Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.925D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1, Judecătoria Piteşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Petrică Sorinel Tonescu cu ocazia soluţionării contestaţiei în anulare împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară cu privire la plângerea împotriva unei ordonanţe a procurorului de netrimitere în judecată. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale care statuează că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii şi al imparţialităţii, întrucât procurorului - care participă la soluţionarea contestaţiei în anulare împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară cu privire la plângerea împotriva unei ordonanţe a procurorului de netrimitere în judecată - nu i se aplică prevederile art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală care instituie incompatibilitatea judecătorului care a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfăşurată în faţa unui judecător sau a unei instanţe de judecată. Totodată, consideră că textele de lege criticate aduc atingere şi prevederilor art. 81 referitor la drepturile persoanei vătămate şi celor ale art. 306 cu privire la obligaţiile organelor de urmărire penală din Codul de procedură penală. 6. Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază că nu poate fi reţinută susţinerea autorului excepţiei în sensul că imparţialitatea procurorului de şedinţă ar fi afectată în cazul participării acestuia atât la judecarea plângerii împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată dispuse de procurorul de caz, cât şi la soluţionarea contestaţiei în anulare îndreptate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a soluţionat plângerea respectivă. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Arată, astfel, că procurorul, indiferent de structura din care face parte, este ţinut de respectarea garanţiilor de legalitate şi imparţialitate - cerute de prevederile art. 132 din Constituţie - şi este obligat ca în cadrul activităţii judiciare să reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 171 din 2 martie 2010. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. Alineatul (4) al art. 65 din Codul de procedură penală a fost modificat prin prevederile art. 102 pct. 35 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins: "(1) Dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) şi f) se aplică procurorului şi organului de cercetare penală. [...](4) Procurorul care a participat ca judecător într-o cauză nu poate, în aceeaşi cauză, să exercite funcţia de urmărire penală sau să pună concluzii la judecarea acelei cauze în primă instanţă şi în căile de atac." 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 132 alin. (1) care statuează că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii şi al imparţialităţii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 17 ianuarie 2019, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la prevederile art. 64 alin. (1) lit. e) din acelaşi cod. 14. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, judecătorul este incompatibil dacă a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfăşurată în faţa unui judecător sau a unei instanţe de judecată. Norma procesual penală citată garantează imparţialitatea funcţională a judecătorului, prin evitarea cumulului de funcţii judiciare, instituie o prezumţie legală de incompatibilitate ce derivă din demersul obiectiv de apreciere a incompatibilităţii şi statuează, la nivelul legislaţiei naţionale, inadmisibilitatea rolului dual al judecătorului, ce a fost consacrată pe cale jurisprudenţială de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 iulie 2005, pronunţată în Cauza Meznaric împotriva Croaţiei, paragraful 36, şi Hotărârea din 21 decembrie 2000, pronunţată în Cauza Wettstein împotriva Elveţiei, paragrafele 42 şi 47). 15. Cu privire la imparţialitatea judecătorului, ca o garanţie a dreptului la un proces echitabil, Curtea Constituţională a constatat în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, şi Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017) că aceasta poate fi apreciată atât subiectiv, cât şi printr-un demers obiectiv, acesta din urmă având scopul de a determina dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). De asemenea, Curtea Constituţională a reţinut că aprecierea obiectivă a imparţialităţii constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naştere unor suspiciuni de lipsă de imparţialitate (Hotărârea din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragraful 47). Valorificarea acestor principii în dreptul procesual penal român se realizează prin reglementarea, în cuprinsul prevederilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 65 din Codul de procedură penală, legiuitorul român a apreciat necesară extinderea incidenţei cazurilor de incompatibilitate a judecătorului şi cu privire la persoanele care determină constituirea instanţei, o parte dintre dispoziţiile vizând incompatibilitatea acestuia aplicându-se, în mod corespunzător, şi procurorului, magistratului-asistent şi grefierului. 16. Astfel, prin Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018, mai sus citată, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură nu sunt lovite de un viciu de neconstituţionalitate, cazul de incompatibilitate menţionat garantând imparţialitatea funcţională a judecătorului, prin evitarea cumulului de funcţii judiciare, ipoteză neaplicabilă în situaţia invocată în speţă cu privire la procuror. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Codul de procedură penală faţă de care nu au fost formulate critici distincte. 18. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reţine că textele de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii şi al imparţialităţii. 19. În fine, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală încalcă şi prevederile art. 81 referitor la drepturile persoanei vătămate şi ale art. 306 cu privire la obligaţiile organelor de urmărire penală din acelaşi cod. O asemenea critică nu poate fi nici ea reţinută, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea mai multor dispoziţii de lege între ele sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
