Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Afrodita Laura │- │
│Tutunaru │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 10.142/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.107D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus concluzii scrise, prin care solicită, între altele, judecata în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece nicio dispoziţie constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie. De aceea, cheltuielile judiciare generate de o parte care are şi o culpă procesuală vor fi suportate de aceasta. Solicită menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 10.142/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Vonica în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare cu privire la cheltuielile judiciare dispuse prin ordonanţa de clasare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, în absenţa unor criterii transparente, cheltuielile judiciare sunt stabilite de procuror în mod aleatoriu. 7. Judecătoria Giurgiu - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că, potrivit art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana vătămată, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, obiect al excepţiei îl constituie exclusiv prevederile art. 275 alin. (1) pct. 1 şi 2 şi alin. (5) din Codul de procedură penală. 10. Potrivit art. 275 alin. (5) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare pe care statul le avansează în legătură cu soluţionarea plângerilor împotriva actelor şi măsurilor organelor de urmărire penală se suportă de petent în cazul în care acesta are o culpă procesuală în respingerea plângerii, respectiv rămân în sarcina statului atunci când plângerea este admisă sau nu se poate reţine o culpă procesuală a petentului. 11. Aşadar, întrucât în caz de respingere a plângerii petentul nu este obligat la plata cheltuielilor judiciare făcute de stat decât în măsura în care are o culpă procesuală, nu se poate reţine că reglementarea criticată ar descuraja contestarea actelor/ măsurilor procurorului pe cale ierarhică în cadrul Ministerului Public. Dimpotrivă, faptul că statul avansează sumele necesare pentru soluţionarea plângerii întemeiate pe dispoziţiile art. 339 din Codul de procedură penală este de natură să îi faciliteze persoanei vătămate accesul la acest mijloc procesual. 12. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 275 din Codul de procedură penală sunt o aplicare a principiului potrivit căruia partea care cade în pretenţii este ţinută să suporte cheltuielile judiciare. Or, acest principiu se aplică indiferent dacă, în considerarea obligaţiei sale de a asigura exercitarea din oficiu a funcţiilor judiciare - art. 3 alin. (2) din Codul de procedură penală -, statul este cel care avansează cheltuielile respective. În sensul celor de mai sus a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.337 din 11 octombrie 2011. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie şi, prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate atât de inculpat, cât şi de partea vătămată, în cazul în care procesul a încetat ca urmare a împăcării acestora. 14. Totodată, dispoziţiile legale criticate nu împiedică părţile să se prevaleze fără nicio îngrădire de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil şi reprezintă norme de procedură a căror reglementare este în competenţa exclusivă a legiuitorului. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 275 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Plata cheltuielilor avansate de stat în celelalte cazuri, care au următorul conţinut: "(1) Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmează: 1. în caz de achitare, de către: a) persoana vătămată, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală; b) partea civilă căreia i s-au respins în totul pretenţiile civile, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală; c) inculpatul care a fost obligat la repararea prejudiciului; 2. în caz de încetare a procesului penal, de către: a) inculpat, dacă există o cauză de nepedepsire; b) persoana vătămată, în caz de retragere a plângerii prealabile sau în cazul în care plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă; c) partea prevăzută în acordul de mediere, în cazul în care a intervenit medierea penală; d) inculpatul şi persoana vătămată, în caz de împăcare. 3. dacă inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuielile judiciare sunt suportate de către: a) persoana vătămată, atunci când aceasta şi-a retras plângerea prealabilă ori s-a dispus clasarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a)-c) sau achitarea inculpatului, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală; b) inculpat, atunci când se dispune clasarea pentru alte situaţii decât cele prevăzute în dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a)-c) ori încetarea procesului penal; 4. în caz de restituire a cauzei la parchet în procedura camerei preliminare, cheltuielile judiciare sunt suportate de către stat.(2) În cazul declarării apelului, recursului în casaţie ori al introducerii unei contestaţii sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul în casaţie, contestaţia sau cererea. (3) În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.(4) În cazul când mai multe părţi sau persoane vătămate sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanţa hotărăşte partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.(5) Dispoziţiile alin. (1) pct. 1 şi 2 şi ale alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul dispunerii în cursul urmăririi penale a unei soluţii de clasare şi în situaţia respingerii unei plângeri formulate împotriva actelor şi măsurilor dispuse de organele de urmărire penală.(6) Cheltuielile privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, potrivit legii, rămân în sarcina statului.(7) În situaţia contestaţiilor formulate de către administraţia penitenciarului în cazurile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului." 18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit de cuantumul cheltuielilor judiciare instituite prin ordonanţa de clasare, deoarece nu se poate stabili ce reprezintă acestea. 20. Cu privire la aceste critici, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, paragrafele 15-20, făcând trimitere la jurisprudenţa în materie referitoare la dispoziţiile din Codul de procedură penală din 1968, instanţa de contencios constituţional a statuat că nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul sau cererea şi nu împiedică părţile interesate să se adreseze justiţiei şi să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile constituţionale ale art. 21. Mai mult, dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie. 21. Referitor la critica potrivit căreia stabilirea cheltuielilor judiciare, în cazurile prevăzute la art. 275 din Codul de procedură penală, este lăsată la latitudinea procurorului, Curtea constată că determinarea acestor cheltuieli nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, realizându-se potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a autorităţii care le aplică. În calculul cheltuielilor judiciare, procurorul/instanţa de judecată determină cheltuielile avansate de stat şi cele făcute de părţi şi de alţi subiecţi procesuali. 22. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probaţiune dispuse de organele judiciare şi cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfăşurării procesului penal, din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din bugetul Ministerului Justiţiei, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfăşurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul art. 272 şi 273 din Codul de procedură penală. În acest sens art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaţilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal. La acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului, expertului şi interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinţă şi a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor în faţa organelor judiciare. Referitor la acestea din urmă, art. 273 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală reglementează modul de stabilire a respectivelor sume, martorul, expertul şi interpretul, care sunt salariaţi, având dreptul la venitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleaşi dispoziţii legale prevăd că martorul, care are venit din muncă, este îndreptăţit să primească o compensare, iar expertul şi interpretul au dreptul la o retribuţie pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile şi în condiţiile prevăzute prin dispoziţii legale. 23. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părţi şi de ceilalţi subiecţi procesuali în cursul procesului, din proprie iniţiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri şi memorii şi administrarea de mijloace de probă pentru susţinerea acţiunii civile, sau pe baza dispoziţiilor instanţei, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularităţile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele şi normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experţilor sau interpreţilor. 24. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin textul criticat a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile art. 275 din Codul de procedură penală se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor care formulează cereri, contestaţii sau care promovează căile de atac enumerate în cuprinsul acestor norme legale, în situaţia în care aceste cereri sunt respinse ori retrase. 25. Având în vedere argumentele anterior invocate, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută nici încălcarea prin textul criticat a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al statului român. 26. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia care au fundamentat decizia mai sus menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 10.142/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 275 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
