Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, precum şi a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, obiecţie formulată de un număr de 32 de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat şi deputaţi neafiliaţi, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. 2/2.807 din 29 martie 2022, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis sesizarea de neconstituţionalitate formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.847 din 29 martie 2022 şi constituie obiectul Dosarului nr. 840A/2022. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că, la data de 30 august 2021, Guvernul României a adoptat Ordonanţa nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni în vederea transpunerii Directivei (UE) 2019/1.153 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Apreciază că instanţa constituţională este competentă să analizeze, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori ce priveşte legea de aprobare, însăşi îndeplinirea de către ordonanţă a prevederilor constituţionale. În cadrul acestui control de constituţionalitate se poate contesta şi, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituţionalitate extrinsecă, cât şi a celor de constituţionalitate intrinsecă privind ordonanţa aprobată de Parlament. 4. O primă critică de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (7), ale art. 7 alin. (7) şi ale art. 10 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanţei, nu se asigură o protecţie a cetăţeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată garantat de art. 26 din Constituţie şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi a noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor. Or, dispoziţiile legale criticate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate a normei deoarece nu este clar conturată sfera informaţiilor şi datelor avute în vedere. Astfel, dispoziţiile art. 2 lit. b) definesc informaţiile financiare ca fiind „informaţii sau date, precum [...]“, care reprezintă, de fapt, o enumerare exemplificativă a informaţiilor sau a datelor, care nu asigură previzibilitatea normei în sensul delimitării tuturor datelor şi informaţiilor avute în vedere, pentru evitarea arbitrarului autorităţilor. Dispoziţiile art. 2 lit. c) definesc informaţii din domeniul aplicării legii ca fiind „informaţii sau date deţinute deja de către autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3)“ şi sunt lipsite de previzibilitate. Chiar şi în situaţia în care aceste sintagme se regăsesc în conţinutul Directivei (UE) 2019/1.153, transpunerea acesteia în dreptul intern trebuie realizată cu îndeplinirea exigenţelor constituţionale privind calitatea legii. Din modalitatea de redactare a art. 3 alin. (7) se poate constata că solicitarea adresată Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate poate fi efectuată atât de „un birou“, cât şi de „o autoritate competentă pentru recuperarea activelor, înfiinţată sau desemnată de către celelalte state membre ale Uniunii Europene în temeiul Deciziei 2007/845/JAI“. Or, termenul „birou“ este lipsit de claritate şi previzibilitate, neputându-se stabili din cadrul cărei entităţi face parte acest birou care are dreptul să formuleze solicitarea. Norma cuprinsă în art. 7 alin. (7) este lipsită de claritate şi previzibilitate deoarece nu prevede cine poate să facă diseminarea şi nici care sunt acele „orice alte autorităţi, agenţii sau departamente“ către care pot fi transmise informaţiile sau analizele financiare la care face referire textul, permiţând Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să stabilească în mod discreţionar cine poate să facă diseminarea şi către ce entităţi. Şi dispoziţiile art. 10 alin. (4) sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu prevăd cine poate să facă diseminarea şi nici care sunt acele „orice alte autorităţi, agenţii sau departamente“ către care pot fi transmise informaţiile sau analizele financiare la care face referire textul, permiţând unităţii de informaţii financiare din statul membru al UE care le-a furnizat să stabilească în mod discreţionar cine poate să facă diseminarea şi către ce entităţi. 5. O altă critică de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2), ale art. 4, ale art. 7 şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5), raportat şi la dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ale art. 26, ale art. 53 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Din analiza coroborată a normelor criticate se poate observa faptul că Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Direcţia Generală Anticorupţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi Secţia parchetelor militare, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum şi celelalte unităţi de parchet au dreptul să solicite şi să primească „informaţii financiare“ şi „analize financiare“, iar Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor trebuie să le răspundă „de îndată“. Or, conţinutul sintagmelor „informaţii financiare“ şi „analize financiare“ este neclar şi neprevizibil şi înseamnă cel puţin „date privind activele financiare, transferurile de fonduri sau relaţiile de afaceri financiare“. Însă, potrivit art. 146^1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane se poate dispune, numai în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Având în vedere art. 1 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/1.153, fără nicio justificare şi cu încălcarea art. 53 din Constituţie, în Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021 s-a prevăzut că autorităţile indicate pot să aibă acces la „informaţii financiare“ şi „analize financiare“, fără nicio autorizare a judecătorului de drepturi şi libertăţi, eludându-se astfel dispoziţiile dreptului intern, respectiv ale Legii nr. 135/2010. Prin urmare, se poate constata încălcarea principiului legalităţii, garantat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, garantat de art. 26 din Constituţie. 6. Totodată, în expunerea de motive a actului normativ criticat nu au fost prezentate argumente cu privire la adoptarea acestor norme, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 24/2000, iar la secţiunea „Impactul social“ au fost făcute referiri exclusiv cu privire la registrul centralizat de conturi bancare şi s-a menţionat faptul că „prelucrarea de date ca caracter personal va viza doar un set limitat de informaţii“, ceea ce afectează dreptul la viaţa privată. 7. În concluzie, întrucât viciile de neconstituţionalitate intrinsecă ce privesc adoptarea şi conţinutul Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 nu au fost şi nu pot fi complinite de către Parlament, ci, dimpotrivă, conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, acestea determină întotdeauna neconstituţionalitatea legii de aprobare a acesteia, în ansamblu, autorii sesizării susţin că Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, în ansamblu, precum şi dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021 sunt neconstituţionale. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. 9. Guvernul a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/3.292/2022, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.529 din 26 aprilie 2022. Apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituţie şi art. 11 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 47/1992, de vreme ce dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale a fost exercitat de un număr mai mic de 50 de deputaţi, astfel cum rezultă din adresa de înaintare emisă de către secretarul general al Camerei Deputaţilor. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituţionalitate, pe de o parte. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare si a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 31 august 2021. 12. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 are următorul conţinut: „Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9 din 30 august 2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, adoptată în temeiul art. 1 pct. III din Legea nr. 195/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 31 august 2021, cu următoarele modificări: 1. La articolul 3 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi Secţia parchetelor militare, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel şi Tribunale;" 2. La articolul 6 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: "f) identificatorul de utilizator unic al reprezentantului autorităţii competente care a efectuat accesarea sau consultarea şi, după caz, al reprezentantului autorităţii competente care a solicitat interogarea sau consultarea, precum şi identificatorul de utilizator unic al destinatarului rezultatelor interogării sau consultării." 13. Dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021 prevăd următoarele: - Art. 2 lit. b) şi c): "În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...] b) informaţii financiare - informaţii sau date, precum datele privind activele financiare, transferurile de fonduri sau relaţiile de afaceri financiare, deţinute deja de către Oficiu sau de către unităţile de informaţii financiare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, în scopul prevenirii, depistării şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului; c) informaţii din domeniul aplicării legii - informaţii sau date deţinute deja de către autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3) în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor ori deţinute de către autorităţile publice sau entităţile private în contextul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor şi care sunt accesibile autorităţilor competente, pentru care nu este necesară o autorizare sau îndeplinirea unei alte condiţii prealabile." – Art. 3 alin. (1), (2) şi (7): "(1) Autorităţile competente să acceseze şi să consulte registrul centralizat de conturi bancare în condiţiile art. 5, respectiv să solicite şi să primească informaţii financiare sau analize financiare potrivit art. 7 sunt următoarele: a) Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Direcţia Generală Anticorupţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi Secţia parchetelor militare, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie; c) Departamentul pentru Lupta Antifraudă.(2) Accesul celorlalte unităţi de parchet la registrul centralizat de conturi bancare, respectiv la informaţii financiare şi analize financiare oferite de Oficiu se face prin intermediul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică. [...](7) La solicitarea unui birou sau a unei autorităţi competente pentru recuperarea activelor, înfiinţată sau desemnată de către celelalte state membre ale Uniunii Europene în temeiul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate accesează şi consultă registrul centralizat de conturi bancare şi pune la dispoziţia autorităţilor solicitante informaţiile astfel obţinute." – Art. 4: "(1) Autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3) accesează registrul centralizat de conturi bancare şi consultă informaţiile privind conturile bancare, în mod direct şi fără întârziere, atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor grave, inclusiv pentru identificarea, urmărirea şi indisponibilizarea activelor legate de o astfel de investigaţie.(2) Accesul şi consultarea prevăzute la alin. (1) se fac prin intermediul sistemului informatic prevăzut la art. 70^1 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pe bază de protocol încheiat între autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.(3) Informaţiile cu privire la încheierea protocoalelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina proprie de internet a autorităţilor respective, precum şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală." – Art. 7: "(1) Oficiul cooperează cu autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) şi răspunde, de îndată, solicitărilor motivate de informaţii financiare sau de analize financiare formulate de către acestea.(2) Solicitările motivate de informaţii financiare şi analize financiare prevăzute la alin. (1), formulate în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor grave se analizează individual de către Oficiu.(3) Oficiul poate refuza, motivat, să răspundă solicitărilor prevăzute la alin. (1) în următoarele cazuri: a) există motive obiective de a presupune că furnizarea informaţiilor financiare sau analizelor financiare solicitate ar avea un impact negativ asupra investigaţiilor sau analizelor în curs de desfăşurare; b) în circumstanţe excepţionale, dacă divulgarea informaţiilor ar fi, în mod clar, disproporţionată faţă de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice ori ar fi irelevantă în ceea ce priveşte scopurile pentru care a fost solicitată.(4) Orice utilizare a informaţiilor financiare sau a analizelor financiare comunicate de către Oficiu în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (2) este condiţionată de aprobarea prealabilă din partea acestuia. Oficiul transmite aprobarea sau refuzul său motivat, după caz.(5) Solicitarea prevăzută la alin. (1) cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele: faptele relevante, contextul, motivele solicitării, scopul solicitării şi modul în care se utilizează informaţiile şi analizele furnizate.(6) Autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) au obligaţia de a comunica Oficiului modul în care au fost utilizate informaţiile transmise de acesta potrivit alin. (1).(7) Diseminarea către orice alte autorităţi, agenţii sau departamente a informaţiilor financiare sau a analizelor financiare obţinute de către autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi orice utilizare a acestor informaţii financiare sau analize financiare în alte scopuri decât cele pentru care au fost transmise iniţial se realizează cu aprobarea prealabilă a Oficiului. Dispoziţiile alin. (2), (3), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător." – Art. 10 alin. (4): „Diseminarea către orice alte autorităţi, agenţii sau departamente a informaţiilor financiare sau a analizelor financiare obţinute de către autorităţile competente prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi orice utilizare a acestor informaţii financiare sau analize financiare în alte scopuri decât cele pentru care au fost transmise iniţial se realizează cu aprobarea prealabilă a unităţii de informaţii financiare din statul membru al Uniunii Europene care le-a furnizat.“; – Art. 20: „Prezenta ordonanţă nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita şi de a obţine date din registrul centralizat de conturi bancare, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.“ 14. Autorii sesizării susţin că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 26, 53 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. 15. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acestora, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menţionată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante şi făcând inutilă analiza celorlalte condiţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70, Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragraful 32, sau Decizia nr. 89 din 9 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragraful 19). 16. Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea reţine că prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de 32 de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat şi deputaţi neafiliaţi. Având în vedere că, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori „un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori“, condiţia de admisibilitate privind titularul dreptului de sesizare este îndeplinită doar dacă este respectat numărul prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două categorii de membri ai Parlamentului. Or, sesizarea formulată de cei 32 de deputaţi nu îndeplineşte condiţia prevăzută de lege. 17. Astfel, Curtea reţine neîndeplinirea cerinţei constituţionale stabilite de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie sub aspectul titularului dreptului de sesizare, ceea ce produce efecte dirimante în privinţa analizării respectării celorlalte condiţii de admisibilitate şi împiedică analiza pe fond a sesizării. Prin urmare, având în vedere că nu a fost legal sesizată, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă şi, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, o va respinge ca atare. 18. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, precum şi a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, obiecţie formulată de un număr de 32 de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat şi deputaţi neafiliaţi. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
