Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Ciprian Ghiţă în Dosarul nr. 784/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 951D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 134 alin. (4) din Constituţie nu reglementează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, ci stabilesc că acesta îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea sa organică. Mai apreciază că o eventuală nesolicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, aviz ce are o natură legală, iar nu constituţională, ar avea drept consecinţă încălcarea Legii fundamentale, exclusiv atunci când o normă de reglementare primară stabileşte o astfel de obligaţie. Or, din parcursul legislativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018, rezultă că aceasta a fost înaintată spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, însă nu s-a putut realiza cvorumul necesar avizării proiectului. Arată că proiectul de act normativ a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. 4. Se apreciază că nu sunt încălcate nici dispoziţiile constituţionale referitoare la principiile constituţionale ale neretroactivităţii legii civile sau egalităţii în drepturi, şi nici cele privind dreptul la un proces echitabil, fiind invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De altfel, se mai arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 nu cuprinde norme de numire a unor persoane determinate, ci exclusiv norme de aplicabilitate generală, acestea fiind de imediată aplicare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 3 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 784/46/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Ghiţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea Rezoluţiei de clasare nr. 2.540/A din 31 iulie 2019 a Direcţiei de inspecţie pentru judecători, precum şi a Rezoluţiei nr. C 19 - 2880 din 13 septembrie 2019 a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, acte administrative apreciate de autorul excepţiei ca fiind lovite de nulitate absolută întrucât au fost emise în temeiul unui regulament aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 136/11 decembrie 2018, al cărui mandat a fost prelungit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) ale art. 133 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (4) din Constituţie, fiind emisă fără solicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. 7. Se mai susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, dat fiind faptul că actul normativ criticat a fost adoptat cu efecte „intuitu personae, respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, prin conferirea de efecte juridice noi unor raporturi juridice încetate definitiv respectiv prin aplicarea dispoziţiilor legale asupra unor situaţii anterioare, care s-au născut şi au produs efecte juridice“. 8. De asemenea, se mai susţine că ordonanţa de urgenţă criticată are caracter retroactiv, întrucât, chiar dacă aparent dispune pentru viitor, asupra unui fapt trecut şi epuizat - vacanţa unor funcţii de conducere -, mandatele conducătorilor Inspecţiei Judiciare îndrituiţi potrivit noii reglementări să asigure interimatul fiind expirate, totuşi la momentul intrării ei în vigoare, conducătorii Inspecţiei Judiciare se aflau în situaţii identice cu orice inspector judiciar aflat în funcţie de execuţie. Prin urmare, îndrituirea legală de a asigura interimatul se raportează la un moment trecut, respectiv susţinerea examenului în urmă cu trei ani, iar persoanele determinate indirect se regăsesc în prezent în aceeaşi situaţie cu celelalte. 9. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 5 septembrie 2018, având următorul conţinut: "ART. I La articolul 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările ulterioare, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins: "(7) În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii.(8) În caz de încetare a mandatului de inspector-şef ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către inspectorul-şef adjunct până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-şef adjunct ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-şef până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii." ART. II Prevederile art. 67 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică şi situaţiilor în care funcţia de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare este vacantă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (5) privind principiul supremaţiei Constituţiei, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii şi art. 134 alin. (4), potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei“. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul cauzei în care a fost invocată îl reprezintă soluţionarea cererii privind anularea unei rezoluţii de clasare emise de pârâta Inspecţia Judiciară şi, respectiv, soluţionarea recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători în materie disciplinară, prin care s-a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate - judecător în cadrul Curţii de Apel din Bucureşti. 16. Curtea reţine că, în cadrul soluţionării cauzei având obiectul mai sus precizat, autorul excepţiei a invocat excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitoare, în esenţă, la reglementarea situaţiei interimatului funcţiilor de conducere de la nivelul Inspecţiei Judiciare, instituind, în ipoteza vacantării funcţiilor ca urmare a expirării mandatelor inspectorului-şef şi ale inspectorilor-şefi adjuncţi ai Inspecţiei Judiciare, soluţia legislativă a prelungirii acestora după expirare, pe perioada interimatului, şi, respectiv, în ipoteza vacantării funcţiilor ca urmare a altor motive decât expirarea mandatelor inspectorului-şef şi ale inspectorilor-şefi adjuncţi ai Inspecţiei Judiciare, instituind soluţia legislativă a înlocuirii acestora. 17. Or, faţă de ipotezele normative instituite de ordonanţa de urgenţă criticată, prin raportare la obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de constituţionalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, potrivit cărora, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. 18. Referitor la condiţia de admisibilitate privind relevanţa unei excepţii de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituţie, privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituţionalitate a posteriori, concret şi incident, ce presupune sine qua non existenţa unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituţionalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluţionarea acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituţionalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că porneşte de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituţional doar cu soluţionarea chestiunii de constituţionalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituţia. În sfârşit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanţe judecătoreşti, dar nu poate fi soluţionat de aceasta, ci trebuie deferit Curţii Constituţionale, care îl va soluţiona fără a cunoaşte sau fără a interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituţională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituţia, în absenţa unei legături relevante între textul de lege criticat şi procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiţionarea sesizării sale cu o excepţie de neconstituţionalitate de legătura dispoziţiei legale criticate cu soluţionarea cauzelor reprezintă un aspect esenţial al acestui tip de control de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). 19. Totodată, Curtea a reţinut, într-o altă cauză, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. 20. Astfel, în speţă, legătura cu soluţionarea cauzei ar presupune că o eventuală declarare ca neconstituţionale a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018, ar putea avea efect asupra dezlegării pe care instanţa de contencios administrativ şi fiscal o dă cauzei, în ceea ce priveşte clasarea rezoluţiei emise de Inspecţia Judiciară. Prin urmare, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate aduse normei de lege invocate, Curtea reţine că nu este îndeplinită condiţia privind interesul în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textelor criticate în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. O eventuală invocare a excepţiei de neconstituţionalitate ar fi fost pertinentă în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea acţiunii directe îndreptate împotriva ordonanţei de urgenţă criticate, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. 21. Întrucât excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauză doar ca un instrument de drept abstract, iar prevederile criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei a quo, Curtea urmează să constate că excepţia este inadmisibilă, deoarece o eventuală declarare ca neconstituţională a ordonanţei de urgenţă criticate nu ar produce efecte directe asupra valabilităţii rezoluţiei de clasare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Ciprian Ghiţă în Dosarul nr. 784/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
