Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 2.674/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 378D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 şi nr. 1.689D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 12.144/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 4.572/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.961/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.946/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 41.618/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. 28.251/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.677/95/2020 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 35.255/3/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.330/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă, în Dosarul nr. 22.978/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 42.560/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 17.850/3/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.071/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă, în Dosarul nr. 41.026/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 33.097/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, precum şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, din oficiu, în dosarele sale nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018 şi nr. 25.775/3/2019. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 şi nr. 1.689D/2021 la Dosarul nr. 378D/2021. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 şi nr. 1.689D/2021 la Dosarul nr. 378D/2021, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, ţinând cont de datele actelor de sesizare a Curţii Constituţionale, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, prin care instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin încheierile din 15 ianuarie 2021, 27 ianuarie 2021, 29 ianuarie 2021, 2 februarie 2021, 8 februarie 2021, 9 februarie 2021, 16 februarie 2021, 17 februarie 2021, 25 februarie 2021, 26 februarie 2021, 3 martie 2021, 4 martie 2021, 5 martie 2021, 10 martie 2021, 15 martie 2021, precum şi prin Decizia civilă nr. 41/A/2021 din 18 februarie 2021, Încheierea din 19 februarie 2021, Decizia civilă nr. 312A din 2 martie 2021 şi Decizia civilă nr. 334 A/2021 din 3 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.674/3/2019, nr. 12.144/3/2019, nr. 4.572/117/2020, nr. 1.961/102/2019, nr. 1.946/108/2019, nr. 41.618/3/2018, nr. 28.251/3/2018, nr. 2.677/95/2020, nr. 35.255/3/2019, nr. 2.330/117/2020, nr. 22.978/3/2020, nr. 42.560/3/2018, nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018, nr. 17.850/3/2019, nr. 25.775/3/2019, nr. 1.071/117/2020, nr. 41.026/3/2018 şi nr. 33.097/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalul Cluj - Secţia civilă, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, Tribunalul Arad - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia I civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii de compensare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii este neconstituţională în ansamblul său, reţinând, în privinţa despăgubirii persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare, pe de o parte, şi a persoanelor care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, pe de altă parte, că legiuitorul a stabilit deja plafonarea despăgubirilor altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali sau testamentari ai acestuia. În aceste condiţii, realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor - aflate în aceeaşi situaţie juridică, de această dată cu referire la modalitatea de evaluare a imobilelor - nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării. Or, ulterior, prin Legea nr. 219/2020, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat, cuprinzând, în noua redactare, dispoziţii asemănătoare cu cele deja declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020. 11. În acest sens, se critică faptul că persoanele îndreptăţite, foşti proprietari sau moştenitorii acestora, beneficiază de un cuantum diferit al punctelor compensatorii, condiţionat de două situaţii distincte, independente de voinţa lor, după cum, ulterior preluării abuzive, statul român a tranzacţionat sau nu dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare. Ca atare, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubiri pentru persoanele îndreptăţite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Se consideră că norma este criticabilă şi din perspectiva tehnicii legislative, întrucât nu lămureşte noţiunea de „tranzacţionare“ a dreptului de proprietate. Totodată, Legea nr. 219/2020, care a modificat textul de lege supus controlului de constituţionalitate, creează dificultăţi de interpretare, cu consecinţa încetinirii sau chiar a blocării procesului de restituire, întrucât Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) nu dispune de un cadru legal pentru a verifica tranzacţionarea dreptului de proprietate ulterior preluării abuzive de către stat. 12. Se mai arată că Legea nr. 219/2020 are un caracter echivoc, întrucât nu se cunoaşte la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare în situaţia în care fostul proprietar sau moştenitorii acestora ar conveni desfiinţarea convenţiei prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terţe persoane, având în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 30 din 2 martie 2020 în sensul că dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă şi că, în acest caz, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului, plafonat potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013. 13. Se arată, de asemenea, că actul normativ criticat instituie două proceduri de despăgubire pentru fiecare categorie de beneficiari, respectiv pentru cumpărătorii de drepturi litigioase, precum şi pentru foştii proprietari, aspecte care au caracter de discriminare între cele două categorii de persoane, fiind în mod evident încălcate art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi principiul securităţii raporturilor juridice. 14. Se mai susţine, în privinţa încălcării art. 147 alin. (4) şi a art. 16 alin. (1) din Constituţie, că procedura de adoptare a Legii nr. 219/2020 a avut drept scop evident ocolirea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020 (paragraful 57), Legea nr. 219/2020 fiind adoptată de Camera Deputaţilor fără să se aştepte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menţionate. Or, din însăşi modalitatea de adoptare, rezultă nerespectarea dispoziţiilor Curţii Constituţionale, prin urmare încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie, nefiind admisă demararea unei noi proceduri legislative, vizând aceleaşi texte de lege, cât timp este în derulare deja o procedură legislativă care a şi făcut obiectul controlului Curţii Constituţionale şi în privinţa căreia aceasta din urmă a dispus reluarea procesului legislativ. 15. De asemenea, adoptarea prin Legea nr. 219/2020 a modificărilor aduse art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, într-o manieră urgentă, a condus la ocolirea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale 725 din 7 octombrie 2020, prin care Curtea a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 instituie modalităţi diferite de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, în funcţie de beneficiarul despăgubirii. 16. Se mai arată că neclaritatea textului decurge din modalitatea de redactare în sine a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin stabilirea în fapt, sub denumirea de excepţie, a regulii privind evaluarea, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către CNCI, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar, sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia. Legiuitorul califică drept excepţii aceste situaţii care sunt, de fapt, regula în materia soluţionării dosarelor administrative privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuând în mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de către CNCI. 17. Se susţine că, în condiţiile accesului la instanţă deja valorificat în temeiul art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 de către titularii drepturilor, instanţele vor fi puse în imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale în raport cu care să se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care CNCI va emite ulterior decizia de compensare. Dificultatea de aplicare a textului va conduce la imposibilitatea valorificării efective a dreptului de către cei interesaţi în faţa instanţelor de judecată, fiind pusă în discuţie însăşi previzibilitatea Legii nr. 165/2013 în privinţa unui text esenţial în aplicare, şi anume reglementarea criteriilor de evaluare, precum şi principiul stabilităţii/securităţii raporturilor juridice. 18. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, observând că deja Curtea Constituţională a statuat că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, aflate în aceeaşi situaţie juridică, în raport cu modalitatea de evaluare a imobilelor, este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie. 19. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul principiului securităţii raporturilor juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 219/2020 încalcă condiţiile privind stabilitatea şi previzibilitatea legii, fiind creată o stare de insecuritate cu privire la drepturile persoanelor îndreptăţite la măsurile reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1954-22 decembrie 1989 şi cele din materia fondului funciar. 20. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, deoarece introduc grile notariale diferite, ceea ce conduce la despăgubiri diferite pentru aceleaşi categorii de bunuri naţionalizate. Aceasta echivalează cu o discriminare a beneficiarilor, cărora li se aplică o grilă mai dezavantajoasă, încălcându-se egalitatea cetăţenilor beneficiari ai legii. 21. Tribunalul Arad - Secţia I civilă consideră că prin dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, s-a produs o situaţie discriminatorie între două categorii de persoane (cele îndreptăţite la măsuri reparatorii, în temeiul legislaţiei reparatorii, şi persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii), similară cu cea creată prin legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. Or, actul normativ menţionat a fost declarat neconstituţional în ansamblul său prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020. 22. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă observă că art. 1 pct. 1 din Legea nr. 219/2020 conţine o reglementare aproape identică cu cea pe care Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020. Totodată, instituirea unui nou sistem de evaluare conduce la crearea unor discriminări între persoanele care au primit deja despăgubiri şi persoanele care urmează să primească despăgubiri, această abordare legislativă nefiind bazată pe criterii sau practici justificate obiectiv de un scop legitim. 23. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât prin legea nouă subzistă diferenţierea de tratament instituită prin proiectul de lege de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, care nu îndeplineşte cerinţa de proporţionalitate, întrucât cesionarii de drepturi de compensare sunt deja supuşi restricţiei prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 cu privire la întinderea drepturilor acestora. Arată că edictarea unui legi care să aibă în conţinutul său o dispoziţie legală identică cu o dispoziţie legală cu privire la care anterior Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională reprezintă o încălcare a art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie. 24. Tribunalul Gorj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2020, raportat la art. 16, 21, 44 şi art. 53 alin. (2) din Constituţie, este neîntemeiată, întrucât, în situaţia în care s-ar constata neconstituţionalitatea acestuia, cel puţin în ceea ce îl priveşte pe titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, modificările legislative survenite ar genera discriminări sub aspectul tratamentului juridic aplicabil unor persoane aflate în situaţii juridice identice (titulari ai dreptului de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestora). Astfel, simpla împrejurare de fapt - soluţionarea cu întârziere a notificărilor de către entităţile învestite de lege în intervalul de activitate a dispoziţiilor din Legea nr. 165/2013, în forma prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 - nu ar putea să justifice în mod obiectiv şi rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor îndreptăţite la măsura reparatorie prin revenirea la stabilirea despăgubirilor conform grilei notariale din anul 2013, generând încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 25. Tribunalul Brăila - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, faţă de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020 (paragrafele 51 şi următoarele). 26. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, apreciază că textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la acces liber la justiţie, întrucât foştii proprietari beneficiază de utilizarea căilor procesuale puse la dispoziţie de Legea nr. 165/2013 în vederea valorificării drepturilor lor şi primirii despăgubirii solicitate. Prin modificarea adusă prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 219/2020 nu se restrânge nici exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile art. 53 din Constituţie, întrucât calcularea despăgubirilor în raport cu o altă grilă notarială nu reprezintă o restrângere a dreptului de a primi despăgubiri. 27. Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, precizând că, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Curtea Constituţională a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, care conţine prevederi similare cu cele criticate, este neconstituţională în ansamblul său, întrucât instituie modalităţi diferite de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, în funcţie de beneficiarul despăgubirii, şi instituie o diferenţiere pe criterii arbitrare între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, încălcând, aşadar, principiul egalităţii în drepturi consacrat prin art. 16 din Constituţie, care presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. 28. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 29. Guvernul, în dosarele nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021 şi nr. 934D/2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, arătând că, prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, sunt neconstituţionale. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, astfel că, în situaţia în care instanţa de control constituţional a constatat neconstituţionalitatea unei anumite soluţii legislative în controlul a priori de constituţionalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Or, în cazul de faţă, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare şi a transpus în dreptul pozitiv o soluţie legislativă care conservă viciul de neconstituţionalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi, prin urmare, nesocoteşte art. 147 alin. (4) din Constituţie. 30. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 31. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 32. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, având următorul conţinut: "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu." 33. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la caracteristicile statului român şi la principiul legalităţii, art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin (1) şi (3) privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular, art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi şi art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. 34. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, a constatat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, sunt neconstituţionale. 35. Prin decizia menţionată, paragrafele 23 şi 27-29, Curtea a observat că soluţia legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 36. Prin această decizie, Curtea a reţinut, în esenţă, că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, respectiv foştii proprietari şi moştenitorii acestora, pe de o parte, şi cesionarii drepturilor litigioase, pe de altă parte, sub aspectul modalităţii de evaluare a imobilelor, în condiţiile în care valoarea unui imobil este aceeaşi, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării, contravenind dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală. 37. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferenţiere faţă de titularii originari ai dreptului de proprietate şi de moştenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, excluzând, aşadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât şi pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului şi moştenitorilor acestora. În consecinţă, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalităţii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, şi, prin urmare, este contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. 38. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menţinut, de principiu, soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit acelaşi dublu standard în privinţa modalităţii de evaluare a bunului imobil, în funcţie de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluţie legislativă asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizia mai sus menţionată. 39. Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, astfel că, în situaţia în care instanţa de control constituţional a constatat neconstituţionalitatea unei anumite soluţii legislative în controlul a priori de constituţionalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Or, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care a transpus în dreptul pozitiv o soluţie legislativă ce a conservat viciul de neconstituţionalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi, prin urmare, nesocoteşte art. 147 alin. (4) din Constituţie. 40. În cauza de faţă, în considerarea datelor încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 41. Într-o situaţie similară, în acelaşi sens, al respingerii, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 245 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022. 42. Curtea reaminteşte că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 2.674/3/2019 şi nr. 12.144/3/2019 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 1.071/117/2020, nr. 2.330/117/2020 şi nr. 4.572/117/2020 ale Tribunalului Cluj - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.961/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.946/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 41.618/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.677/95/2020 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 35.255/3/2019 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 22.978/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 17.850/3/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, în dosarele nr. 28.251/3/2018, nr. 33.097/3/2018, nr. 41.026/3/2018 şi nr. 42.560/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, precum şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, din oficiu, în dosarele sale nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018 şi nr. 25.775/3/2019. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, Tribunalului Arad - Secţia I civilă, Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
