi limitative a infracţiunilor pentru a căror săvârşire şi, implicit, condamnare avocatul este nedemn să mai exercite profesia în cauză, având în vedere reglementarea expresă a unor asemenea infracţiuni în Codul penal sau în legile speciale. Or, în prezenta cauză, având în vedere spectrul larg al manifestărilor care pot aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, revine organelor de cercetare disciplinară sarcina să determine sfera concretă a unor asemenea manifestări, de natură să se încadreze în ipoteza normativă a textului de lege criticat.
    17. De altfel, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că aspectele relevate se referă mai degrabă la modul de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, arătându-se, în esenţă, că lipsa de precizie a acestuia poate genera interpretări arbitrare. Or, revine Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, sarcina să interpreteze şi să aplice textul de lege criticat, în raport cu situaţiile de fapt deduse judecăţii, cu respectarea principiilor constituţionale care guvernează statutul magistraţilor. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională, statuând că verificarea existenţei unei abateri disciplinare presupune examinarea temeinică a circumstanţelor de fapt în care a trebuit să lucreze magistratul, a noutăţii şi dificultăţii problematicilor juridice cu care acesta s-a confruntat, a situaţiei jurisprudenţei şi doctrinei, a motivării, pentru a se ajunge la concluzia existenţei faptei prevăzute de textul legal de referinţă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012, precum şi Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, paragraful 25, precitată).
    18. Aşadar, lipsa unei definiţii sau explicaţii cu privire la termenii „manifestări“, care aduc atingere „onoarei“ sau „probităţii profesionale“ ori „prestigiului justiţiei“, nu afectează claritatea şi previzibilitatea normei legale criticate întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită fără explicaţii sau justificări“. Or normele legale trebuie să aibă un grad ridicat de generalizare şi abstractizare, iar legiuitorul nu ar putea anticipa şi include într-o enumerare toate faptele susceptibile de a aduce atingere „onoarei“ sau „probităţii profesionale“ ori „prestigiului justiţiei“.
    19. Pentru aceleaşi argumente, în prezenta cauză, Curtea nu poate reţine nici neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din acelaşi act normativ.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dănileţ Cristi Vasilică în Dosarul nr. 1.639/1/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi constată că dispoziţiile art. 98 alin. (1) şi art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) şi ale art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor