Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 812 din 18 august 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iaşi. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.417D/2019.
    2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei. În ceea ce priveşte art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, acesta apreciază că dispoziţiile sunt neclare, deoarece avertismentul trebuie pus în aplicare în momentul comunicării, iar nu înainte, astfel cum au făcut organele judiciare în cauza sa. Susţine că textele criticate nu prevăd că nerespectarea avertismentului duce la o procedură de cercetare, judecare şi condamnare a persoanei respective. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 414 alin. (1) din Codul penal apreciază că acestea sunt neconstituţionale deoarece el are contract de exercitare a profesiei de cadru militar cu Ministerul Apărării Naţionale, care a delegat, conform unui ordin de ministru, comandanţilor unităţilor militare competenţa încheierii de contracte. Susţine că nu are contract cu unitatea militară din cadrul căreia face parte comandantul care a făcut sesizarea referitoare la săvârşirea infracţiunii de dezertare. Arată că organele judiciare au considerat că orice comandant, indiferent de unitatea la care este încadrat, poate face o sesizare referitoare la infracţiunea anterior menţionată.
    4. Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece criticile privesc modul de interpretare şi aplicare a legii de către organele judiciare şi modul de soluţionare pe fond a cauzei penale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea nr. 77 din 4 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 78/739/2019/a1, Tribunalul Militar Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Cristian Florin Zaha într-o cauză penală în care autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dezertare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că „din conţinutul art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultă foarte clar că punerea în executare a avertismentului se putea pune în aplicare după comunicarea hotărârii“. Susţine că, „din ordonanţa procurorului militar de caz şi din ordonanţa primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din Codul de procedură penală, aplicându-se doar art. 2.553 şi art. 2.556 din Codul civil“. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 414 alin. (1) din Codul penal reiterează cele susţinute cu privire la dispoziţiile art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală. Referitor la dispoziţiile art. 41^1 din Legea nr. 80/1995, autorul excepţiei arată că are contract de muncă (contract de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate) cu şeful unităţii militate 02515 Bucureşti, iar nu cu comandantul unităţii militare 01144 Roman. Referitor la dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999, autorul excepţiei susţine că nu putea fi încadrat pe o funcţie de ofiţer 3 cu salariul aferent acesteia, deoarece a ocupat şi ocupă legal o funcţie de ofiţer 4 în cadrul unităţii militare 02515 Bucureşti.
    7. Tribunalul Militar Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii. Legea nr. 80/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, iar dispoziţiile art. 41^1 au fost modificate prin art. I pct. 41 din Legea nr. 101/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019. Legea nr. 138/1999 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală: „Dacă avertismentul nu poate fi executat îndată după pronunţare, punerea în executare a acestuia se face la rămânerea definitivă a hotărârii, prin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei căreia i se aplică.“;
    – Art. 414 alin. (1) din Codul penal: „Absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, a oricărui militar se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“;
    – Art. 41^1 din Legea nr. 80/1995:
    " Persoanele care urmează să devină cadre militare în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) şi h), ale art. 38 lit. a) şi d) şi ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea întro instituţie militară de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari sau subofiţerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcţie, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    În condiţiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d)-g) şi i), la art. 38 lit. b)-c) şi e) şi la art. 40 alin. 1 lit. b)-g), persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 4 ani, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    Durata contractelor încheiate în condiţiile alin. 1, 2 şi 14 se prelungeşte de drept, prin acte adiţionale, cu o durată cuprinsă între 4 şi 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, în situaţia în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor şi admise la studii universitare de licenţă, master, doctorat sau la studii postliceale, finanţate de la bugetul de stat şi organizate în instituţii de învăţământ din ţară şi străinătate, la forma de învăţământ cu frecvenţă.
    După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcţie de opţiunea părţilor, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    Contractele încheiate în condiţiile alin. 4 încetează de drept în situaţiile prevăzute la alin. 3, la data înmatriculării în instituţia de învăţământ.
    Începând cu data prevăzută la alin. 5, cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată cuprinsă între 4 şi 8 ani, care se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    Dispoziţiile alin. 3, alin. 5 şi 6 se aplică în mod corespunzător în situaţia prevăzută la art. 36 alin. 1 lit. h).
    Cadrele militare care au o vechime ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate de cel puţin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naţionale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.
    Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părţile sunt obligate să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a acestuia.
    În situaţia în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate să anunţe Ministerul Apărării Naţionale cu cel puţin 30 de zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1, 2 şi 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 şi 7, cadrele militare sunt obligate şi să restituie cheltuielile de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării, proporţional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
    Aceeaşi obligaţie de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-n), art. 87 şi 88, înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1, 2 şi 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 şi 7, proporţional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
    În situaţia în care Ministerul Apărării Naţionale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e^1), din iniţiativa Ministerului Apărării Naţionale, acestea beneficiază de măsuri de protecţie socială conform prevederilor legale.
    Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părţi în situaţia în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) şi g). În aceste cazuri părţile nu au obligaţii una faţă de cealaltă.
    Prin excepţie de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviaţie încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcţie.
    Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofiţerii medici, medici dentişti şi farmacişti se prelungeşte cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat.
    Normele de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării prevăzute la alin. 10 şi 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale."

    – Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999: „Cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract, pe timpul cât se află în delegare, detaşare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate şi alte concedii plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale, în permisie şi pe timpul executării sancţiunilor disciplinare prevăzute în regulamentele militare, primesc soldele lunare şi celelalte drepturi băneşti avute.“

    12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 42 alin. (1) potrivit căruia munca forţată este interzisă şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia determină neconstituţionalitatea textelor criticate prin faptul că „din ordonanţa procurorului militar de caz şi din ordonanţa primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din Codul de procedură penală, aplicându-se doar art. 2.553 şi art. 2.556 din Codul civil“. Totodată, învederează diferite aspecte de fapt, precum modalitatea de remunerare şi de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, apreciind că acestea sunt elemente care determină neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.
    14. Având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi de soluţia pronunţată de procuror. Curtea reţine că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată de procuror, la care face referire autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului.
    15. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, ale art. 414 alin. (1) din Codul penal, ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iaşi.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Militar Iaşi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 mai 2022.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016