Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 98/119/2018* al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.385D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.457D/2018, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.896/119/2017 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.457D/2018 la Dosarul nr. 1.385D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece elementele principale ale răspunderii disciplinare a poliţiştilor, respectiv procedura, sancţiunile, competenţele organelor abilitate să controleze această procedură sunt reglementate prin lege organică - Legea nr. 360/2002, prin hotărârea Guvernului stabilindu-se aspectele secundare. Se arată că în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 213 din 30 martie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, la data pronunţării prezentei decizii, criticile fiind identice, formulate de acelaşi autor. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 213 din 30 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 15 iunie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierile din 21 şi 24 septembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 98/119/2018* şi nr. 1.896/119/2017, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Popa în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine, în esenţă, că cercetarea sa prealabilă s-a dispus în temeiul art. 59 din Legea nr. 360/2002 şi al art. 6 şi 20 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor. 9. Se afirmă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente esenţiale ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002. Totodată, Curtea a reţinut că răspunderea disciplinară, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin legea organică, respectiv Legea nr. 360/2002, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Ca atare, normele în baza cărora a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura cercetării prealabile să fie stabilită printr-o normă administrativă cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului. 10. Tribunalul Covasna - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.385D/2018, apreciază că, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată prin Decizia nr. 392 din 2 iunie 2014, excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată, textul de lege criticat contravenind dispoziţiilor constituţionale invocate. De asemenea, în Dosarul nr. 1.457D/2018, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, nefiind încălcată nicio dispoziţie constituţională, în condiţiile în care art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 vizează atribuirea către Guvern a competenţei de adoptare a unui act administrativ cu caracter normativ pentru punerea în executare a legii, respectiv a normelor metodologice de punere în aplicare a unei prevederi a legii, iar nu a unor norme care să se substituie domeniului de reglementare rezervat exclusiv legii organice. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.“ 15. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002, din perspectiva unor critici identice, formulate de acelaşi autor, prin Decizia nr. 213 din 30 martie 2021, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, respingând excepţia ca neîntemeiată. 17. Totodată, prin Decizia nr. 693 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1325 din 13 decembrie 2020, paragrafele 26-31, Curtea a reţinut că dispoziţiile privind răspunderea juridică a poliţistului, cuprinse în cap. IV din Legea nr. 360/2002, au fost modificate şi completate ca urmare a Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, prin care a constatat că prevederile art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt neconstituţionale, întrucât poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, astfel că orice aspect care vizează „elementele esenţiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, inclusiv răspunderea disciplinară, trebuie reglementate prin lege organică. Curtea a reţinut că răspunderea disciplinară, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică, respectiv Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. 18. În acest sens, Curtea a observat că, potrivit art. 55 din Legea nr. 360/2002, încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz. Potrivit art. 57 din Legea nr. 360/2002, constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie: a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei; b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege; c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor; c^1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului; d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii; e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu; f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne; g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate; h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă; i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist; j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane; k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege. De asemenea, conform art. 58^2 din Legea nr. 360/2002, principiile care stau la baza procedurii disciplinare sunt: a) prezumţia de nevinovăţie - poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită; b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat; c) celeritatea procedurii - cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege; d) contradictorialitatea - asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată; e) proporţionalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă; f) unicitatea sancţiunii - pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară; g) legalitatea sancţiunii - sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1). Totodată, sancţiunile disciplinare, potrivit art. 58^4 din Legea nr. 360/2002, se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, mai puţin în cazul sancţiunilor privind mustrarea scrisă şi diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni, care se pot aplica fără consultarea consiliului. Prin excepţie, pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, sancţiunile disciplinare se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără consultarea Consiliului de disciplină. 19. De asemenea, Curtea a observat că, pentru punerea în aplicare a prevederilor din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului referitoare la răspunderea disciplinară a poliţiştilor, în temeiul art. 62^8 din lege, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 725/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015. 20. Prin urmare, având în vedere cadrul legislativ menţionat, Curtea a constatat netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate formulate, deoarece dispoziţiile privind răspunderea juridică a poliţistului, cuprinse în cap. IV din Legea nr. 360/2002, au fost modificate şi completate ca urmare a Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014 şi, în prezent, aspectele esenţiale ale răspunderii disciplinare a poliţistului sunt prevăzute în lege, iar normele de aplicare a prevederilor legii referitoare la răspunderea disciplinară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, fără ca prin aceasta să se încalce dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul legalităţii şi nici cele ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcţionarului public trebuie reglementat prin lege organică. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Popa în dosarele nr. 98/119/2018* şi nr. 1.896/119/2017 ale Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
