Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (2), (3) şi (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Gabriela Ştefănescu în Dosarul nr. 8.810/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.714D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei, care, reiterând argumentele prezentate în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, solicită admiterea criticilor formulate, invocând totodată aspecte de fapt care au determinat invocarea excepţiei. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, astfel, că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la art. 16 din Constituţie, în acest sens fiind Decizia nr. 304 din 11 mai 2021 şi Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 13 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.810/3/2018 (în format vechi 6.039/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (2), (3) şi (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gabriela Ştefănescu cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 6.655 din 21 septembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face“. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la restricţiile impuse prin dispoziţiile criticate, introduse prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992, autoarea excepţiei precizează că acestea încalcă egalitatea de şanse între auditorii de conturi (controlori financiari de conturi) şi consilierii de conturi, sub aspectul dreptului la pensia de serviciu. Susţine că pentru angajaţii Curţii de Conturi a României, prin modificările aduse de Legea nr. 7/2016, s-a introdus nelegal şi neconstituţional o limită minimă de 4 ani pentru toţi angajaţii şi diminuarea cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. În acest context, arată că ulterior, prin Legea nr. 145/2017, ca urmare a unor amendamente faţă de „imperfecţiunile“ Legii nr. 7/2016, care motivau neconstituţionalitatea limitei minime de 4 ani şi propuneau eliminarea acesteia cu dreptul legal al fiecărui angajat care are complet un an, acest amendament a fost aprobat doar pentru o parte din personalul angajat, şi anume consilierii de conturi, cărora li s-a redus limita minimă la jumătate de mandat, conform Legii nr. 145/2017. 7. Raportat la limita minimă de 4 ani pentru auditorii financiari (controlorii financiari de conturi), stabilită prin Legea nr. 7/2016, şi de numai jumătate de mandat pentru consilierii de conturi, conform Legii nr. 145/2017, ambele legi având caracterul de completare şi modificare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, autoarea excepţiei face trimitere la alte profesii care au dreptul la pensie de serviciu, precum aviatorii, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, modificată prin Legea nr. 83/2015, unde nu s-a impus o limită minimă, ci numai limita maximă de 25 de ani faţă de care se aplică o reducere. 8. Referitor la dreptul la pensia de serviciu, autoarea excepţiei precizează că legislaţia-cadru din sistemul unitar de pensii publice şi cel de pensii de serviciu, existent în prezent pentru unele categorii profesionale de salariaţi, a reglementat echitabil şi echilibrat acordarea drepturilor la data pensionării acestora, fără a institui o discriminare între beneficiarii prevederilor acestor legi. Contrar echităţii şi echilibrului care se regăsesc, în prezent, în legislaţia privind pensiile, Legea nr. 94/1992, cu modificările şi completările ulterioare, conţine în corpul său câteva prevederi care nu respectă aceste principii, fiind discriminatorii şi inechitabile. Astfel, potrivit alin. (2), (3) şi (8) ale art. 51 din Legea nr. 94/1992, introduse prin Legea nr. 7/2016, pentru cei care, din motive care nu ţin de voinţa lor, nu au putut să presteze funcţia până la limita impusă, pentru echilibru juridic, aceştia puteau fi penalizaţi, dar nu excluşi din categoria beneficiarilor, indiferent de perioada de timp cât au prestat funcţia de auditor public de conturi - controlor financiar de conturi în forma iniţială a legii. Arată că recunoaşterea drepturilor lor legale, chiar dacă au părăsit Curtea de Conturi, şi posibilitatea de a beneficia de pensia de serviciu sunt conforme cu dispoziţiile art. 51 alin. (9) din Legea nr. 94/1992, introdus prin Legea nr. 7/2016. Învederează faptul că legislaţia-cadru privind sistemul de pensii nu exclude de la dreptul de a fi recompensat un angajat care nu îndeplineşte criteriul de vârstă standard de pensionare, ci îi asigură acestuia alte forme de subzistenţă decentă şi în corelaţie cu funcţia pe care a ocupat-o până la pensionare. Corelarea pensiei de serviciu, pentru auditorii publici externi (iniţial controlorii financiari de conturi) cu pensia pentru limită de vârstă se face prin dispoziţiile alin. (13) ale aceluiaşi articol, astfel că inechitatea care s-a instituit prin Legea nr. 7/2016 şi mai ales prin Legea nr. 145/2017, acte normative de modificare şi completare a Legii nr. 94/1992, contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile criticate din Legea nr. 94/1992, care reglementează condiţiile acordării pensiei de serviciu persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, sunt constituţionale. Instanţa de judecată menţionează că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, autoritatea legislativă poate institui, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi un cuantum diferite ale pensiilor. Această jurisprudenţă a fost apreciată a fi în concordanţă cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. Prin urmare, legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze asupra categoriilor socioprofesionale ce pot beneficia de pensie de serviciu în considerarea statutului profesional al acestora, stabilirea concretă a beneficiarilor şi a condiţiilor de acordare a acestei pensii reprezentând în realitate o problemă de legiferare, pe care instanţa de contencios constituţional nu o poate complini. Totodată, instanţa de judecată precizează că invocarea, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, a faptului că textul de lege criticat nu este neconstituţional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, nu poate fi considerată ca un demers admisibil, instanţa de contencios constituţional neputând, potrivit competenţei sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3) şi (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au fost introduse prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2016, şi au următorul cuprins normativ: - Art. 51: "(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. [...](18) Prin sintagma «auditor public extern» se înţelege persoanele care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit." 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, supremaţia Constituţiei şi a legilor, ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni coroborate cu cele art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială, ale art. 44 alin. (1), (2) şi (8) privind dreptul de proprietate privată coroborate cu prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private, precum şi celor ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3) şi (18) din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.268 din 21 decembrie 2020, Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, şi Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 18 martie 2022, prin care Curtea a constatat că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 16. Prin jurisprudenţa precitată, respectiv Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022, paragraful 21, Curtea a reţinut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit. De asemenea, auditorii publici externi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de Codul etic al profesiei [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 94/1992]. 17. Având în vedere cadrul legislativ în materie cu privire la pensiile de serviciu, în general, şi, în mod concret, cu privire la pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi, instanţa de contencios constituţional a observat că, în dinamica legislativă, acesta a fost supus unor modificări, completări, abrogări şi ulterior a avut loc reintroducerea acestor pensii de serviciu în Legea nr. 94/1992, operaţiune care s-a realizat prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, fiind reintroduse la art. 51 din Legea nr. 94/1992 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016. Prin noua configuraţie legislativă s-a prevăzut, ca regulă generală, că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă) [art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992]. Totodată, prin acelaşi cadru legislativ s-au prevăzut, cu titlu de excepţie, şi alte situaţii în care persoanele ce au îndeplinit funcţia de auditor public extern la Curtea de Conturi, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu. Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislaţiei în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curţii de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat şi beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensii de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite prin normele legale de către legiuitor. 18. Prin urmare, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidenţa Legii nr. 94/1992, în general, precum şi la cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reţinut că acestea sunt chestiuni ce ţin de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea şi aplicarea acestor norme în speţe concrete sunt de competenţa celor îndrituiţi cu verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare în vederea stabilirii în concret a situaţiilor ce se circumscriu normelor legale în materie, desigur având în vedere întregul cadru legislativ. 19. În speţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită, în esenţă, de condiţiile necesare prevăzute de lege, pentru a beneficia de pensie de serviciu, reglementarea criticată instituind, în opinia sa, o discriminare a auditorului public în raport cu alte categorii de personal beneficiare ale pensiei de serviciu, şi anume consilierii de conturi. Din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, anterior citată, la paragrafele 22-25, cu privire la critica referitoare la principiul egalităţii şi la o pretinsă discriminare prin prisma unor situaţii create ca urmare a dinamicii legislative în materie, Curtea a constatat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări (Decizia nr. 583 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 3 noiembrie 2016, paragraful 22). 20. De asemenea, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului egalităţii în drepturi, respectiv a unei discriminări, formulată în raport cu alte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu, Curtea a observat că această critică nu poate fi reţinută, întrucât discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020, paragraful 27). În cazul de faţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate deduce neconstituţionalitatea reglementării criticate prin raportare la situaţia consilierilor de conturi, prevăzuţi la art. 140 alin. (4) din Constituţie. Or, fiecare dintre categoriile de persoane beneficiare ale unei pensii de serviciu sau ale unei pensii speciale au conturate un statut şi un regim juridic special propriu, aspect ce se regăseşte şi în cazul persoanelor ce intră sub incidenţa Legii nr. 94/1992, întrucât, astfel cum a statuat instanţa de contencios constituţional, consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituţională şi legală, cât şi un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi (Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). 21. De altfel, atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât şi prin cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituţie, respectiv de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile, ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. 22. În acest context, Curtea observă că prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 15 februarie 2021, instanţa supremă a statuat că foştii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupaţie, precum şi foştii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieşiţi la pensie din altă ocupaţie, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi. 23. Referitor la criticile ce vizează o pretinsă încălcare a art. 135 alin. (2) lit. f) din perspectiva obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, prin Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, paragraful 27, Curtea a statuat că obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conţinut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcţie de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) referitoare la nivelul de trai nu instituie o obligaţie de a ieşi la pensie, ci un drept al cetăţenilor de a obţine pensia la împlinirea condiţiilor de vârstă şi stagiu prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 1.211 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2010). 24. De altfel, referitor la reglementarea condiţiilor de acordare a pensiei, Curtea Constituţională a statuat în mod constant, în jurisprudenţa sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare. Aşadar, este la aprecierea legiuitorului să prevadă condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. În ceea ce priveşte susţinerile autoarei referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 20, ale art. 21, ale art. 41 alin. (2) şi celor ale art. 44 alin. (1), (2) şi (8) coroborat cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că aceasta nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referinţă invocate. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Ştefănescu în Dosarul nr. 8.810/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3) şi (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
