Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel-Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Comercială Carpatica - S.A., cu sediul în Sibiu, în Dosarul nr. 4.970/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 2.762D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.964D/2016, având acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de Societatea Karpi Expert - S.R.L. în Dosarul nr. 6.082/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureş. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.964D/2016 la Dosarul nr. 2.762D/2016, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 13 şi 17 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 4.970/190/2016 şi nr. 6.082/320/2016/al, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoria Târgu Mureş au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Banca Comercială Carpatica - S.A., cu sediul în Sibiu, şi, respectiv, de Societatea Karpi Expert - S.R.L., în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva notificării debitorului întemeiate pe Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că este încălcat principiul previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, stabilit de art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin faptul că nu sunt menţinute aceleaşi efecte ale contractului de credit pe care părţile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului. 9. Cu privire la încălcarea principiul neretroactivităţii legii, consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituţie, se arată că legiuitorul a extins dreptul debitorului de a da în plată bunul imobil ipotecat cu efect liberatoriu, în ceea ce priveşte contractele de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare. Se mai susţine că, în ceea ce priveşte conţinutul principiului neretroactivităţii legii, în doctrină s-a arătat că: faptele creatoare, modificatoare sau extinctive de situaţii juridice sunt guvernate de legea în vigoare la data când ele au avut loc, o lege ulterioară neputând să aducă atingere constituirii, modificării sau stingerii situaţiilor juridice anterioare, indiferent dacă legea nouă ar suprima un mod de formare, modificare sau stingere ori ar schimba condiţiile necesare. Totodată, Curtea Constituţională a sancţionat în numeroase rânduri încălcarea principiului neretroactivităţii legii, contribuind, totodată, la definirea lui. Astfel, singurele situaţii în care Curtea a admis excepţii au fost în sfera ordinii publice, cum sunt, spre exemplu, facilităţile fiscale acordate de stat, în privinţa cărora Curtea a recunoscut, în virtutea regimului de putere publică, dreptul statului de a dispune încetarea lor. Se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 79/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 15 august 2000. În fine, se mai arată că, în forma sa actuală, Legea nr. 77/2016 nu modifică doar efectele produse ulterior intrării sale în vigoare, ci intervine şi asupra elementelor trecute, dispunând, practic, pentru trecut. Mai mult, legea nouă nu vine să reglementeze conţinutul unei situaţii prevăzute de lege, ci modifică însuşi obiectul contractului de credit încheiat între părţi, element pur subiectiv şi asupra căruia părţile pot dispune în mod liber. Prin urmare, în speţă nu vorbim, spre exemplu, doar de acordarea dreptului instanţei de a analiza şi dispune eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit, inclusiv din cele aflate în derulare, ci chiar de modificarea ex lege a elementului principal al contractului prin acordarea dreptului debitorului de a se degreva printr-o obligaţie alternativă. În consecinţă, în ceea ce priveşte raporturile juridice izvorând din contracte încheiate sub imperiul reglementărilor anterioare, care nu prevedeau mecanismul unilateral al dării în plată a imobilului în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin contractele de credit, Constituţia stabileşte, prin principiul neretroactivităţii legii civile, imposibilitatea aplicării prevederilor Legii dării în plată. 10. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.762D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. 11. Judecătoria Târgu Mureş, în Dosarul nr. 2.964D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: "ART. 11 În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată." 16. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, precum şi celor ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cele două contracte de credit ce au făcut obiectul cauzelor judecătoreşti în care au fost ridicate excepţiile de constituţionalitate conexate în cauza de faţă, părţile acestora sunt, pe de o parte, autoarele excepţiilor Societatea Banca Comercială Carpatica - S.A. din Sibiu şi Societatea Karpi Expert - S.R.L. din Bucureşti şi, pe de altă parte, două persoane juridice. 18. Această situaţie de fapt este similară celei în care Curtea a pronunţat Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018, şi Decizia nr. 807 din 7 decembrie 2017, nepublicată*) încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, astfel încât considerentele acestora sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză. În deciziile precitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor“. Potrivit art. 1 alin. (2) din lege, noţiunea de consumator, în înţelesul acestei legi, nu este una autonomă, ci ea este cea prevăzută în art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, [„consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale“] şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, [„Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale“]. *) Decizia nr. 807 din 7 decembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018. 19. Prin urmare, consumator nu poate fi o persoană juridică, în sensul dreptului comun al acestei noţiuni ( a se vedea, în acest sens, dispoziţiile art. 187 din Codul civil, potrivit căruia „Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general“). Or, în aceste condiţii, persoanele juridice care au încheiat contractele de credit cu autoarele excepţiilor de constituţionalitate nu sunt consumatori, în sensul Legii nr. 77/2016, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt aplicabile în privinţa raportului juridic astfel convenit. 20. Raportând aceste aspecte la condiţia de admisibilitate referitoare la legătura cu soluţionarea cauzei, Curtea reţine că aceasta „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului“ [a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26, sau Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 20]. Prin urmare, întrucât Legea nr. 77/2016 nu priveşte situaţia persoanelor juridice, rezultă că ea nu are nicio incidenţă cu privire la contractele de credit încheiate de acestea, indiferent că a fost constituită o garanţie ipotecară de către garanţi persoane fizice. Garanţii persoane fizice nu pot, la rândul lor, invoca dispoziţiile Legii nr. 77/2016, atât timp cât contractul de credit a avut ca împrumutat o persoană juridică, o asemenea posibilitate, aceea de a invoca prevederile prezentei legi de către garanţii ipotecari, putând fi realizată doar dacă împrumutatul a fost o persoană fizică. 21. Prin urmare, Curtea a reţinut că, prin deciziile anterior menţionate, faptul că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, drept care excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Comercială Carpatica - S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 4.970/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de către Societatea Karpi Expert - S.R.L., în Dosarul nr. 6.082/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureş. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 ianuarie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
