Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 672 şi ale art. 163 alin. (3), (8) şi (9) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petcu Cezar în Dosarul nr. 16.626/197/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.450D/2020. 2. La apelul nominal, răspunde, pentru autorul excepţiei, avocat Petcu Mihail, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care susţine admiterea acesteia. În acest sens, arată că este neconstituţională exprimarea legiuitorului cuprinsă în art. 672 teza a treia din Codul de procedură civilă, potrivit căreia, atunci când nu este posibilă comunicarea actelor prin executorul judecătoresc, aceasta se face potrivit dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. În acest sens, arată că, pentru a nu se îngrădi accesul liber la justiţie, în materia contestaţiei la executarea silită, actele de executare trebuie comunicate printr-o procedură legală, aptă să asigure accesul persoanelor juridice la justiţie. Or, ipotezele prevăzute de textul de lege criticat, în subsidiaritate, nu arată clar care sunt cazurile pe care le pot invoca executorii judecătoreşti, atunci când apelează la comunicarea actelor procedurale prin agentul procedural. Prin urmare, dacă actele procedurale nu se comunică prin intermediul executorului judecătoresc, ci prin funcţionarul poştal, este încălcat accesul liber la justiţie. 4. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163 alin. (3), (8) şi (9) din Codul de procedură civilă, se arată că acest text de lege reglementează comunicarea actelor procedurale prin agent, iar nu prin funcţionar poştal. De asemenea, arată că nu există o definiţie clară a modalităţii de comunicare la cutia poştală şi nu este reglementată precizarea clară a numărului de cutie poştală, mai ales în blocurile de apartamente. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate sunt clare şi nu îngrădesc accesul liber la justiţie, în realitate autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitând completarea textului de lege criticat. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 795 din 17 noiembrie 2015, nr. 622 din 24 noiembrie 2022 şi nr. 348 din 27 iunie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 16.626/197/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 672 şi ale art. 163 alin. (3), (8) şi (9) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Petcu Cezar într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 686 din 1 februarie 2019, pronunţate de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 16626/62/2018, privind o contestaţie la executare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 672 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât „nu indică în mod clar, precum în cazul comunicării actelor de către instanţele de judecată“, care sunt cazurile în care executorul judecătoresc este împiedicat să comunice în mod legal actele procedurale, respectiv somaţia, titlul executoriu şi încheierea de încuviinţare a executării silite. În acest sens, se susţine că prevederile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care executorul judecătoresc dovedeşte faptul că s-a aflat în imposibilitate reală de a comunica actele de procedură personal sau prin agent procedural. 8. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163 alin. (3), (8) şi (9) din Codul de procedură civilă, se susţine că această comunicare a actelor de procedură, reglementată de textul de lege criticat, prin depunerea la cutia poştală, se poate face doar de către agentul procedural al executorului judecătoresc, iar nu de funcţionarul poştal. Se mai susţine că, în cauză, nu există nicio dovadă a refuzului destinatarului de a primi actul procedural, astfel încât nu este justificată depunerea în cutia poştală. De asemenea, se susţine că, în cauză, nu se poate considera că s-a realizat o comunicare legală a actului de procedură, „atâta timp cât nu este dovedită depunerea efectivă în cutia poştală a apartamentului“ de domiciliu. În acest sens, se susţine că din procesul-verbal de comunicare a dovezii de citare lipseşte un „element esenţial“, respectiv numărul cutiei poştale în care a fost depus actul procedural comunicat. Astfel, prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate, întrucât nu instituie obligaţia indicării în concret a elementelor de identificare a cutiei poştale. Se susţine că este încălcat principiul constituţional al accesului liber la justiţie, prin lăsarea actelor procedurale în cutia poştală, dat fiind faptul că există numeroase situaţii în care acestea nu sunt securizate şi „nu pot asigura primirea corespondenţei“, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la secretul corespondenţei. 9. Se mai susţine că legiuitorul nu a fost consecvent în ceea ce priveşte terminologia folosită, utilizând atât termenul de „cutie poştală“, potrivit art. 163 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât şi termenul de „căsuţă poştală“, în cuprinsul art. 158 din acelaşi act normativ. 10. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 163 alin. (3), (8) şi (9) şi art. 672 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: - Art. 163 alin. (3), (8) şi (9): "(3) Dacă destinatarul refuză să primească citaţia, agentul o va depune în cutia poştală. În lipsa cutiei poştale, va afişa pe uşa locuinţei destinatarului o înştiinţare care trebuie să cuprindă: a) anul, luna, ziua şi ora când depunerea sau, după caz, afişarea a fost făcută; b) numele şi prenumele celui care a făcut depunerea sau, după caz, afişarea şi funcţia acestuia; c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respectiv sediul celui înştiinţat; d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea şi denumirea instanţei pe rolul căreia se află dosarul, cu indicarea sediului acesteia; e) arătarea actelor de procedură despre a căror comunicare este vorba; f) menţiunea că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afişarea înştiinţării ori, când există urgenţă, nu mai târziu de 3 zile, destinatarul este în drept să se prezinte la sediul instanţei de judecată pentru a i se comunica citaţia. Când domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanţa de judecată îşi are sediul, înştiinţarea va cuprinde menţiunea că pentru a i se comunica citaţia destinatarul este în drept să se prezinte la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul; g) menţiunea că, în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citaţiei în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, al termenului de 3 zile prevăzut la lit. f), citaţia se consideră comunicată la împlinirea acestui termen; h) semnătura celui care a depus sau afişat înştiinţarea. (...)(8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) şi (7), precum şi atunci când acestea, deşi prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (3)-(5).(9) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (8), agentul are obligaţia ca, în termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afişarea înştiinţării, să depună citaţia, precum şi procesul-verbal prevăzut la alin. (5), la sediul instanţei de judecată care a emis citaţia ori, după caz, la cel al primăriei în raza căreia destinatarul locuieşte sau îşi are sediul, urmând ca acestea să comunice citaţia." – Art. 672: „Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, iar, dacă aceasta nu este posibilă, potrivit dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. Dovada comunicării prin agent procedural are aceeaşi forţă probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuşi.“ 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 28 - Secretul corespondenţei. Din motivarea excepţiei rezultă că se invocă şi încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 24 - Dreptul la apărare. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în motivarea acesteia se susţine că prevederile art. 672 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât nu indică în mod clar care sunt cazurile în care executorul judecătoresc este împiedicat să comunice în mod legal actele procedurale. De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163 alin. (3), (8) şi (9) din Codul de procedură civilă, se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate întrucât, în cazul depunerii actului procedural la cutia poştală, nu instituie obligaţia indicării în concret a elementelor de identificare a cutiei poştale. 17. Din examinarea criticilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acestea tind spre o completare a textelor de lege criticate. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 18. Totodată, susţinerile referitoare la faptul că în cauză nu există nicio dovadă a refuzului destinatarului de a primi actul procedural, astfel încât nu este justificată depunerea în cutia poştală, la lipsa unor elemente din cuprinsul procesului-verbal de înmânare a dovezii de citare, ori la imposibilitatea obiectivă a executorului judecătoresc de a comunica actul procedural, se circumscriu sferei interpretării şi aplicării prevederilor criticate, în concret, la speţa dedusă judecăţii. 19. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3), (8) şi (9) şi art. 672 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petcu Cezar în Dosarul nr. 16.626/197/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
