Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (5)-(14), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi a ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (5)-(14), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi a ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 863 din 28 august 2024

┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, excepţie ridicată de Partidul Reînnoim Proiectul European al României - REPER în Dosarul nr. 622/1/2024/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 968D/2024.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Ion Dragne şi doamna avocat Cristina-Luminiţa Bălănuţă, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosarul cauzei. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Prim-magistratul-asistent referă asupra faptului că, prin Încheierea din 23 aprilie 2024, Curtea a respins cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate de preschimbare a termenului de judecată. De asemenea, menţionează că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Ion Dragne, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, în ansamblul său, şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. d), alin. (4) şi (14) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Se apreciază că Guvernul nu a indicat situaţia extraordinară, urgenţa reglementării şi nu a motivat, în mod corespunzător, adoptarea ordonanţei de urgenţă. Se subliniază că aspectele de oportunitate nu sunt de natură să justifice existenţa situaţiei extraordinare. Referirile la caracterul complex al anului 2024 din punct de vedere electoral, din cuprinsul expunerii de motive, sunt unele generice. Încă din anul 2023, Guvernul a făcut referire la existenţa a 4 cicluri electorale în cadrul aceluiaşi an şi, ca atare, nu putea să fie surprins de acest aspect în cursul anului 2024. Mai mult, la data adoptării ordonanţei criticate, pe rolul Parlamentului era înregistrată o propunere legislativă având ca obiect interdicţia organizării în acelaşi timp a două categorii distincte de alegeri, astfel că, în concordanţă cu principiul constituţional al colaborării loiale, Guvernul nu putea să emită o astfel de ordonanţă de urgenţă şi să intervină în activitatea de legiferare decât cu încălcarea art. 1 alin. (4) şi a art. 115 alin. (6) din Constituţie. Se subliniază că o asemenea conduită instituţională reprezintă un precedent periculos pentru democraţie.
    5. Cu privire la încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, se mai arată că ordonanţa de urgenţă criticată afectează drepturile electorale, cu referire la drepturile alegătorilor, sens în care se invocă Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precum şi la compunerea Biroului Electoral Central, sens în care se menţionează încălcarea dreptului partidelor politice de a controla corecta desfăşurare a alegerilor corelativ cu atingerea adusă drepturilor candidaţilor. Se arată că trebuie respectate cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precum şi recomandările Comisiei de la Veneţia. Se mai invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 148 din 20 martie 2024 cu referire la obligativitatea respectării regulilor privind buna desfăşurare a alegerilor, considerându-se că este neconstituţional să se interzică unui partid politic care are membri în Parlamentul European să participe la constituirea Biroului Electoral Central.
    6. Doamna avocat Cristina-Luminiţa Bălănuţă pune, de asemenea, concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în urma adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, autorul excepţiei a pierdut dreptul de a avea un membru de drept în componenţa Biroului Electoral Central constituit pentru organizarea alegerilor locale şi europarlamentare din 9 iunie 2024.
    7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, se arată că situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată a fost motivată în mod corespunzător în cadrul preambulului ordonanţei de urgenţă supuse controlului. Disfuncţiile instituţionale, administrative şi financiare sunt un risc la adresa bunei desfăşurări a procesului electoral, astfel că, în aceste condiţii, Guvernul a fost îndreptăţit să adopte ordonanţa de urgenţă. Faptul că pe rolul Parlamentului există o propunere legislativă care vizează aceeaşi problematică, fără să fi fost însă adoptată, nu înseamnă decât că această situaţie vine în susţinerea adoptării ordonanţei de urgenţă. Se subliniază că art. 2 şi 3 din actul normativ criticat nu contravin art. 53 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, din moment ce nu afectează reprezentarea partidelor politice care au participat la alegeri în compunerea Biroului Electoral Central, partide care au o legitimitate ce derivă din actul alegerii. Autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu i se restrânge niciun drept, întrucât, pe de o parte, acest partid politic nu a participat la alegeri şi, pe de altă parte, nu este nici succesorul vreunui partid care să fi participat la alegeri. Astfel, la compunerea Biroului Electoral Central, ordonanţa de urgenţă supusă controlului a ţinut cont de voinţa alegătorilor.
    8. În replică, se menţionează că procurorul care a participat la dezbaterea cauzei în faţa instanţei a quo a avut o altă opinie faţă de cea expusă de reprezentantul Ministerului Public în faţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 19 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 622/1/2024/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, excepţie ridicată de Partidul Reînnoim Proiectul European al României - REPER într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva Procesului-verbal nr. 1 din 16 martie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, prin care se solicită anularea actului administrativ contestat şi obligarea Biroului Electoral Central la emiterea unui nou proces-verbal prin care să fie menţionat în componenţa sa şi domnul Petrescu Tiberiu-Ionuţ ca reprezentant al partidului REPER.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.
    11. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât argumentele invocate pentru adoptarea sa nu demonstrează existenţa unei situaţii extraordinare. Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale are la bază exclusiv calculul politic, această operaţiune fiind preconizată a avea efecte favorabile în beneficiul cel puţin a unuia dintre cele două partide din arcul guvernamental din punctul de vedere al scorului ce ar putea fi obţinut în situaţia în care aceste alegeri se vor organiza simultan. Intenţia comasării acestor alegeri a fost prezentată în spaţiul public încă din toamna anului 2023, existând timp suficient ca această intenţie politică să facă obiectul unei propuneri legislative care să fie dezbătută în Parlament. Prezentarea, în mod repetat, în spaţiul public a dorinţei de comasare a alegerilor încă din cursul anului 2023 arătă că, în realitate, nu există o situaţie de urgenţă care să reclame o intervenţie legislativă imediată, aceasta reprezentând doar impunerea voinţei politice a conducătorilor coaliţiei de guvernare printr-o metodă ce nu lasă loc dezbaterilor democratice. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, utilitatea sau oportunitatea, chiar şi din punct de vedere politic, a adoptării unei reglementări cum este şi cea de faţă nu conduce automat şi la reţinerea caracterului de urgenţă al acesteia, sens în care se fac referi la deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 şi nr. 258 din 14 martie 2006. Totodată, se arată că reglementarea vizează un eveniment cert şi previzibil, ce rezidă în caracterul de periodicitate al proceselor electorale, nefiind necunoscut actorilor politici faptul că în anul 2024 trebuie să fie organizate nu mai puţin de 4 scrutinuri electorale.
    12. Nu se poate reţine nici faptul că adoptarea, în procedură obişnuită ori de urgenţă, a unui proiect de lege iniţiat de Guvern nu ar fi fost posibilă, în contextul în care structura politică a Parlamentului actual permite adoptarea unui asemenea proiect de lege, de vreme ce există o majoritate parlamentară. Ocolirea premeditată a procedurii de examinare şi dezbatere a unui proiect de lege cu acelaşi conţinut precum cel al ordonanţei de urgenţă ce formează obiectul prezentei excepţii, atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art. 75 din Constituţie, şi recurgerea la adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă nu îşi găsesc nicio motivare rezonabilă într-un stat democratic şi în care se respectă principiul separaţiei puterilor.
    13. Întrucât pe rolul Parlamentului a fost înregistrată o propunere legislativă cu acelaşi obiect, îi revine Guvernului obligaţia de a respecta principiul cooperării loiale cu puterea legislativă, în acest sens fiind imperios să se abţină de la adoptarea reglementărilor ce constituie deja obiectul dezbaterilor parlamentare. Încercarea de contracarare a unei propuneri legislative ce vizează aceleaşi aspecte prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă conduce la apariţia unui vădit conflict cu autoritatea legiuitoare, situaţie ce nu poate rămâne nesancţionată într-o democraţie constituţională, sens în care se menţionează Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Mai mult, la data adoptării actului normativ criticat existau norme juridice edictate de Parlament cu privire la modalitatea de organizare atât a alegerilor locale, cât şi a alegerilor pentru Parlamentul European, norme ce se regăsesc în cuprinsul Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, şi al Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, neputându-se reţine existenţa unui vid legislativ, ci doar dorinţa Guvernului de a deroga, în mod total nejustificat, de la textele legale în vigoare. Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie.
    14. Se susţine că art. 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă criticată încalcă dispoziţiile art. 53 şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează în mod nejustificat drepturile electorale prin atingerea adusă modalităţii de constituire a birourilor electorale, organisme care au rol deosebit de important în asigurarea respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor. Anularea drepturilor unor partide de a avea delegaţi în cadrul birourilor electorale reprezintă o încălcare a principiilor democratice fundamentale, precum şi a dreptului la un proces electoral care să se desfăşoare în mod echitabil. Asigurarea integrităţii şi echităţii procesului electoral prin conferirea dreptului partidelor politice de a desemna delegaţi în birourile electorale trebuie să reprezinte linii directoare de la care autorităţile unui stat ce se doreşte a fi considerat democratic şi european nu ar trebui să se abată. Or, dispoziţiile criticate anulează dreptul unor formaţiuni politice - cum este şi cazul partidului REPER - de a fi reprezentate şi de a-şi desemna membrii de drept în cadrul acestor birouri electorale, deci implicit şi în cadrul Biroului Electoral Central. Se subliniază că partidul REPER are 5 membri din România în Parlamentul European şi, cu toate acestea, prin dispoziţiile derogatorii ale ordonanţei de urgenţă criticate de la Legea nr. 33/2007, a pierdut dreptul de a avea membri de drept în cadrul birourilor electorale. Ca atare, interzicerea dreptului de desemnare de drept a unor delegaţi în cadrul birourilor electorale pentru partidul REPER, drept care este consacrat de dispoziţiile Legii nr. 33/2007, conduce la o restrângere a drepturilor electorale, încălcând art. 53 din Constituţie.
    15. Modalitatea prin care s-a ales legiferarea acestei chestiuni, respectiv prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă, reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 115 din Constituţie. Modificările aduse reglementărilor privind instituţii esenţiale în procesul electoral, cum este şi cazul birourilor electorale, şi mai cu seamă modalitatea de compunere a acestora, modificări care elimină drepturile unor competitori electorali de a desemna delegaţi în cadrul acestor birouri, încalcă inclusiv normele edictate de Comisia de la Veneţia. Or, normele edictate de această comisie au fost receptate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    16. Se mai susţine că ordonanţa de urgenţă criticată încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât reformează în mod radical legislaţia electorală cu doar 3 luni înainte de data stabilită a alegerilor locale şi a celor pentru Parlamentul European, nerespectând astfel standardele europene în materie electorală. De asemenea, prin reglementarea organizării la aceeaşi dată atât a alegerilor pentru Parlamentul European, cât şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale, se creează o evidentă confuzie în rândul electoratului, care se confruntă cu un număr ridicat de buletine de vot, situaţie care este de natură să creeze confuzie în rândul cetăţenilor. Modificările legislative realizate intempestiv vor crea dificultăţi atât autorităţilor însărcinate cu punerea lor în aplicare, cât şi cetăţenilor, care îşi exercită cu dificultate dreptul la vot. De asemenea, modificările efectuate afectează în mod categoric instituţii şi proceduri esenţiale ale procesului electoral, încălcând în mod evident principiul stabilităţii normelor în materie electorală. În sensul celor arătate se fac referiri la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi la Codul bunelor practici în materie electorală - linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare, care pune accentul cu precădere asupra stabilităţii şi predictibilităţii reglementărilor în materie electorală.
    17. Se apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 încalcă dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Constituţie, întrucât Guvernul încearcă să afecteze caracterul liber şi corect al alegerilor ce urmează să se desfăşoare în cursul anului 2024. Astfel, se aduc modificări fundamentale în ceea ce priveşte modalitatea de constituire şi compunere a organismelor care veghează la buna desfăşurare a alegerilor, şi anume asupra birourilor electorale, strict pentru scrutinurile electorale ce vor fi organizate împreună la data de 9 iunie 2024. Fără a aduce vreo justificare rezonabilă, Guvernul stabileşte noi criterii în funcţie de care partidele politice beneficiază de reprezentanţi proprii în cadrul birourilor electorale de la toate nivelurile. Ordonanţa de urgenţă criticată restrânge categoria partidelor politice care au dreptul de a avea reprezentanţi proprii în cadrul alegerilor, ceea ce conduce la creşterea posibilităţii ca procesul electoral să fie viciat şi afectat de fenomenul fraudelor electorale.
    18. Se menţionează că această ordonanţă de urgenţă încalcă şi principiul constituţional al egalităţii în drepturi, discriminând într-un mod nejustificat competitorii electorali care participă la scrutinul electoral din data de 9 iunie 2024.
    19. Se consideră că ordonanţa de urgenţă criticată încalcă obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, întrucât nu respectă cele statuate de instanţa constituţională cu ocazia soluţionării altor obiecţii/excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect. Se arată că, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat, cu putere de lucru judecat, că o soluţie legislativă prin care se comasează organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeaşi dată este de natură să îngreuneze în mod excesiv procesul de vot, cu consecinţa încălcării liberei exprimări a cetăţenilor la momentul exercitării dreptului la vot. Or, atât timp cât o soluţie legislativă a fost invalidată de către Curtea Constituţională, o nouă încercare a Guvernului de a adopta un set de norme juridice cu aceeaşi finalitate nu poate rămâne nesancţionată de către Curtea Constituţională.
    20. Se mai arată că soluţia legislativă prin care se acordă posibilitatea tuturor aleşilor locali, fie ei primari, preşedinţi de consiliu judeţean, consilieri locali sau judeţeni, să îşi dea demisia din partidul pe listele căruia au fost aleşi pentru a se înscrie întrun partid politic diferit, fără a suferi consecinţa imediată a pierderii mandatului câştigat, este contrară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 761 din 17 decembrie 2014.
    21. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal observă că, în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, Guvernul a explicat urgenţa reglementării, precum şi situaţiile excepţionale care impun o asemenea modalitate de legiferare, astfel că nu se încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie. Se mai apreciază că modificările legislative operate cu doar trei luni înainte de data alegerilor, ca urmare a organizării simultane a două tipuri de alegeri naţionale, nu încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, sens în care se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 150 din 12 martie 2020.
    22. Instanţa supremă consideră întemeiată critica de neconstituţionalitate intrinsecă invocată în legătură cu dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia măsurile adoptate prin ordonanţă de urgenţă nu pot afecta drepturi electorale. Prin art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţa de urgenţă, Guvernul a stabilit că Biroul Electoral Central este alcătuit prin includerea membrilor propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, în condiţiile în care, anterior, Parlamentul, prin Legea nr. 33/2007, a recunoscut dreptul partidelor politice care au membri în Parlamentul European de a-şi desemna un reprezentant în Biroul Electoral Central, drept care însă a fost suprimat prin actul normativ criticat. Întrucât modalitatea de constituire a comisiilor electorale reprezintă un element esenţial al exercitării drepturilor electorale, modificarea prin ordonanţă de urgenţă a modului în care acestea sunt reglementate prin lege, în măsura în care conduce la suprimarea unor drepturi recunoscute prin lege, atrage încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    23. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    24. Preşedintele Senatului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată.
    25. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă consideră că acestea sunt neîntemeiate şi invocă jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie, care a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: (i) existenţa unei situaţii extraordinare; (ii) reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; (iii) urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014 şi Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014). Situaţia extraordinară are un caracter obiectiv şi cuantificabil, existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă. Din analiza argumentelor cuprinse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 rezultă că situaţia de fapt care a determinat urgenţa reglementării este determinată de un context electoral intern şi extern obiectiv, generat, pe de o parte, de faptul că, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, alegerile europarlamentare se desfăşoară, în mod frecvent, la aceeaşi dată cu cele locale şi, pe de altă parte, de dificultăţile generate de organizarea în România a patru tipuri de scrutinuri distincte într-un singur an. Soluţia legislativă a Guvernului pentru gestionarea situaţiei extraordinare a fost reglementarea, prin derogare de la prevederile legale specifice, a organizării alegerilor locale odată cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 9 iunie 2024. Soluţia legislativă adoptată de Guvern pentru a gestiona situaţia extraordinară a condus în mod necesar şi la adaptarea cadrului legislativ în materie electorală, prin măsuri corelative care au ca finalitate respectarea drepturilor electorale ale persoanelor care doresc să candideze la cele două tipuri de scrutin, a duratei mandatelor în curs ale aleşilor locali, protejarea datelor cu caracter personal şi, în particular, buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European, care urmează să se desfăşoare simultan.
    26. În ceea ce priveşte urgenţa reglementării, Curtea Constituţională a arătat în jurisprudenţa sa că aceasta nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare (Decizia nr. 421 din 9 mai 2007). Esenţial este că urgenţa reglementării apare atunci când o situaţie extraordinară determină necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte şi adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecinţe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar un drept fundamental. Din acest motiv, urgenţa reglementării este consecutivă situaţiei extraordinare şi nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea/oportunitatea/raţiunea reglementării (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 şi Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020). În cazul ordonanţei de urgenţă criticate, urgenţa reglementării rezultă din însăşi situaţia extraordinară existentă la momentul adoptării ordonanţei, fiind justificată exclusiv de necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte şi adecvate, în lipsa cărora ar exista un risc iminent de producere a unor consecinţe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental (în cazul de faţă, înseşi securitatea şi integritatea procesului electoral). Astfel, nu au nicio relevanţă în analiza excepţiei de neconstituţionalitate intenţiile exprimate în spaţiul public de actori politici cu privire la comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, caracterul periodic al alegerilor sau faptul că în Parlament exista depusă o propunere legislativă cu un obiect de reglementare similar cu al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024. Ceea ce contează în analiza excepţiei de neconstituţionalitate este situaţia de fapt extraordinară de la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă şi faptul că soluţia legislativă identificată de Guvern este de natură să evite o gravă atingere a interesului public. Preşedintele Senatului consideră că urgenţa adoptării actului normativ criticat a fost motivată în mod adecvat, iar reglementările cuprinse în ordonanţa de urgenţă sunt expresia soluţiei legislative identificate de Guvern pentru gestionarea situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu mai putea fi amânată.
    27. Totodată, consideră neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi ale art. 61 alin. (1), având în vedere că premisele pentru aplicarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie nu se aplică în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, întrucât Parlamentul nu a adoptat o lege cu obiect similar, fiind doar înregistrată o propunere legislativă, iar Guvernul nu a adoptat ordonanţa de urgenţă criticată cu scopul de a contracara o măsură de politică legislativă sau de a împiedica ca o lege adoptată de Parlament să îşi producă efectele.
    28. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, preşedintele Senatului consideră că prevederile care au o legătură relevantă cu soluţionarea cauzei pendinte, respectiv dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. d) şi alin. (4) din ordonanţa de urgenţă criticată, nu contravin prevederilor art. 115 alin. (6) şi ale art. 53 din Constituţie, iar criticile privind art. 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă ar trebui respinse ca inadmisibile. În ceea ce priveşte interdicţia prevăzută la art. 115 alin. (6) din Constituţie de a adopta ordonanţe de urgenţă care să afecteze drepturile electorale, Curtea Constituţională a precizat în jurisprudenţa sa că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Acestea se referă atât la drepturile electorale menţionate de Constituţie, cât şi la drepturile electorale prevăzute în legislaţia infraconstituţională - cum ar fi, de exemplu, dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă (Decizia nr. 150 din 12 martie 2020). În consecinţă, afectarea prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislaţia electorală în beneficiul alegătorilor/votanţilor şi/sau, după caz, al candidaţilor atrage neconstituţionalitatea acesteia (Decizia nr. 143 din 13 martie 2019). Totodată, Curtea Constituţională a precizat că, pe calea ordonanţelor de urgenţă, se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislaţia infraconstituţională, în măsura în care nu se aduce atingere existenţei dreptului, nu se „afectează“ substanţa dreptului ca atare (Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 şi Decizia nr. 150 din 12 martie 2020). Prin urmare, drepturile electorale care nu pot fi afectate aparţin alegătorilor/votanţilor şi/sau, după caz, candidaţilor. Procedura de constituire a birourilor electorale şi corolarul acestei proceduri (desemnarea de drept a unor reprezentanţi din partea competitorilor electorali) reprezintă o garanţie a unui proces electoral liber, transparent şi echitabil, nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, aşa cum a fost explicitat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Ca atare, compunerea unui birou electoral şi procedura de constituire a acestuia trebuie analizate prin raportare la scopul urmărit de legiuitor într-o societate democratică, şi anume asigurarea unor garanţii suficiente pentru desfăşurarea unui proces electoral liber, transparent şi echitabil.
    29. Mai mult, ca urmare a organizării unui singur Birou Electoral Central pentru a coordona şi supraveghea procesul electoral pentru două tururi de scrutin distincte (alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European), prin derogare atât de la Legea nr. 33/2007, cât şi de la Legea nr. 115/2015, legiuitorul derivat a ales să reglementeze compunerea şi procedura de constituire a Biroului Electoral Central de o manieră distinctă, specifică situaţiei electorale generate de comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, ceea ce se încadrează în marja de apreciere de care dispune, sub condiţia ca această compunere şi procedură de constituire a Biroului Electoral Central să nu afecteze caracterul liber, transparent şi echitabil al procesului electoral. Rezultă că sunt respectate garanţiile pentru un proces electoral liber, transparent şi echitabil, fără a fi afectate drepturi electorale substanţiale sau procedurale ale votanţilor/alegătorilor sau ale candidaţilor. Compunerea birourilor electorale este o chestiune care se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, fie primar, fie derivat, singura limită constituţională fiind determinată de respectarea caracterului echitabil al procesului electoral în cadrul unei societăţi democratice, aspect care poate fi verificat în cadrul unui control de constituţionalitate prin prisma principiului pluralismului politic şi al garanţiilor legale suficiente pentru respectarea caracterelor votului cetăţenilor. În consecinţă, întrucât soluţia legislativă criticată reprezintă o garanţie a unui proces electoral liber, transparent şi echitabil, şi nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, nu încalcă nici prevederile art. 53 din Constituţie care se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi fundamentale, ca urmare a existenţei unor scopuri legitime de rang constituţional precum: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    30. Se apreciază că invocarea art. 2 alin. (1) din Constituţie este formală, susţinerile formulate fiind generale şi ipotetice, neputându-se desluşi în mod rezonabil critica de neconstituţionalitate.
    31. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, se consideră că argumentele privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, în ansamblul ei, fundamentate pe jurisprudenţa Curţii (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012), nu au o legătură relevantă cu cauza pendinte. Argumentele formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizează ansamblul reglementărilor dispuse prin ordonanţa de urgenţă criticată prin raportare la recomandările Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi la o jurisprudenţă a Curţii Constituţionale care viza o reglementare diferită de cea dispusă prin ordonanţa de urgenţă. Or, reglementările care au o legătură relevantă cu litigiul pendinte sunt cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, neputând fi reţinută în acest sens încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie cu referire la întreaga ordonanţă de urgenţă, in corpore. Pentru aceleaşi argumente, solicită respingerea, ca inadmisibile, a criticilor privind încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât vizează dispoziţii care nu au o legătură relevantă cu litigiul pendinte în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    32. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    33. La dosarul cauzei, domnul Marian-Nicolae Henzulea, în calitate de amicus curiae, a depus un înscris prin care apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, în ansamblul său, precum şi art. 2, 3, 14, 16 şi 34 din aceasta sunt neconstituţionale.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susţinerile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    34. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    35. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 8 martie 2024. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că sunt criticate, în mod punctual, prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (5)-(14), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, precum şi ordonanţa de urgenţă, în ansamblul său, texte asupra cărora Curtea urmează să se pronunţe prin prezenta decizie. Textele legale punctual criticate au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1): „Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 se desfăşoară în ziua de duminică, 9 iunie 2024.“;
    – Art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi, alin. (5)-(14):
    "(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează: […]
    d) membri propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019; [...]
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui său, Biroul Electoral Central se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi e), iar în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi e), în limita numărului de membri prevăzut la alin. (2).
(5) Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presă, de preşedintele Tribunalului Bucureşti, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele Tribunalului Bucureşti, care constituie actul de învestire. Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit legii, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente.
(6) Cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data alegerilor, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale care are membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Până la această dată, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 au obligaţia de a transmite numele şi prenumele reprezentantului lor biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(7) În termen de 5 zile de la expirarea termenului de completare a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale care are membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale dintre acestea care nu are membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 de către preşedintele biroului, prin tragere la sorţi în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Până la această dată, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care nu au membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 au obligaţia de a transmite biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(8) Biroul electoral de circumscripţie judeţeană, Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din 12 reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
(9) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească şi biroul electoral de circumscripţie municipală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 9 reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
(10) Biroul electoral de circumscripţie comunală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
(11) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, prevăzuţi la alin. (8)-(10), se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 35 de zile de la data începerii perioadei electorale. La alegerile din data de 9 iunie 2024, Autoritatea Electorală Permanentă transmite preşedinţilor tribunalelor, cu cel puţin 48 de ore înaintea datei desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, prin intermediul poştei electronice, lista juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali care au acceptat să fie desemnaţi în birourile electorale de circumscripţie şi care cuprinde numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, adresele de e-mail şi numerele de telefon ale acestora. Persoanele prevăzute în lista juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali care au acceptat să fie desemnaţi în birourile electorale de circumscripţie şi care nu au fost desemnate preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, conform art. 26 alin. (5) - (11) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, vor putea fi desemnate preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora.
(12) Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
(13) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi a locţiitorilor acestora se face cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data votării, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare nu se prezintă la secţia de votare la orele stabilite de lege, aceştia sunt înlocuiţi de îndată, cu aplicarea corespunzătoare a art. 15 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(14) La alegerile din 9 iunie 2024, cu excepţia biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, completarea birourilor electorale se face, în prima etapă, cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, în ordinea descrescătoare a numărului de mandate de parlamentar obţinute, precum şi cu reprezentantul grupului organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Camera Deputaţilor. În a doua etapă, completarea birourilor electorale se face cu câte un reprezentant al partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, altele decât cele cărora li s-a alocat reprezentant în prima etapă, în ordinea descrescătoare a numărului de mandate obţinute. În caz de egalitate a numărului de mandate, departajarea se face prin tragere la sorţi. În a treia etapă, dacă au rămas locuri libere, completarea birourilor electorale se face cu reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice sau electorale, formaţiunilor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse în circumscripţia respectivă, altele decât cele cărora li s-au alocat reprezentanţi în primele două etape.;"

    – Art. 3:
    "(1) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi un număr între 1 şi 8 membri. Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, dintre care unul este preşedinte.
(2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare cel mai târziu cu 20 de zile înaintea zilei votării. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetăţenilor cu drept de vot, semnate şi datate, prin care se declară şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) - e) şi g) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, transmise prin poştă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Deciziile privind desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora se comunică biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate care le aduce la cunoştinţa publică prin afişare pe site-ul propriu.
(3) În 5 zile de la data desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au membri în Parlamentul European la data începerii perioadei electorale şi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 transmit biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, cuprinzând numele, prenumele, numerele de telefon, adresele de e-mail şi codurile numerice personale ale titularului şi ale supleanţilor, însoţite de declaraţiile lor de acceptare. O formaţiune politică poate avea un titular şi 2 supleanţi ai acestuia pentru fiecare secţie de votare. Supleanţii pot înlocui titularii când aceştia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
(4) În 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, ai căror preşedinţi şi locţiitori au fost desemnaţi. În această componenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute de lege. Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe site-ul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi comunicate Ministerului Afacerilor Externe.
(5) Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea zilei votării.
(6) În urma învestirii într-un birou electoral al secţiei de votare din străinătate, preşedintele, locţiitorul şi ceilalţi membri sunt obligaţi să îndeplinească atribuţiile ce le revin conform legii, aceştia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfăşurarea procesului electoral.
(7) În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz.
(8) În situaţia în care birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot fi completate conform alin. (3) şi (7), acestea se completează de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alte autorităţi publice, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării şi cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secţiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.
(9) În cazul în care numărul persoanelor propuse potrivit alin. (3) este insuficient sau când acestea nu au confirmat până cu 3 zile înaintea datei votării, în scris, prin e-mail sau mesaj text, că se vor prezenta la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, acesta este completat cu supleanţii propuşi de aceeaşi formaţiune politică, până cel mai târziu cu două zile înaintea zilei votării, iar dacă aceştia nu confirmă prezenţa, se completează, inclusiv în ziua votării, de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, după informarea biroului electoral ierarhic superior, cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare.
(10) În cazul în care preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin sau săvârşesc contravenţii prevăzute de Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, sunt înlocuiţi, de îndată, la solicitarea biroului electoral ierarhic superior, cu locţiitorii acestora. În cazul în care ceilalţi membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare nu îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin sau săvârşesc contravenţii prevăzute de Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, sunt înlocuiţi, de îndată, de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, după informarea biroului electoral ierarhic superior, cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare.
(11) Cetăţenii români cu drept de vot prevăzuţi la alin. (8)-(10) trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-e) şi g) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dovedite prin declaraţie pe propria răspundere.
(12) Modelul cererilor prevăzute la alin. (2), modelul declaraţiei de acceptare prevăzută la alin. (3) şi modelul declaraţiei pe propria răspundere prevăzută la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, în termen de 20 de zile de la data începerii perioadei electorale.;"

    – Art. 33 alin. (1): „Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, deţin un mandat de ales local se pot înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024, fără să le înceteze, în condiţiile art. 160 alin. (1) lit. h), art. 193 alin. (2) şi art. 204 alin. (2) lit. j), după caz, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, mandatul deţinut, pe care îl pot exercita până la momentul intrării în exerciţiul mandatului autorităţilor administraţiei publice locale alese în anul 2024, în condiţiile prevăzute de art. 34.“

    36. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia puterilor în stat şi securitatea juridică, ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 147 alin. (4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    (1.) Admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (5)-(13), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024
    37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva Procesului-verbal nr. 1 din 16 martie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, prin care se solicită anularea actului administrativ contestat şi obligarea Biroului Electoral Central la emiterea unui nou proces-verbal prin care să fie menţionat în componenţa sa şi domnul Petrescu Tiberiu-Ionuţ ca reprezentant al Partidului Reînnoim Proiectul European al României - REPER.
    38. Respingerea cererii partidului REPER s-a întemeiat pe art. 2 alin. (4) fraza a doua teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, acestui partid nefiindu-i repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, întrucât a fost înregistrat ca partid politic în Registrul partidelor politice prin Sentinţa civilă nr. 49/DEC/P, pronunţată la data de 11 iulie 2022 de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 14.787/3/2022, definitivă prin neapelare din data de 3 august 2022.
    39. Prin Procesul-verbal nr. 1 din 16 martie 2024 a fost constituit Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, denumite în continuare, generic, „alegerile din data de 9 iunie 2024“, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (4) şi (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024. Astfel, Biroul Electoral Central a fost completat, în prima etapă, „cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi e)“, respectiv cu membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 şi cu un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Întrucât partidul REPER nu face parte din categoria partidelor menţionate la art. 2 alin. (2) lit. c), d) sau e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi ţinând seama de faptul că cele 5 mandate pe care le deţine în Parlamentul European la data înfiinţării Biroului Electoral Central pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 nu au fost repartizate acestui partid ca urmare a participării sale la alegerile din anul 2019, având în vedere data înfiinţării acestuia, ci prin cooptarea, după înfiinţare, a unui număr de 5 membri ai Parlamentului European care obţinuseră mandatele candidând în anul 2019 pe lista Partidului Uniunea Salvaţi România - USR (care a fuzionat ulterior cu Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate - PLUS, prin absorbţie), cererea partidului REPER privind completarea Biroului Electoral Central în prima etapă, inclusiv cu reprezentantul propus de partidul REPER, a fost respinsă în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (4) fraza a doua teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024.
    40. Până la termenul de judecată a prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Biroul Electoral Central pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 a fost completat în cea de-a treia etapă, pentru locurile rămase libere, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c), d) şi e), în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse în circumscripţia respectivă, conform art. 2 alin. (2) lit. f), alin. (4) teza finală şi alin. (14) teza finală. Astfel, prin Procesul-verbal nr. 5 din 10 mai 2024, Biroul Electoral Central a fost completat cu trei membri noi, unul dintre aceştia fiind Tiberiu-Ionuţ Petrescu, propus de partidul REPER prin Adresa din data de 15 martie 2024.
    41. Raportat la cauză, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (5)-(13), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu au legătură cu soluţionarea litigiului pendinte, întrucât privesc:
    - organizarea concomitentă a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European în ziua de duminică, 9 iunie 2024 [art. 1 alin. (1)];
    – organizarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, a birourilor electorale de circumscripţie din ţară (biroul electoral de circumscripţie judeţeană, Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, birourile electorale de circumscripţie ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral de circumscripţie orăşenească, cel de circumscripţie municipală şi cel de circumscripţie comunală)[art. 2 alin. (5)-(13)];
    – organizarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate (art. 3);
    – eliminarea sancţiunii încetării mandatului de ales local în privinţa persoanelor care se înscriu într-un alt partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024 [art. 33 alin. (1)].

    42. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 210 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 20 septembrie 2018, paragraful 20).
    43. În cauza de faţă, Curtea reţine că partidul REPER, înfiinţat în anul 2022, nu a îndeplinit condiţiile referitoare la ocuparea de drept a unui loc în cadrul Biroului Electoral Central, în prima etapă de constituire, prin valorificarea mandatelor pe care le deţine în Parlamentul European, fără ca acestea să îi fi fost repartizate în anul 2019 (data alegerilor pentru Parlamentul European, dată la care partidul REPER nu exista). Prin urmare, textele legale care nu privesc compunerea Biroului Electoral Central din perspectiva menţionată nu au nicio legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei a quo. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (5)-(13), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 este inadmisibilă.

    (2.) Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, în ansamblul său
    (2.1.) Criticile privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie
    44. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
    45. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Mai mult, de esenţa situaţiei extraordinare nu este caracterul de noutate al acesteia. Situaţia extraordinară se poate raporta şi la evenimente sau situaţii neprevăzute, apărute intempestiv, dar nu impune cu necesitate atributul ineditului sau o anumită particularitate necunoscută până la momentul reglementării prin ordonanţă de urgenţă (a se vedea şi Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 8 mai 2020, paragraful 53).
    46. Inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi - ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu (a se vedea Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, şi Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 31).
    47. Aşa fiind, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Curtea a mai reţinut că invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată).
    48. Din analiza jurisprudenţei menţionate rezultă că numai existenţa unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariţia unei situaţii a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze intervenţia sa în preambulul actului normativ adoptat (Decizia nr. 56 din 31 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 2 aprilie 2024, paragraful 42).
    49. Curtea observă că Guvernul a motivat situaţia extraordinară în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 prin următoarele considerente:
    - Declaraţia Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2023, prin care s-a luat act de faptul că următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada care rezultă din aplicarea articolului 11 alineatul (2) primul paragraf din Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (JO L 278, 8.10.1976, p. 5), şi anume între 6 şi 9 iunie 2024;
    – alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 vor avea loc într-un context deosebit, provocările politice cu care se confruntă Uniunea şi statele sale membre fiind semnificative;
    – rolul definitoriu al alegerilor europene din iunie 2024 pentru viitorul Uniunii Europene în anii următori;
    – Recomandarea Comisiei Europene nr. C (2023) 8626 din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive şi reziliente în Uniune şi la consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European;
    – asigurarea unei reprezentativităţi mai mari a membrilor din România în Parlamentul European şi consolidarea poziţiei României în Uniunea Europeană, prin transmiterea unui semnal clar că îşi doreşte să urmeze poziţia pro-UE şi proiectele pentru dezvoltarea Uniunii până în cele mai mici unităţi administrativ-teritoriale, pentru evitarea repetării incidentelor produse la secţiile de votare din străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 şi pentru prevenirea apariţiei unor disfuncţionalităţi majore în desfăşurarea procesului electoral din străinătate;
    – necesitatea asigurării accesului la vot al alegătorilor din străinătate şi necesitatea asigurării exercitării dreptului de vot de către alegătorii care în ziua votării desfăşoară activităţi care nu le permit să părăsească locul de muncă;
    – eliminarea blocajelor determinate de înscrierea olografă în listele electorale suplimentare a alegătorilor resortisanţi care în ziua votării se află în străinătate;
    – necesitatea asigurării unei fluidităţi constante a procesului de votare din străinătate şi a unei funcţionări optime a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, prin evitarea aglomerării şi a riscului ca unii dintre alegători să nu îşi poată exercita dreptul de vot, pentru asigurarea obiectivităţii, transparenţei, corectitudinii şi integrităţii modului de desfăşurare a procesului electoral în străinătate şi pentru prevenirea şi depistarea eventualelor fraude electorale, pentru crearea premiselor ca un număr cât mai mare de alegători să se prezinte la urne;
    – reducerea perioadei electorale şi optimizarea eforturilor, în condiţiile în care în România în anul 2024 se vor desfăşura 4 tipuri de scrutinuri electorale;
    – la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, alegerile europarlamentare se desfăşoară în mod frecvent, la aceeaşi dată cu cele locale;
    – prevederile art. 120 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;
    – necesitatea reglementării primare a datelor personale care vor fi incluse în listele de susţinători, precum şi a implementării în context electoral a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016, astfel încât partidele politice şi candidaţii independenţi să poată îndeplini formalităţile necesare depunerii candidaturilor, în considerarea termenului rămas până la data-limită a depunerii candidaturilor;
    – această situaţie este de natură să genereze disfuncţionalităţi instituţionale, administrative şi financiare, cu riscuri pentru securitatea şi integritatea procesului electoral, autorităţile cu atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nedispunând de cadrul juridic, resursele şi garanţiile necesare pentru a asigura evitarea acestora;
    – consecinţele negative ale neadoptării, în regim de urgenţă, a actului normativ asupra bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi a angajamentelor asumate de statul român în materie electorală;
    – în acord cu principiul periodicităţii alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi cu îndeplinirea condiţiei de tratament egal atât pentru autorităţile administraţiei publice locale aflate în exerciţiul mandatului, cât şi pentru cele care urmează să înceapă un nou mandat, pentru situaţia specială din anul 2024, când se propune ca data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale să fie în aceeaşi zi cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European;
    – o astfel de prevedere ţine cont de necesitatea de a nu li se încălca acestor persoane dreptul de asociere în partide politice şi dreptul de a fi ales, ca efect al deciziei de a decala alegerile autorităţilor administraţiei publice locale;
    – pierderea de drept a mandatelor de către aceste persoane, ca urmare a faptului că şi-au depus candidaturi din partea altui partid decât cel pe listele căruia au fost aleşi, s-ar transforma într-o sancţiune pentru dreptul lor de asociere în partide politice, inclusiv din perspectiva depunerii candidaturilor;
    – raportarea exactă la momentul intrării în exerciţiul mandatului de către autorităţile administraţiei publice locale alese în 2024;
    – aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, în vederea desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a asigurării condiţiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu poate fi amânată.

    50. Toate cele de mai sus formează conţinutul obiectiv ce justifică existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista riscul organizării în condiţii deficitare a celor două scrutinuri care s-ar fi repercutat în mod negativ asupra dreptului de a fi ales şi de a alege. Astfel, în situaţia în care unul sau mai multe drepturi fundamentale riscă să fie lezate într-o situaţie de fapt existentă, ca cea descrisă în preambulul actului normativ criticat, Guvernul are întreaga legitimitate constituţională de a adopta ordonanţe de urgenţă fără a se considera că încalcă limitele constituţionale prevăzute de art. 115. Ca atare, situaţia de fapt existentă poate fi calificată ca una ce exprimă o abatere de la cadrul firesc al desfăşurării proceselor electorale din anul 2024 în măsura în care prezintă un risc la adresa exercitării în bune condiţii a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi, întrucât această situaţie nu a fost creată de Guvern, rezultă că acesteia i se poate conferi eficienţa normativă a unei situaţii extraordinare în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    51. Aşadar, din analiza considerentelor invocate de Guvern în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate rezultă că situaţia de fapt care a determinat urgenţa reglementării este determinată de un context electoral intern şi extern obiectiv, generat, pe de o parte, de faptul că la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară, în mod frecvent, la aceeaşi dată cu cele locale şi, pe de altă parte, de dificultăţile ivite ca urmare a organizării în România a patru tipuri de scrutinuri distincte într-un singur an. Soluţia legislativă a Guvernului pentru gestionarea situaţiei extraordinare a fost reglementarea, prin derogare de la prevederile legale specifice, a organizării alegerilor locale concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 9 iunie 2024. Soluţia legislativă adoptată de Guvern pentru a gestiona situaţia extraordinară a condus în mod necesar şi la adaptarea cadrului legislativ în materie electorală, prin măsuri corelative ce au ca finalitate respectarea drepturilor electorale ale persoanelor care doresc să candideze la cele două tipuri de scrutin, a duratei mandatelor în curs ale aleşilor locali, protejarea datelor cu caracter personal şi, în particular, buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European, care urmează să se desfăşoare simultan.
    52. Criteriul urgenţei reglementării este, de asemenea, îndeplinit, având în vedere că alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se desfăşoare în perioada 6-9 iunie 2024, astfel că era imperioasă adoptarea ordonanţei de urgenţă cu cât mai repede posibil anterior acestui termen. Mai mult, Recomandarea (UE) 2023/2.829 a Comisiei din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive şi reziliente în Uniune şi la consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European [identificată în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 sub denumirea Recomandarea Comisiei Europene nr. C (2023) 8626 din 12 decembrie 2023], ce are ca obiect promovarea standardelor democratice înalte pentru alegerile din Uniunea Europeană şi consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European şi menţionată în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 decembrie 2023, aspect care justifică, de asemenea, urgenţa adoptării actului normativ criticat.
    53. Intenţiile politice exprimate prin declaraţii politice în spaţiul public cu privire la comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, exprimate anterior deciziei Guvernului de a adopta Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024, criticate de autorul excepţiei, nu reprezintă situaţii extraordinare în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de esenţa celor din urmă fiind caracterul lor real, obiectiv, cuantificabil. Situaţia extraordinară reprezintă o situaţie de fapt care există la momentul luării deciziei de către Guvern de a adopta ordonanţa de urgenţă, acesta fiind constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public.
    54. În ceea ce priveşte urgenţa reglementării, Curtea a constatat în jurisprudenţa sa că, urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, aceasta din urmă generând urgenţa reglementării imediate a unor măsuri prompte şi adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecinţe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar un drept fundamental. Din acest motiv, urgenţa reglementării este consecutivă situaţiei extraordinare şi nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea, oportunitatea sau raţiunea reglementării (a se vedea, în mod similar, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 sau Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, paragraful 57, precitate). Curtea reţine aşadar, că urgenţa reglementării există atunci când mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar şi în procedură de urgenţă, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesităţii de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanţei de urgenţă, este singura soluţie pentru evitarea unui risc iminent de producere a unor consecinţe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar un drept fundamental (în cazul de faţă, înseşi securitatea şi integritatea procesului electoral).
    55. În fine, Curtea constată că urgenţa adoptării este motivată în mod adecvat de Guvern în cuprinsul ordonanţei de urgenţă analizate, actul normativ îndeplinind exigenţa motivării urgenţei în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 18 martie 2010).
    56. Curtea nu poate reţine în analiza criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă argumentele de natură politică, ce nu pot fi justificate în mod obiectiv, precum existenţa „unor efecte favorabile în beneficiul cel puţin a unuia dintre cele două partide din arcul guvernamental din punctul de vedere al scorului ce ar putea fi obţinut în situaţia în care aceste alegeri se vor organiza simultan“.
    57. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie.


    (2.2.) Criticile privind încălcarea art. 1 alin. (4) şi a art. 61 alin. (1) din Constituţie
    58. Prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea a statuat că adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă motivat de contracararea unei măsuri de politică legislativă a Parlamentului încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie exclusiv în situaţia în care Parlamentul a adoptat legea, iar nu în situaţia în care, în Parlament, au fost înregistrate propuneri legislative care reglementează soluţii legislative identice, similare sau distincte în acelaşi domeniu în care Guvernul decide să reglementeze prin ordonanţă de urgenţă. Or, în cauză, Curtea constată că la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă criticate exista un cadru legislativ pentru desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012) şi a celor locale (Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015), iar motivaţia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu a fost aceea de a contracara soluţiile legislative cuprinse în aceste legi, ci de a facilita organizarea acestora la aceeaşi dată, în condiţii optime. Întrucât Parlamentul nu a adoptat o lege a comasării alegerilor care să reglementeze situaţia organizării alegerilor pentru Parlamentul European şi a celor locale la aceeaşi dată, nu se poate reţine argumentul că prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate Guvernul a urmărit împiedicarea unei legi adoptate de Parlament să îşi producă efectele sau încălcarea atribuţiei de legiferare a Parlamentului.
    59. Totodată, invocarea imposibilităţii adoptării ordonanţei de urgenţă în considerarea faptului că în Senat a fost înregistrată (la data de 9 februarie 2024) o propunere legislativă potrivit căreia data alegerilor locale nu poate fi stabilită în aceeaşi zi cu un alt tip de scrutin, pe motiv că, astfel, Guvernul contracarează o propunere legislativă aflată pe rolul Parlamentului, nu poate fi reţinută. Autorul excepţiei invocă, în susţinerea acesteia, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, însă aceasta se referă la contracararea de către Guvern a unei opţiuni legislative deja materializate într-un text de lege, şi nu a unei propuneri legislative, astfel că aceasta nu are incidenţă în cauză. Curtea mai observă Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, prin care a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condiţiile în care acesta se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională, „a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, sa încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“. Însă aceste considerente nu sunt aplicabile în privinţa ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, întrucât art. 115 din Constituţie nu reglementează o asemenea condiţie negativă, iar Curtea nu o poate adăuga pe cale jurisprudenţială la cele expres şi limitativ stabilite pentru adoptarea unei ordonanţe (a se vedea Decizia nr. 355 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 8 iulie 2014, paragrafele 59 şi 60) sau a unei ordonanţe de urgenţă. Cu alte cuvinte, existenţa în procedură legislativă parlamentară a unor proiecte sau propuneri legislative nu are nicio incidenţă cu privire la competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă. Singurele condiţii necesar a fi întrunite sunt cele expres prevăzute de art. 115 alin. (4) - (6) din Constituţie. Având în vedere cele expuse, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie.


    (2.3.) Criticile privind încălcarea art. 1 alin. (5), a art. 2 alin. (1) şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie
    (2.3.1.) Reglementări referitoare la compunerea Biroului Electoral Central
    60. Sub aspectul evoluţiei reglementării referitoare la compunerea Biroului Electoral Central cu referire la alegerile pentru Parlamentul European, Curtea remarcă faptul că Legea nr. 33/2007, în forma sa iniţială (intrată în vigoare la 19 ianuarie 2007), nu reglementa compunerea Biroului Electoral Central. Legea nr. 33/2007 modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (intrată în vigoare la 8 februarie 2007) prevedea la art. 14 că Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, 10 reprezentanţi ai partidelor politice şi ai alianţelor acestora, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, care participă la alegeri, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. De asemenea, puteau face parte din Biroul Electoral Central, în limita celor 10 locuri, reprezentanţii partidelor politice neparlamentare participante la alegeri, ai alianţelor politice şi ai alianţelor electorale dintre acestea, prin tragere la sorţi, pentru ocuparea locurilor rămase libere. Legea nr. 33/2007 modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (intrată în vigoare la 4 martie 2009) prevedea că Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. Competitorii electorali erau reprezentaţi de câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. În termen de 2 zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, se proceda la completarea, prin tragere la sorţi (în limita locurilor alocate competitorilor electorali), a Biroului Electoral Central cu reprezentanţi ai fiecărui partid politic, fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European. Legea nr. 33/2007 a fost, ulterior, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, menţinând soluţia legislativă anterior menţionată în art. 24 alin. (1), (4) şi (6).
    61. Sub aspectul evoluţiei reglementării referitoare la compunerea Biroului Electoral Central în cazul alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, Curtea remarcă faptul că art. 38 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în forma sa iniţială publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, prevedea că Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează în prima etapă, cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului şi reprezentantul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. În etapa a doua, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.
    62. Legea nr. 115/2015 modificată prin Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede la art. 38 (soluţie legislativă în vigoare) că, în termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui său, Biroul Electoral Central se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care a obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în ordinea numărului cumulat al deputaţilor şi senatorilor, în limita numărului maxim de 11 membri prevăzut la alin. (1). În etapa a doua, respectiv în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele prevăzute la alin. (4), alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central. Completarea se face în limita numărului maxim de 11 membri prevăzut la alin. (1), în termen de 24 de ore de la data propunerii reprezentanţilor, în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.
    63. În condiţiile existenţei unei situaţii de urgenţă motivate obiectiv şi adoptării de către Guvern a soluţiei legislative a comasării alegerilor pentru Parlamentul European şi a celor pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a fost necesar să se modifice cadrul legislativ procedural de organizare a acestor alegeri prin norme derogatorii de la Legea nr. 33/2007 şi de la Legea nr. 115/2015, fiind adoptată în acest scop Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, care prevede, în privinţa organizării Biroului Electoral Central ca birou unic pentru ambele scrutinuri, criterii referitoare la ambele categorii de alegeri, dar în împrejurarea nou-reglementată a organizării acestora la aceeaşi dată. Astfel, Biroul Electoral Central (birou unic pentru alegerile din data de 9 iunie 2024) este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează:
    a) 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre care un preşedinte şi un locţiitor;
    b) preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente;
    c) membri propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020;
    d) membri propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;
    e) un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;
    f) membri propuşi de partidele politice care participă la alegerile din data de 9 iunie 2024, altele decât cele prevăzute la lit. c), d) şi e), în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 şi, în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.

    64. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 prevede trei etape pentru completarea Biroului Electoral Central. În prima etapă, potrivit art. 2 alin. (4), Biroul Electoral Central se completează, în termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui său, cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 [art. 2 alin. (2) lit. c)], în ordinea descrescătoare a numărului de mandate de parlamentar obţinute, precum şi cu reprezentantul grupului organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Camera Deputaţilor. În a doua etapă, completarea Biroului Electoral Central se face cu câte un reprezentant al partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 [art. 2 alin. (2) lit. d)], altele decât cele cărora li s-a alocat reprezentant în prima etapă, în ordinea descrescătoare a numărului de mandate obţinute, precum şi cu un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. În caz de egalitate a numărului de mandate, departajarea se face prin tragere la sorţi. În a treia etapă, dacă au rămas locuri libere şi în limita numărului de membri prevăzut la alin. (2), în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor [art. 2 alin. (4) teza finală], completarea Biroului Electoral Central se face cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor politice sau electorale, ai formaţiunilor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse în circumscripţia respectivă, altele decât cele cărora li s-au alocat reprezentanţi în primele două etape.
    65. Potrivit Procesului-verbal nr. 1 din 16 martie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, în compunerea Biroului Electoral Central au fost ocupate 8 locuri de reprezentanţii partidelor politice dintre cele 11 locuri prevăzute de lege.
    66. Într-adevăr, spre deosebire de reglementările anterioare aplicabile alegerilor din anii 2009, 2014 şi 2019, în anul 2024 pot avea membri direct desemnaţi în Biroul Electoral Central din prima etapă de constituire (din perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European) numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, ceea ce înseamnă că această calitate nu mai poate fi revendicată de competitorii electorali care, deşi au membri în Parlamentul European la data constituirii Biroului Electoral Central, nu au participat efectiv la alegerile din anul 2019.
    67. Totodată, se poate observa faptul că actul normativ criticat - precum şi cele anterioare acestuia - reglementează şi situaţia competitorilor electorali care nu întrunesc condiţiile referitoare la desemnarea directă a membrilor în Biroul Electoral Central în prima etapă. Ca atare, un competitor electoral, dacă nu îndeplineşte condiţiile referitoare la ocuparea directă a unui loc în cadrul Biroului Electoral Central (în primele două etape de alcătuire a acestuia), are deschisă calea solicitării unui loc din compunerea Biroului Electoral Central în etapa a treia de alcătuire, cu condiţia de a se încadra în numărul maxim de locuri alocat competitorilor electorali, criteriul de departajare fiind ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse pentru alegerile din data de 9 iunie 2024, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru alegerile europarlamentare. Dacă nici acest criteriu nu duce la ocuparea locurilor libere din Biroul Electoral Central, se organizează tragerea la sorţi în vederea departajării respectivelor formaţiuni politice. Curtea mai reţine că, prin Procesul-verbal nr. 5 din 10 mai 2024, Biroul Electoral Central a fost completat cu 3 membri noi în cea de-a treia etapă, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, respectiv cu membrii propuşi de Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României - REPER şi Partidul Forţa Dreptei.


    (2.3.2.) Analiza propriu-zisă a criticilor de neconstituţionalitate
    68. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate precizează că ordonanţa de urgenţă criticată reformează în mod radical legislaţia electorală cu doar 3 luni înainte de data stabilită a alegerilor locale şi pentru Parlamentul European, încălcând standardele europene în materie electorală stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia). Deşi nu le-a atribuit în mod expres un caracter obligatoriu, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că aceste recomandări din Codul bunelor practici în materie electorală nu pot fi ignorate (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, sau Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 66), întrucât aceste recomandări „constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special“. Mai mult, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale. În cazul în care au fost aduse modificări substanţiale legii electorale cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor, observând că modificările operate de lege au generat „dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou-instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“, „dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept“, Curtea a constatat neconstituţionalitatea prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei nu doar în considerarea modificării legislaţiei electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri, ci pentru că dispoziţiile respectivelor acte normative criticate vizau fie restrângerea exerciţiului dreptului de vot, fie restrângerea exerciţiului dreptului de a fi ales (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată), fie competenţa de reglementare a Parlamentului prin lege organică (Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 115). Aşadar, Curtea a subliniat necesitatea stabilităţii legilor în materia electorală, ca expresie a principiului securităţii juridice (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată).
    69. Aşa cum Codul bunelor practici în materie electorală recomandă, ceea ce este necesar să se evite nu este atât modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătăţite, adaptate, ci modificarea lor frecventă sau cu mai puţin de un an înainte de momentul organizării alegerilor. Aşadar, un prim aspect al principiului securităţii juridice în materia electorală îl vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului (Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, paragraful 68).
    70. Codul bunelor practici în materie electorală stabileşte că una dintre modalităţile de evitare a manipulărilor este definirea, în Constituţie sau într-un text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale, circumscripţiile şi regulile de constituire a circumscripţiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic şi de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securităţii juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esenţiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituţională sau legea organică. Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale, circumscripţiile şi regulile de constituire a circumscripţiilor), ele fiind cele care dau consistenţă drepturilor electorale ale cetăţeanului (Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, paragraful 69).
    71. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 a urmărit să reglementeze măsurile necesare pentru organizarea în mod simultan a două tururi de scrutin (alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European), cuprinzând măsuri legislative care erau imperioase în vederea evitării disfuncţionalităţilor instituţionale, administrative şi financiare care ar fi rezultat în absenţa unei legislaţii specifice, derogatorii de la legislaţia-cadru în materia alegerilor europarlamentare şi a alegerilor locale. Curtea reţine că situaţia excepţională analizată anterior a determinat Guvernul să decidă ca soluţie legislativă organizarea celor două tipuri de alegeri la aceeaşi dată. Ca atare, legiuitorul delegat, în vederea asigurării principiului securităţii juridice şi a evitării producerii unui grav prejudiciu interesului public, a adoptat o legislaţie specifică, derogatorie de la legislaţia-cadru în materie, care să permită desfăşurarea în mod simultan a două tururi de scrutin distincte. O astfel de soluţie legislativă are menirea de a reglementa o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai putea fi amânată, în vederea asigurării securităţii şi integrităţii procesului electoral, astfel încât autorităţile cu atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale şi a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2024 să dispună de cadrul juridic, resursele şi garanţiile necesare pentru a asigura buna derulare a procesului electoral.
    72. Având în vedere că, pentru a atrage incidenţa principiului securităţii juridice, cele două aspecte pe care le comportă (frecvenţa cu care/momentul în care intervin modificările legislative, respectiv reglementarea să vizeze elemente esenţiale ale legii electorale) trebuie îndeplinite cumulativ, Curtea observă că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată cu 3 luni înainte de data alegerilor, iar, din perspectiva art. 2 alin. (2) lit. d) şi alin. (4) fraza a doua teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, are loc o reaşezare a regulilor privind modul de compunere a Biroului Electoral Central, în sensul că faţă de legislaţia aplicabilă alegerilor europarlamentare din anii 2009, 2014 şi 2019, acesta nu se mai compune, printre altele, din „câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European“, ci din câte un reprezentant propus de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale „cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019“. În mod similar, compunerea birourilor de circumscripţie (judeţeană, de sector, orăşenească, municipală sau comunală) urmează aceeaşi regulă mai sus menţionată, fiind exceptate birourile electorale din străinătate pentru care s-a păstrat regula din Legea nr. 33/2007 privind compunerea acestora din reprezentanţi ai fiecărui partid politic şi ai fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Modificarea regulilor de compunere a comisiilor electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri nu este una aleatorie, ci se integrează în contextul mai larg al organizării celor două scrutinuri la aceeaşi dată. Curtea reţine că legiuitorul delegat a trebuit să îmbine criteriile din Legea nr. 115/2015 cu cele din Legea nr. 33/2007, care sunt, la rândul lor, divergente, şi să realizeze o congruenţă între acestea pentru a asigura respectarea principiului securităţii juridice.
    73. Astfel, Curtea observă că art. 38 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 prevede că „(4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui său, Biroul Electoral Central se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în ordinea numărului cumulat al deputaţilor şi senatorilor, în limita numărului maxim de 11 membri prevăzut la alin. (1)“. În contrast, art. 2 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 stabileşte că „(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează: [...] c) membri propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020“.
    74. În cazul reglementărilor incidente în privinţa alegerilor pentru Parlamentul European, art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 stabileşte că „(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European“. În contrast, art. 2 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 prevede că „(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează: [...] d) membri propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019“.
    75. Din analiza acestor reglementări rezultă cu claritate că, pentru alegerile organizate la data de 9 iunie 2024, legiuitorul delegat nu a optat nici pentru soluţia legislativă cuprinsă în Legea nr. 115/2015, nici pentru cea din Legea nr. 33/2007 în privinţa compunerii Biroului Electoral Central. Astfel, atât compunerea Biroului Electoral Central, cât şi cea a birourilor de circumscripţie din ţară se realizează după noile criterii stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, întrucât acestea sunt comune ambelor categorii de scrutinuri. Însă, acolo unde specificul situaţiei a impus (birourile electorale din străinătate) - respectiv atunci când comisia electorală este specifică numai unui anumit tip de alegeri, şi anume, în cazul dat, alegerilor pentru Parlamentul European -, Guvernul a menţinut regula de compunere din Legea nr. 33/2007. Opţiunea legiuitorului delegat pentru o soluţie legislativă distinctă de cele prevăzute de actele normative cu caracter general care reglementează cele două categorii de alegeri a avut în vedere necesitatea creării unui cadru organizaţional optim pentru desfăşurarea activităţii Biroului Electoral Central în coordonatele desfăşurării simultane a celor două categorii de alegeri. În aceste condiţii, atât timp cât Biroul Electoral Central şi birourile de circumscripţie sunt comune pentru cele două procese elective, compunerea lor trebuie să se realizeze după criterii cât de cât omogene, chiar dacă ele diferă de reglementarea-cadru în domeniu. Omogenitatea criteriului folosit pentru constituirea Biroului Electoral Central - în cazul de faţă, data constituirii Parlamentului/data repartizării mandatelor - constituie o garanţie a înseşi legitimităţii Biroului Electoral Central. Desigur stabilirea criteriilor de compunere a Biroului Electoral Central este rezultatul unei opţiuni a legiuitorului, însă ele trebuie să fie omogene atunci când acesta decide organizarea unor alegeri comasate, cu stabilirea unor entităţi publice comune care gestionează procesul electiv.
    76. Concluzionând, legiuitorul este liber să stabilească condiţiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituţiei, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeaşi dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelenţă, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene, de natură să asigure coeziunea sa organizaţională, precum şi securitatea juridică în desfăşurarea procesului electoral. În cauză, legiuitorul s-a orientat exact după aceste exigenţe, a creat criterii unitare ca natură pentru compunerea Biroului Electoral Central, iar acolo unde situaţia specifică a vizat o anumită categorie de scrutin, a aplicat şi a menţinut regula generală cuprinsă în actul-cadru incident.
    77. Prin urmare, chiar dacă actul normativ criticat a fost adoptat cu mai puţin de un an de la data alegerilor, chiar dacă modifică modul de compunere a Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, decizia politică de desfăşurare a celor două categorii de alegeri la aceeaşi dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune şi omogene pentru buna desfăşurare a alegerilor. Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 chiar cu mai puţin de un an înainte de alegeri permite asigurarea securităţii juridice în contextul existenţei unei situaţii extraordinare, care nu depinde de voinţa Guvernului, iar Guvernul este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă.
    78. De asemenea, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a fost acceptată posibilitatea modificării legii electorale cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor în măsura în care a fost facilitat dreptul la vot (Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragrafele 49 şi 50). Mai mult, Comisia de la Veneţia, în Raportul asupra calendarului şi inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneţia, 14 octombrie 2010), reţine că „orice reformă care vizează legislaţia electorală care urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă“. Cu toate acestea, în anumite situaţii, „pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute, sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional“ (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, precitată, sau Decizia nr. 148 din 20 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 aprilie 2024, paragraful 50). Or, organizarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a celor locale la aceeaşi dată a determinat o serie de probleme neprevăzute - printre care şi cea privind necesitatea asigurării unor criterii omogene de compunere a Biroului Electoral Central - care au trebuit să fie remediate în scurt timp pentru a se respecta data-limită de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European. În aceste condiţii, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 2 alin. (1) din Constituţie.
    79. Totodată, Curtea observă că argumentele reţinute de instanţa constituţională în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 referitoare la neconstituţionalitatea legii adoptate de Parlament nu se pot aplica mutatis mutandis cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, întrucât această decizie se referă la o altă situaţie decât cea a organizării simultane a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu absolutizează termenul de un an, lăsând posibilitatea flexibilizării sale în anumite circumstanţe, astfel că nu se poate reţine nici încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie.



    (3.) Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă privind art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024
    80. Modul de compunere a Biroului Electoral Central ţine de procesul electoral şi trebuie văzut ca o garanţie procedurală stabilită de stat pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a procesului electiv. Ca atare, organizarea întregului proces electiv, ca obligaţie pozitivă a statului, presupune reglementarea în mod corespunzător a procedurii electorale, a infrastructurii electorale, precum şi a constituirii, a funcţionării şi a atribuţiilor organismelor implicate. Procedura de constituire a birourilor electorale şi corolarul acestei proceduri (desemnarea de drept a unor reprezentanţi din partea competitorilor electorali) reprezintă o garanţie a unui proces electoral liber, transparent şi echitabil, nu un drept electoral în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, aşa cum a fost explicitat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Ca atare, compunerea unui birou electoral şi procedura de constituire a acestuia trebuie analizate prin raportare la scopul urmărit de legiuitor într-o societate democratică, şi anume asigurarea unor garanţii suficiente pentru desfăşurarea unui proces electoral liber, transparent şi echitabil.
    81. Criteriile în funcţie de care se compune Biroul Electoral Central nu sunt parte integrantă a dreptului de a alege şi de a fi ales, ci ele se subsumează cerinţei expres prevăzute de Constituţie referitoare la caracterul corect, liber, transparent şi echitabil al alegerilor. Cu alte cuvinte, compunerea Biroului Electoral Central trebuie astfel realizată încât această comisie să aibă capacitatea de a asigura corectitudinea/legalitatea modului de desfăşurare a procesului electiv, ca obligaţie ce derivă din art. 2 alin. (1), art. 121 alin. (1), art. 122 alin. (2) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Ca urmare a comasării alegerilor, legiuitorul derivat a optat pentru organizarea unui singur Birou Electoral Central pentru a coordona şi a supraveghea procesul electoral pentru două tururi de scrutin distincte (alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European). Astfel, derogând atât de la Legea nr. 33/2007, cât şi de la Legea nr. 115/2015, legiuitorul delegat a ales să reglementeze compunerea şi procedura de constituire a Biroului Electoral Central de o manieră distinctă, specifică situaţiei electorale generate de comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, ceea ce se încadrează în marja de apreciere de care dispune, sub condiţia ca această compunere şi procedură de constituire a Biroului Electoral Central să nu afecteze caracterul liber, transparent şi echitabil al procesului electoral. Curtea reţine totodată că prevederile care reglementează compunerea Biroului Electoral Central stabilesc expres mai multe momente de alcătuire a acestuia, care se concretizează în etape distincte pe parcursul cărora Biroul Electoral Central este completat gradual conform criteriilor legale omogene stabilite la art. 2 alin. (2), (3) şi (4). Prin urmare, sintagma „compunerea Biroului Electoral Central“ cuprinde toate regulile procedurale administrative realizate în cele trei etape obligatorii derulate începând cu data desemnării celor 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (în termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale), urmate de alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central şi a locţiitorului acestuia. Astfel, în prima etapă, completarea Biroului Electoral Central se face cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu reprezentanţii prevăzuţi la art. 2 alin. (2) lit. c), d) şi e), respectiv cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, în ordinea descrescătoare a numărului de mandate de parlamentar obţinute. În a doua etapă, completarea Biroului Electoral Central se face cu câte un reprezentant al partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, altele decât cele cărora li s-a alocat reprezentant în prima etapă, în ordinea descrescătoare a numărului de mandate obţinute, precum şi cu un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. În caz de egalitate a numărului de mandate, departajarea se face prin tragere la sorţi. În a treia etapă, dacă au rămas locuri libere şi în limita numărului maxim de 21 de membri, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor [art. 2 alin. (4) teza finală], completarea Biroului Electoral Central se face cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor politice sau electorale, ai formaţiunilor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale neparlamentare care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse în circumscripţia respectivă, altele decât cele cărora li s-au alocat reprezentanţi în primele două etape. Aşadar, Curtea reţine că Biroul Electoral Central pentru alegerile din 9 iunie 2024 se compune în toate etapele prevăzute de lege, iar modificările aduse de legiuitorul delegat întregii proceduri de compunere trebuie analizate ca un întreg, prin raportare la critici, luând în considerare toate etapele de compunere şi completare, nu doar o etapă a procesului, pentru a observa dacă noua procedură de compunere a Biroului Electoral Central afectează, în sensul restrângerii, unele drepturi ale competitorilor electorali.
    82. Or, din analiza compunerii Biroului Electoral Central şi a procedurii de constituire a acestuia, aşa cum sunt reglementate în art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, rezultă că sunt respectate garanţiile pentru un proces electoral liber, transparent şi echitabil, fără a fi afectate drepturi electorale substanţiale sau procedurale ale alegătorilor sau ale candidaţilor. Totodată, reglementarea criticată nu afectează scopul constituirii Biroului Electoral Central, acela de a asigura desfăşurarea procesului electoral în mod democratic, transparent şi pluripartidic. Compunerea birourilor electorale este o chestiune care se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, fie primar, fie delegat, singura limită constituţională fiind determinată de respectarea caracterului echitabil al procesului electoral în cadrul unei societăţi democratice, aspect care poate fi verificat în cadrul unui control de constituţionalitate prin prisma principiului pluralismului politic şi al garanţiilor legale suficiente pentru respectarea caracterelor votului cetăţenilor.
    83. În ceea ce priveşte interdicţia prevăzută la art. 115 alin. (6) din Constituţie de a adopta ordonanţe de urgenţă care să afecteze drepturile electorale, Curtea Constituţională a precizat în jurisprudenţa sa că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Acestea se referă atât la drepturile electorale menţionate de Constituţie, cât şi la drepturile electorale prevăzute în legislaţia infraconstituţională (de exemplu: dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă) (Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 60). În consecinţă, afectarea prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislaţia electorală în beneficiul alegătorilor/votanţilor şi/sau, după caz, al candidaţilor atrage neconstituţionalitatea acesteia (Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019, paragraful 68). Totodată, Curtea Constituţională a precizat că pe calea ordonanţelor de urgenţă se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislaţia infraconstituţională, în măsura în care nu se aduce atingere existenţei dreptului, nu se „afectează“ substanţa dreptului ca atare (Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
    84. Curtea reţine însă că modul de compunere a Biroului Electoral Central potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (14) nu are o contingenţă directă cu drepturile electorale, nefiind parte nici a laturii substanţiale, nici a celei procedurale a acestora. Astfel, invocarea art. 53 din Constituţie nu are incidenţă în cauză, neproducându-se nicio restrângere a exerciţiului drepturilor electorale, şi, în aceste condiţii, textul criticat nu afectează drepturile fundamentale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu a fost adoptată cu invocarea art. 53 din Constituţie, nu restrânge exerciţiul niciunui drept electoral fundamental şi, ca atare, testul de proporţionalitate prevăzut de art. 53 nu este aplicabil în cadrul controlului concret de constituţionalitate declanşat prin invocarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Curtea reţine că autorul excepţiei şi-a desemnat un reprezentant în Biroul Electoral Central în cadrul celei de-a treia etape de compunere a biroului, în funcţie de ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse în circumscripţia respectivă. Împrejurarea că un competitor electoral nu întruneşte criteriile specifice primei etape de desemnare directă a membrilor, dar le îndeplineşte pe cele corespunzătoare unei alte etape şi acestea îi asigură inclusiv participarea cu un membru în compunerea Biroului Electoral Central nu este o critică reală de neconstituţionalitate, ci o problemă de aplicare a legii care nu intră în competenţa instanţei constituţionale.
    85. În consecinţă, Curtea reţine că art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu încalcă art. 115 alin. (6) coroborat cu art. 53 din Constituţie.
    86. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în privinţa pct. 1 din dispozitiv şi cu majoritate de voturi în privinţa pct. 2 din acesta,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (5) - (13), ale art. 3 şi ale art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, excepţie ridicată de Partidul Reînnoim Proiectul European al României - REPER în Dosarul nr. 622/1/2024/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi ordonanţa de urgenţă, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly


    OPINIE SEPARATĂ
    În dezacord parţial cu soluţia pronunţată de Curtea Constituţională formulăm prezenta opinie separată, considerând că sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 se impunea a fi admisă pentru următoarele motive:
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi în mod particular modalitatea în care art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) şi alin. (14) din acest act normativ reglementează compunerea Biroului Electoral Central şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare:
    - afectează (în sens negativ) drepturi electorale contrar prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie;
    – încalcă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea (predictibilitatea) legii, aşa cum acestea au fost deduse de Curtea Constituţională din art. 1 alin. (5) din Constituţie; şi
    – încalcă Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia, soft law căruia Curtea Constituţională i-a conferit valoare de reper în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor pe care ea îl realizează.

    1. În prezenta cauză Curtea Constituţională a fost învestită cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate care a vizat anumite prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi actul normativ în ansamblul său. Motivele invocate s-au referit atât la neconstituţionalitatea extrinsecă a întregii ordonanţe de urgenţă a Guvernului, între altele şi pentru că aceasta a fost adoptată fără respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, cât şi la neconstituţionalitatea intrinsecă a anumitor prevederi.
    2. În acord cu opinia majoritară apreciem că excepţia de neconstituţionalitate putea fi respinsă ca inadmisibilă în privinţa unora dintre prevederile criticate pe fond întrucât acestea fie nu aveau directă legătură, fie nu ar fi produs niciun impact asupra soluţionării cauzei în cadrul căreia s-a ridicat respectiva excepţie.
    3. În schimb, în dezacord cu opinia majoritară considerăm că în privinţa art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi trebuia să fie admisă, iar respectivele prevederi trebuiau declarate neconstituţionale întrucât încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, precum şi Codul bunelor practici în materie electorală [CDL-AD (2002)023rev2-cor] adoptat de Comisia europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) în cadrul celei dea 52 Reuniuni Plenare din 18-19 octombrie 2002. Aşa cum am arătat în opinia concurentă la Decizia nr. 152/2020, norma de referinţă reprezentată de art. 115 alin. (6) din Constituţie nu poate fi un criteriu pentru analiza extrinsecă a constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă, ci exclusiv un criteriu intrinsec, fapt care determină neconstituţionalitatea parţială şi nu integrală a ordonanţei de urgenţă vizată de controlul de constituţionalitate.
    4. Astfel, conform art. 115 alin. (6) din Constituţie, „Ordonanţele de urgenţă nu pot [...] afecta [...] drepturile electorale [...]“. Jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a stabilit că sensul termenului „nu pot afecta“ din art. 115 din Constituţie este acela de a stabili exclusiv interdicţia afectării în sens negativ a unor drepturi, o „afectare pozitivă“ fiind oricând posibilă (a se vedea deciziile nr. 1.248/2008 sau nr. 1.189/2008 ori considerentul 60 din Decizia nr. 150/2020). De asemenea, jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a stabilit că art. 115 alin. (6) din Constituţie interzice afectarea „negativă“ a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi, specific şi distinct, afectarea „negativă“ a drepturilor electorale, adică a oricăror drepturi subiective prevăzute de legislaţia electorală şi nu doar a drepturilor electorale fundamentale (a se vedea Decizia nr. 1.189/2008). De altfel, într-o variantă maximalistă Curtea Constituţională a afirmat inclusiv că „afectarea prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislaţia electorală în beneficiul alegătorilor/votanţilor şi/sau, după caz, al candidaţilor atrage neconstituţionalitatea acesteia“ (paragraful 68 din Decizia nr. 143/2019). Altfel spus, nu doar dreptul la vot (art. 36) şi dreptul de a fi ales (art. 37) ori dreptul de a alege şi a fi ales în Parlamentul european (art. 38) nu pot fi afectate „negativ“ prin ordonanţe de urgenţă, ci oricare din drepturile electorale stabilite de orice reglementări electorale infraconstituţionale (şi nu doar de legile electorale) în beneficiul oricăror subiecte de drept participante la procesul electoral. Prin urmare, sfera drepturilor electorale vizate de interdicţia stabilită de art. 115 alin. (6) este mult mai largă decât cea a drepturilor electorale fundamentale şi include, pe lângă drepturile electorale ale alegătorilor, pe cele ale candidaţilor, ale competitorilor electorali care participă la alegeri şi propun candidaţi, ale persoanelor autorizate care au drept de acces în Registrul electoral, ale celor care susţin anumiţi candidaţi prin înscrierea pe listele candidaţilor, ale furnizorilor de servicii în cadrul campaniilor electorale etc.
    5. Concret, înainte de 8 martie 2024, dată la care a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European stabilea că Biroul Electoral Central (în continuare BEC) este alcătuit din 5 judecători, preşedintele şi vice-preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (în continuare AEP), precum şi cel mult 10 reprezentanţi ai competitorilor electorali „care participă la alegeri“. În detalierea acestor prevederi, alin. (4) al aceluiaşi articol stabilea că, după desemnarea prin tragere la sorţi a celor 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care fac parte obligatoriu din compunerea BEC, acesta se completează cu „câte un reprezentant al fiecărui partid politic [...] care are membri în Parlamentul European“. Aceeaşi prevedere obliga Autoritatea Electorală Permanentă (în continuare AEP) să comunice BEC „lista partidelor politice care [...] au membri în Parlamentul European“. Aceste exprimări aveau în vedere competitorii electorali care participă la alegeri în respectivul scrutin şi au membri în Parlamentul European la data la care se constituie BEC pentru respectivul scrutin. Prin urmare, anterior intervenţiei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, legea electorală relevantă impunea o dublă condiţionalitate competitorilor electorali pentru a fi reprezentanţi în BEC: în principal, să aibă un interes legitim în organizarea alegerilor, manifestat prin faptul că participă la acestea prin desemnarea de candidaţi, şi, în secundar, să facă dovada unei minime aderenţe electorale, manifestată prin faptul că la debutul procesului electoral respectiv au membri în Parlamentul European.
    6. Or, art. 2 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 modifică aceste prevederi şi le restrânge conţinutul normativ doar la „partidele politice [...] cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019“. Altfel spus, nu mai pot participa la compunerea BEC toţi competitorii electorali care participă la scrutin (în 2024) şi au reprezentanţi în Parlamentul European la data constituirii acestui organism electoral (în 2024), ci doar o parte dintre aceştia, anume cei cărora le-au fost repartizate mandate de europarlamentar în 2019. Per a contrario, competitorii electorali care participă la alegerile din 2024, dar cărora nu le-au fost repartizate mandate în alegerile europarlamentare din 2019, deşi au reprezentanţi în Parlamentul European la începutul procesului electoral din 2024, nu pot participa la această etapă de completare a BEC cu reprezentanţi proprii. Prin această restrângere de conţinut normativ sunt afectate „negativ“ drepturi electorale ale competitorilor din 2024 care întrunesc ambele criterii prevăzute de Legea nr. 33/2007 anterior modificării introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, dar nu le mai întrunesc pe cele stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024. Pot exista mai multe situaţii în care competitori electorali din 2024 ar putea avea reprezentanţi în Parlamentul European fără a fi participat la scrutinul europarlamentar din 2019. Astfel de situaţii pot apărea ca urmare a dinamicii vieţii politice, inerente oricărei democraţii: reorganizarea internă şi redenumirea unui partid politic cu consecinţa dispariţiei partidului aşa cum era cunoscut la alegerile din 2019, dar cu păstrarea reprezentanţilor săi în Parlamentul European; fuziunea mai multor partide politice, care astfel dispar de pe scena politică aşa cum erau cunoscute până atunci, dar dintre care doar unele ar fi avut repartizate mandate la alegerile din 2019, şi pe care le transmit noii entităţi politice; separarea în mai multe şi noi partide politice a unuia singur, care ar fi avut repartizate mandate la alegerile din 2019, dar a încetat să mai existe în 2024, migraţia politică etc. În acest context merită menţionat faptul că art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 pare a favoriza şi nu a interzice migraţia politică a aleşilor de la nivel local.
    7. Mutatis mutandis, acelaşi reper temporal (alegerile din 2019) a fost stabilit de art. 2 alin. (4) şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 şi pentru completarea cu reprezentanţii partidelor politice a birourilor electorale ale secţiilor de votare (exceptat fiind biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate), cu aceeaşi consecinţă a restrângerii (afectării „negative“) a drepturilor competitorilor electorali din 2024.
    8. Faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 stabileşte că din BEC ori din birourile electorale de secţie pot face parte, dar numai cu titlu rezidual (adică doar în măsura în care până în acel moment nu a fost depăşit numărul maxim de locuri alocate competitorilor electorali), şi reprezentanţi ai competitorilor electorali care justifică interesul legitim de a face parte din compunerea birourilor electorale prin simplul fapt că participă la alegeri în 2024 nu schimbă cu nimic neconstituţionalitatea prevederilor criticate, ci dimpotrivă. Tocmai acest criteriu, care este esenţial pentru alcătuirea organismelor prin care se gestionează şi monitorizează procesul electoral, se transformă dintr-unul principal şi fundamental (în Legea nr. 33/2007) într-unul subsidiar şi rezidual (în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024). Astfel, reglementarea de principiu în materie de compunere a BEC este stabilită de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, care impune un singur criteriu, anume cel al interesului legitim al competitorilor de a face parte din BEC, manifestat prin participarea la alegeri. Abia în detalierea modalităţii concrete de completare a membrilor BEC cu reprezentanţii competitorilor electorali apare şi al doilea criteriu, respectiv deţinerea şi anterior a unor mandate de europarlamentar. Prin comparaţie, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 nu mai cuprinde nicio prevedere de principiu referitoare la interesul legitim al oricărui competitor electoral care participă la scrutin, ci ierarhizează în trei etape succesive şi eliminatorii completarea membrilor BEC (şi a membrilor birourilor secţiilor de votare), inversând şi ordinea de prioritate: în prima etapă, BEC se completează cu reprezentanţii competitorilor electorali care au deja grup parlamentar în Parlamentul României, în a doua etapă şi numai dacă mai rămân locuri, BEC se completează cu reprezentanţii competitorilor electorali care au câştigat mandate în alegerile europarlamentare din 2019 şi abia în a treia etapă, cu totul rezidual, sunt admişi şi reprezentanţi ai competitorilor electorali care participă la alegeri, dar nu au nici grup parlamentar propriu şi nici nu au avut europarlamentari în 2019. Această inversare totală a ordinii de prioritate a criteriilor care stau la baza alcătuirii BEC şi a birourilor secţiilor de votare este paradigmatică pentru afectarea „negativă“ a drepturilor competitorilor electorali din 2024 şi riscă să producă consecinţe nedorite în planul competiţiei democratice.
    9. O astfel de afectare „negativă“ a drepturilor electorale ale competitorilor electorali nu poate fi realizată pe calea unei ordonanţe de urgentă a Guvernului fără a fi încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, motiv pentru care prevederile art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 trebuiau declarate neconstituţionale.
    10. Obiter dictum, rolul organismelor electorale constituite în 2024 este acela de a organiza procesul electoral din 2024. Dacă AEP reprezintă organismul electoral permanent, care emite reglementări referitoare la toate tipurile de alegeri şi coordonează la nivel central întreaga activitate electorală, indiferent de anul în care se organizează alegerile, pentru organizarea în concret a fiecărui scrutin în România se constituie organisme electorale temporare, care funcţionează numai pe durata respectivului proces electoral şi care îşi încetează existenţa la finalul acestuia. În considerarea acestui aspect birourile electorale se compun, de regulă, din reprezentanţi ai competitorilor electorali care participă la respectivele alegeri. Desigur că interesul competitorilor care au beneficiat de susţinere electorală la anteriorul/anterioarele scrutin/scrutinuri justifică participarea lor în compunerea birourilor electorale, dar nu cu riscul eliminării acestui drept pentru alţi competitori electorali care participă la respectivul scrutin. Compunerea birourilor electorale prioritar în funcţie de rezultatele obţinute de competitori în alegerile imediat anterioare, departe de a garanta egalitatea ca principiu fundamental al dreptului şi egalitatea de şanse a tuturor competitorilor din respectivul scrutin, ca regulă esenţială în orice alegeri democratice, riscă să afecteze echilibrul competiţional în plan electoral. Or, conform unei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale stabilite încă din 1996 (a se vedea Decizia nr. 35/1996) şi necontrazise până acum, „principiul egalităţii cetăţenilor se aplică şi persoanelor juridice în măsura în care, prin intermediul acestora, cetăţenii îşi exercită un drept constituţional cum este asocierea în partide politice“.
    11. De altfel, schimbarea modalităţii de desemnare a reprezentanţilor competitorilor electorali în cadrul birourilor electorale constituite pentru alegerile locale şi europarlamentare din 2024 este neconstituţională nu doar pentru că a fost realizată pe calea ordonanţei de urgenţă, ci şi pentru că a intervenit intempestiv, cu doar 3 luni înainte de data stabilită pentru alegerile europarlamentare, contrar exigenţelor constituţionale referitoare la calitatea (predictibilitatea şi stabilitatea) legii, aşa cum au fost acestea deduse de Curtea Constituţională din art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    12. Deşi „textele constituţionale nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la calitatea legislaţiei“, Curtea Constituţională a României „a stabilit o serie de criterii ce trebuie respectate în activitatea de legiferare“ (Decizia nr. 106/2014). Curtea a precizat că, în baza art. 1 alin. (5) din Constituţie, respectarea legilor este obligatorie, dar nu se poate pretinde subiectelor de drept să respecte acte normative care nu ar fi „clare, precise şi predictibile“, întrucât subiectele de drept nu şi-ar putea adapta conduita la astfel de ipoteze normative (a se vedea deciziile nr. 903/2010 şi nr. 1/2014).
    13. Predictibilitatea este direct dependentă de stabilitatea legii, iar în materie electorală stabilitatea şi predictibilitatea au importanţă sporită. În Decizia nr. 150/2020 Curtea Constituţională a precizat că „stabilitatea acestor norme (în materie electorală - precizarea noastră) constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, principiu care exprimă în esenţă faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă“.
    14. Or, Legea nr. 33/2007 a suferit modificări cel mai adesea cu puţin timp înainte de scrutinuri europarlamentare, unele schimbări vizând chiar compunerea birourilor electorale. Astfel, în varianta sa iniţială Legea nr. 33/2007 nu reglementa compunerea birourilor electorale. Cu toate acestea, începând cu scrutinul europarlamentar din 2007, legea referitoare la alegerile europarlamentare a fost modificată, de regulă prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului şi cu mai puţin de 1 an înainte de data alegerilor, după cum urmează:
    - 2007 (alegeri europarlamentare): prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European s-a reglementat pentru prima dată modalitatea de compunere a birourilor electorale pentru acest tip de alegeri şi s-a recurs la completarea BEC cu reprezentanţi ai competitorilor electorali care aveau grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului României;
    – 2009 (alegeri europarlamentare concomitent cu referendum consultativ): prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European s-a modificat, între altele, modalitatea de compunere a birourilor electorale pentru acest tip de alegeri şi s-a recurs la completarea BEC cu reprezentanţi ai competitorilor electorali în două etape: prima, care viza competitorii electorali care aveau membri în Parlamentul European şi a doua, care viza competitorii electorali care participau la alegeri (în 2007), dar nu aveau membri în Parlamentul European;
    – 2012: prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-a realizat codificarea celor mai multe infracţiuni în materie electorală;
    – 2014 (alegeri europarlamentare): prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014 s-au stabilit noi reguli cu privire la listele electorale şi au fost sporite competenţele AEP;
    – 2019 (alegeri europarlamentare concomitent cu referendum consultativ): prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019 s-a stabilit că, în caz de comasare a unor tipuri de alegeri între ele sau cu referendumuri consultative, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind însă consemnată pe liste electorale distincte pentru diferitele tipuri de scrutin;
    – 2024 (alegeri europarlamentare concomitent cu alegeri locale): prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 s-a modificat, între altele, modalitatea de compunere a birourilor electorale pentru acest tip de alegeri şi s-a recurs la completarea BEC cu reprezentanţi ai competitorilor electorali în trei etape: prima, care vizează competitorii electorali care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului ca urmare a alegerilor parlamentare din 2020, a doua, care vizează competitorii electorali care au membri în Parlamentul European la data alegerilor, a treia, care vizează competitorii electorali care participă la alegeri, dar nu au nici grup parlamentar propriu în Parlamentul României şi nici membri în Parlamentul European. După aceleaşi reguli se compun şi birourile electorale ale secţiilor de votare. Se observă că tocmai criteriul esenţial, al participării competitorilor la alegeri, a devenit pur rezidual în alcătuirea birourilor electorale.

    15. Modificarea succesivă şi intempestivă (cu puţin timp înainte de data stabilită pentru scrutinul europarlamentar) a legislaţiei electorale, de regulă prin acte temporare (de delegare legislativă) care au vizat situaţii particulare (de regulă, comasarea alegerilor europarlamentare cu alte tipuri de scrutinuri) şi care nu au fost codificate în actul normativ de bază (Legea nr. 33/2007), generează impredictibilitate şi contravine exigenţelor constituţionale referitoare la calitatea legii, aşa cum au fost acestea deduse de Curtea Constituţională din art. 1 alin. (5) din Constituţie. Aşa cum a precizat Curtea Constituţională în 2023, modificarea legislaţiei frecvent sau cu mai puţin de un an înaintea alegerilor are un impact semnificativ asupra predictibilităţii cadrului normativ: „Aşadar, un prim aspect al principiului securităţii juridice în materie electorală vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului.“ (considerentul 23 din Decizia nr. 426/2023)
    16. În plus, această modificare a regulilor electorale a intervenit intempestiv, cu doar 3 luni înainte de data stabilită a alegerilor, şi într-un domeniu (componenţa comisiilor electorale) în care Codul bunelor practici în materie electorală impune o stabilitate sporită a legislaţiei. Trebuie precizat că documentul adoptat de Comisia de la Veneţia nu are forţă juridică normativă, ci este un instrument de soft law, căruia însă Curtea Constituţională i-a stabilit valoare de reper în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor (cu titlu de exemplu a se vedea deciziile nr. 51/2012, nr. 682/2012, nr. 799/2015, nr. 334/2013, nr. 146/2019, nr. 150/2020, nr. 678/2020 şi nr. 148/2024).
    17. Astfel, Codul bunelor practici în materie electorală stabileşte printre „principiile patrimoniului electoral european“ şi (pct. 2.3.) egalitatea şanselor, care „trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor şi candidaţilor“, şi subliniază necesitatea respectării anumitor garanţii procedurale pentru deplina garantare a acestor principii fundamentale ale sistemului electoral european.
    18. În plus, documentul explicativ al Codului bunelor practici în materie electorală precizează că toate aceste exigenţe şi garanţii depind de respectarea anumitor condiţii generale, printre care şi faptul că „legea electorală trebuie să se bucure de o anumită stabilitate, care ar proteja-o de manipulare de către partidele politice“. Documentul explicativ detaliază în continuare:
    "63. Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului.
64. În practică, totuşi, trebuie garantată nu atât stabilitatea principiilor fundamentale (este puţin probabilă contestarea lor în mod serios), cât stabilitatea unor reguli anume ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea teritorială a circumscripţiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent - corect sau incorect - considerate a fi factori decisivi la determinarea rezultatelor scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseşi tentativele de manipulare.
65. Ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.
66. Una din modalităţile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituţie sau în textul superior legii ordinare a elementelor cele mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale, circumscripţiile sau regulile de constituire a circumscripţiilor). O altă soluţie, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituţie că, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem rămâne aplicabil viitoarelor alegeri - cel puţin, dacă acestea vor avea loc în anul care vine - şi că sistemul nou nu va fi aplicat numai la scrutinurile ulterioare."

    19. Or, simpla enumerare a modificărilor aduse Legii nr. 33/2007 arată că aceasta nu a beneficiat de stabilitate şi a fost modificată cu mai puţin de 1 an înaintea fiecărui scrutin europarlamentar, deseori chiar în privinţa comisiilor electorale (în România, birouri electorale) cu privire la care Codul bunelor practici în materie electorală solicită stabilitate sporită. Prin urmare, această instabilitate legislativă încalcă şi Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.
    20. Nu în ultimul rând, pentru claritatea şi concizia sa, documentul explicativ al Codului bunelor practici în materie electorală merită a fi citat şi cu privire la următoarele precizări, relevante pentru situaţia din speţa de faţă:
    "74. Componenţa unei comisii electorale centrale poate deveni subiectul de dezbatere şi elementul politic cheie în elaborarea unei legi electorale. Respectarea următoarelor linii directoare ar trebui să faciliteze asigurarea imparţialităţii şi competenţei comisiei.
75. În linii generale, comisia ar trebui să cuprindă:
    - un magistrat: în cazul în care un organ judiciar este responsabil de administrarea alegerilor, independenţa sa trebuie să fie asigurată prin intermediul unor proceduri transparente. Magistraţii desemnaţi nu trebuie să depindă de candidaţii din alegeri;
    – delegaţii partidelor deja reprezentate în Parlament sau care au obţinut cel puţin un anumit procentaj de sufragii. Partidele politice trebuie să fie reprezentate în mod corespunzător şi în comisia electorală centrală; egalitatea poate fi interpretată în mod strict sau proporţional, adică ţinând cont sau nu de importanţa electorală relativă a partidelor. În plus, delegaţii partidelor trebuie să fie competenţi în materie electorală şi nu trebuie să participe la campania electorală;"

    În concluzie, pentru toate aceste motive, considerăm că excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) şi alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 trebuia admisă şi, pe fond, trebuia constatată neconstituţionalitatea lor.


                    Judecător,
                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Judecător,
                    Cristian Deliorga

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016