Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) în Dosarul nr. 861/90/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 714D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care argumentează neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, solicitând admiterea excepţiei. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în opinia sa, nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei deja existente în materie, prin care Curtea Constituţională a analizat prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate prin prisma aceloraşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 861/90/2016, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii de pensie emise de Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, prin care i s-a respins cererea de stabilire a unei pensii de serviciu, considerându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 82 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 304/2004, astfel încât activitatea de notar public, pe care contestatoarea - care anterior a avut calitatea de judecător - o desfăşura la data formulării cererii de stabilire a pensiei de serviciu, nu a fost avută în vedere la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actuala formă a Legii nr. 303/2004 este neclară şi discriminatorie în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare a magistraţilor, conţinând reglementări necorelate sau chiar contradictorii. Astfel, dispoziţiile art. 82 alin. (2) sunt discriminatorii faţă de cele cuprinse în alin. (1), întrucât se echivalează vechimea din mai multe funcţii doar pentru cei care solicită pensia de serviciu la o vârstă mai mică de 60 de ani, nu şi pentru cei care ies la pensie după 60 ani. De asemenea, se arată că nici vechimea în funcţia de notar (echivalată, conform art. 86 din lege, cu vechimea în magistratură) şi nici vechimea în învăţământul juridic superior acreditat nu sunt luate în calcul la stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu, ca în cazul celorlalte funcţii arătate la art. 82 alin. (1) şi (2). Se mai susţine că art. 82 alin. (5) din Legea 303/2004 instituie o discriminare şi în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare şi calcularea cuantumului pensiei, de vreme ce activitatea realizată în unele funcţii se ia în calcul, prin echivalarea cu vechimea în magistratură, doar pentru stabilirea vechimii necesare acordării pensiei de serviciu celor care o solicită din calitatea de procuror sau judecător, nu şi pentru cei care au îndeplinit aceste funcţii anterior, dar ies la pensie din altă profesie. Luarea în considerare a activităţilor desfăşurate în alte funcţii, prin echivalarea cu vechimea în magistratură, ar trebui să se realizeze în mod nediscriminatoriu, indiferent de ordinea în care acestea au fost exercitate ori de calitatea avută la data solicitării pensiei. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, se arată că sunt discriminatorii întrucât pot fi interpretate în sensul că ar beneficia de vechime în magistratură, pentru activitatea realizată în toate funcţiile enumerate în partea finală a textului, doar cei care se pensionează din categoriile arătate expres în partea introductivă a articolului. 7. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă consideră că textele de lege criticate cuprind numeroase inadvertenţe şi necorelări, care pot avea ca efect crearea unor situaţii discriminatorii. Astfel, apreciază că dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 nu au o corelaţie logică între ele, putând duce la interpretări cu caracter discriminatoriu. Nu există o justificare obiectivă a asimilării cu vechimea în magistratură pentru stabilirea pensiei de serviciu doar a perioadelor în care magistratul a exercitat anumite profesii juridice. În ceea ce priveşte pensia de serviciu acordată celor care au vechimea în magistratură necesară acordării pensiei de serviciu, dar care la data împlinirii vârstei de 60 de ani aveau o altă ocupaţie, nu se regăsesc argumentele de neconstituţionalitate menţionate anterior, situaţia acestora nefiind similară cu cea a magistraţilor în activitate, astfel că nu se poate pune problema unei discriminări. În ceea ce priveşte art. 86 din Legea nr. 303/2004, care prevede funcţiile de specialitate juridică ce constituie vechime în magistratură, consideră că nu cuprinde dispoziţii discriminatorii. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, arătând că autoarea excepţiei avea calitatea de notar la data formulării cererii de pensionare, prin urmare toate criticile de neconstituţionalitate care privesc alte funcţii sau activităţi nu au legătură cu propria cauză. Totodată, remarcă faptul că se urmăreşte modificarea sau completarea dispoziţiilor legale, fiind criticat modul de reglementare a condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu şi solicitându-se adăugarea altor funcţii în enumerarea legală. Art. 82 alin. (1) reglementează condiţiile de acordare a pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani, în timp ce alin. (2) reglementează acordarea pensiei de serviciu anticipat, fără a fi necesară îndeplinirea vârstei de pensionare, doar dacă persoana îndeplineşte o anumită vechime în funcţiile expres enumerate. Deşi, într-o anumită măsură, perioadele reglementate de cele două texte legale se pot suprapune, existând o anumită aparenţă de necorelare, totuşi, modul de aplicare a acestora şi funcţiile la care se raportează ţin de aprecierea instanţelor de judecată, existând în materie o vastă practică unitară. Arată că este de competenţa exclusivă a legiuitorului să realizeze unitatea de reglementare între normele legale care au acelaşi obiect şi corelarea unor texte normative. De asemenea, art. 82 alin. (5) nu contravine dispoziţiilor constituţionale, reglementând tocmai acordarea pensiei de serviciu persoanelor care nu îndeplinesc funcţia de magistrat la data pensionării, dar au activat un număr semnificativ de ani în sistemul justiţiei, ca o recompensă a acestei activităţi îndelungate şi meritorii. Neincluderea funcţiei de notar în enumerarea alin. (1) sau (2), cu incidenţă asupra aplicării art. 82 alin. (5), nu este un aspect ce poate fi cenzurat de Curtea Constituţională, referindu-se la o omisiune de reglementare. Referitor la art. 86, consideră că nu contravine prevederilor constituţionale invocate, stabilind limitativ perioadele ce constituie vechime în magistratură. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 82 alin. (1), (2) şi (5) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, textele de lege criticate au fost modificate şi completate prin Legea nr. 282/2018 şi apoi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, fără ca soluţia legislativă criticată să se schimbe. În consecinţă, urmează ca analiza constituţionalităţii să poarte asupra prevederilor legale, în noua lor redactare, şi anume: - Art. 82 alin. (1), (2) şi (5): "(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (…)(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.“;" – Art. 86: „Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.“ 13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii şi celor ale art. 16 care consacră principiul egalităţii în faţa legii. Prin raportare la art. 20 din Legea fundamentală, se invocă şi art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care statuează cu privire la legalitatea pedepselor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare, excepţia de neconstituţionalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraţilor, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor criticate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură (între 20 şi 25 de ani, după caz). 15. Curtea a mai observat (paragrafele 22 şi 23) că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice. Totodată, Curtea a constatat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări - sub aspectul cuantumului pensiei - între persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) şi persoanele care au îndeplinit această funcţie cel puţin 25 ani (şi care, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiţia de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante şi suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională, justiţiei (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013). 16. Totodată, prin Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reţinut, cu titlu de principiu, că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale şi a altor forme de asistenţă socială sunt stabilite de lege. Ca atare, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, precum şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor. 17. Cu privire la textele de lege criticate şi în cauza de faţă, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, paragraful 20, că soluţiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferenţă fundamentală de concepţie, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeaşi lege, care defineşte vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. Curtea a mai subliniat că, în ceea ce priveşte art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) şi (3) din lege, revine instanţelor judecătoreşti competenţa de a analiza şi de a aprecia dacă şi în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanţii au o altă ocupaţie. 18. Aceste considerente sunt pe deplin aplicabile şi în cauza de faţă. Referirile făcute de autoarea excepţiei la situaţia altor categorii profesionale nu pot fi reţinute. Astfel, faptul că profesia de notar nu este inclusă în enumerarea cuprinsă în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 a profesiilor ce sunt avute în vedere pentru calcularea vechimii de 25 de ani pe care trebuie să o aibă cei care la data pensionării au o altă ocupaţie pentru a putea beneficia de pensie de serviciu nu poate fi corijat pe calea controlului de constituţionalitate, întrucât reprezintă o opţiune a legiuitorului (a se vedea şi Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019). De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că profesia de notar se regăseşte în cuprinsul art. 86 din lege, care precizează funcţiile a căror exercitare este considerată vechime în magistratură. 19. Totodată, cu privire la criticile formulate în legătură cu omiterea din enumerarea amintită a activităţii didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi referirile la situaţia consilierilor juridici, Curtea constată că sunt lipsite de pertinenţă în cauză, în condiţiile în care litigiul în faţa instanţei a quo a fost generat de solicitarea de a fi avută în vedere vechimea în funcţia de notar la calculul pensiei de serviciu. De asemenea, problema incidenţei textelor de lege criticate în funcţie de succesiunea perioadelor în care solicitantul a exercitat diferite profesii este exclusiv de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea fondului litigiului, fiind lipsită de relevanţă în contextul controlului de constituţionalitate. De altfel, prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani ce trebuie întrunită în acest scop. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) în Dosarul nr. 861/90/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (1), (2) şi (5) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
