Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 251 din 27 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 251 din 27 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 720 din 4 august 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 8.277/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.968D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.277/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în faza procesuală a recursului declarat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj împotriva Sentinţei nr. 130 din 28 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, prin care au fost anulate deciziile nr. 4.777 din 11 iunie 2018 şi nr. 4.112.654 din 14 mai 2018 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj - Direcţia pentru Contribuabilii Mici şi Mijlocii Craiova, stabilindu-se, totodată, în sarcina acestei autorităţi obligaţia de a emite o decizie de restituire a dobânzii aferente sumei achitate de societate cu titlu de timbru de mediu.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că reglementarea criticată prevede că nivelul dobânzii este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, soluţie legislativă care, în opinia sa, este neconstituţională. Arată că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din noul Cod de procedură fiscală, adică de 0,02% pe zi de întârziere, deşi din anul 2007, când au fost încasate taxele respective, şi până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade. Autoarea excepţiei susţine că prin indisponibilizarea sumei ce a fost încasată nelegal, statul i-a nesocotit dreptul de proprietate pentru creanţa pe care o reprezintă dobânda fiscală, îmbogăţindu-se fără justă cauză, în detrimentul contribuabilului, care este lipsit de folosinţa sumei percepute nelegal.
    6. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, privind restituirea dobânzii la nivelul anului 2016, adică 0,02% pe zi, aprobată prin Legea nr. 258/2018, încalcă principiul cooperării loiale prevăzut de art. 4 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), precum şi principiile efectivităţii şi echivalenţei, astfel cum s-a prevăzut în Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, şi Hotărârea din 15 octombrie 2014, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Ilie Nicolae Nicula, C-331/13, precum şi art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborat cu art. 6 din TFUE, referitor la dreptul de proprietate. În acest sens, consideră că legiuitorul nu a respectat principiul cooperării loiale, deoarece prin Legea nr. 258/2018 au fost aprobate norme contrare hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
    7. În susţinerea argumentelor privind neconstituţionalitatea reglementării criticate invocă paragrafele 32-34 şi 44 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 694 din 20 octombrie 2015, precum şi considerentele Deciziei nr. 14 din 22 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.
    8. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la acordarea de dobânzi, instanţa menţionează Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, în care, la pct. 26, s-a reţinut că, „în ceea ce priveşte principiul efectivităţii, acesta impune, într-o situaţie de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naţionale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei“. Instanţa apreciază că prin reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 nu se încalcă acest principiu al efectivităţii, deoarece nu înlătură o despăgubire pentru persoana impozabilă pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei. De altfel, stabilirea nivelului dobânzii intră în marja de apreciere a statului şi ţine de politica fiscală naţională proprie fiecărei ţări.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, potrivit cărora: „(1) Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.“
    13. Curtea precizează că, la data de 29 iunie 2022, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 a fost abrogată expres prin art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022. Însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să îşi producă efecte juridice în cauză. Curtea menţionează, totodată, că soluţia legislativă criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 se regăseşte în prezent, având acelaşi conţinut normativ, în cuprinsul art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022, în sensul că „Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.“
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului coroborate cu cele ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 reglementează restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, instituită de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a taxei pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii. Toate aceste taxe impuse şi plătite de contribuabili - proprietari auto au fost, fiecare în parte, constatate ca fiind nelegal percepute de stat prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
    16. În acest context, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, invocate de aceeaşi autoare a excepţiei ca în prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1326 din 31 decembrie 2020, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    17. Astfel, la paragrafele 19-31 din decizia antereferită (făcând referire la Decizia nr. 621 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2020, şi Decizia nr. 263 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 28 august 2020), Curtea a reţinut că, aşa cum reiese atât din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, cât şi din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesităţii reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, ca urmare a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe. Statul membru este, aşadar, obligat să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii (Hotărârea din 6 septembrie 2011, pronunţată în Cauza Lady&Kid şi alţii, C-398/09, precum şi Hotărârea din 19 iulie 2012, pronunţată în Cauza Littlewoods Retail şi alţii, C-591/10), efectul direct al hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene constituindu-l obligaţia statului român şi a autorităţilor fiscale la restituirea integrală şi imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanşare a unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, legiuitorul adoptând, astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017.
    18. Dreptul contribuabililor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depuneau, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Potrivit art. 1 alin. (6) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a prevăzut că restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se realizează în perioada 1 ianuarie 2018-30 iunie 2019 pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018-30 iunie 2019. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, hotărârile judecătoreşti definitive care au ca obiect restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aduc la îndeplinire conform dispoziţiilor stabilite de către instanţa judecătorească, dispoziţiile art. 1 alin. (1), (5) şi (7)-(9) aplicându-se în mod corespunzător de către organul competent (organul fiscal central sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz), prin decizie emisă de către acesta. Potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, dobânzile datorate contribuabililor în cazul restituirii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti sunt cele dispuse de instanţa judecătorească sau, după caz, dispoziţiile art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aplică în mod corespunzător, în sensul că nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, adică 0,02% pe zi de întârziere.
    19. Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68, instanţa de contencios constituţional a statuat că legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi o valorificare în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aşa fiind, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a reglementat două proceduri distincte: una care priveşte restituirea taxelor ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate, procedură care respectă autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti, stabilind doar o procedură de lucru la nivelul organului fiscal central sau al Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar cealaltă procedură, care vizează restituirea taxelor independent de existenţa unei hotărâri judecătoreşti pronunţate.
    20. Curtea reţine că, în speţă, critica autoarei excepţiei vizează, în esenţă, faptul că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, adică de 0,02% pe zi de întârziere, aceasta deşi din anul 2007, când au fost încasate de către stat taxele respective, şi până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade, astfel încât formula cu nivelul de dobândă unică de 0,02% nu acoperă daunele cauzate contribuabililor prin blocajul sumei la stat, având în vedere că se acordă o dobândă la cel mai mic nivel.
    21. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, paragraful 24, legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49).
    22. În acest context, Curtea învederează faptul că statul, prin caracterul său social, valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi a libertăţilor lor fundamentale. Raportat la criticile formulate în speţă, Curtea subliniază că intervenţia legiuitorului delegat a avut un scop legitim, respectiv executarea în mod unitar, centralizat şi corect a tuturor creanţelor care au ca obiect sume de bani plătite sub titlu de timbru de mediu, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, avându-se în vedere, în egală măsură, şi protejarea bugetului public naţional şi asigurarea stabilităţii economice a statului român.
    23. Aşa fiind, Curtea apreciază că stabilirea de către legiuitor a nivelului dobânzii cuvenite contribuabililor la nivelul prevăzut de art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi, reprezintă o măsură de politică fiscală pe care legiuitorul delegat a adoptat-o cu scopul de a obliga debitorul obligaţiilor fiscale, şi anume statul român, să îşi execute întru totul şi până la termenul scadent obligaţiile fiscale datorate, fără a împovăra însă, în mod excesiv, bugetul general consolidat.
    24. Referitor la acordarea de dobânzi, în Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, paragraful 26, s-a statuat că în ceea ce priveşte principiul efectivităţii, acesta impune, într-o situaţie de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, ca normele naţionale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei. Aşa fiind, Curtea Constituţională apreciază că stabilirea unui nivel al dobânzii de 0,02% prin reglementarea criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 nu încalcă principiul efectivităţii, deoarece nu înlătură o despăgubire pentru persoana impozabilă pentru pierderea suferită prin plata unei taxe nedatorate.
    25. De altfel, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa, Curtea nu ar putea să modifice nivelul dobânzilor de întârziere stabilite prin lege sau să introducă anumite criterii pentru determinarea nivelului acestora, întrucât o atare competenţă aparţine, în mod exclusiv, legiuitorului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 561 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 18 decembrie 2014, paragraful 20).
    26. Referitor la critica formulată din perspectiva faptului că dispoziţiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât dispun modificarea nivelului dobânzii fiscale existent pe parcursul anilor 2007-2017, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, precitată, paragraful 30, Curtea a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât dreptul contribuabililor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din actul normativ menţionat de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a acestui act normativ, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa. Această opţiune a legiuitorului reprezintă expresia principiului activităţii legii, care nu aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.
    27. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 20 coroborat cu art. 148 alin. (2) din Constituţie, cu referire la Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, Curtea a reţinut că şi această critică este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 a fost adoptată tocmai având în vedere obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe.
    28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 8.277/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 251 din 27 aprilie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"