Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 246 din 25 aprilie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 246 din 25 aprilie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 150 din 20 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Lucian-Mihail Arnăutu în Dosarul nr. 4.111/245/2019 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 137D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.365D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liviu-Claudiu Doroş în Dosarul nr. 4.987/180/2019 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.
    7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.365D/2020 la Dosarul nr. 137D/2020, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că se critică o normă care stabileşte competenţa teritorială specială, normă derogatorie de la competenţa generală şi care nu aduce atingere niciunei dispoziţii constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.111/245/2019, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
    10. Prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.987/180/2019, Judecătoria Focşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    11. Excepţiile au fost ridicate de Lucian-Mihail Arnăutu şi de Liviu-Claudiu Doroş în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii la regimul circulaţiei rutiere.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dreptul contravenţional reprezintă o specie a dreptului administrativ în materia căruia funcţionează principiul apropierii justiţiei de cetăţean, motiv pentru care acţiunea a fost depusă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul contravenientului. Întrucât în dreptul contravenţional se aplică principiile juridice din contenciosul administrativ, apare evident că textele criticate aduc atingere art. 21 din Constituţie.
    13. Reglementarea criticată, care stabileşte regula de competenţă teritorială a instanţei de la locul săvârşirii contravenţiei, este derogatorie de la dreptul comun, respectiv de la prevederile art. 111 din Codul de procedură civilă, care instituie competenţa teritorială alternativă pentru cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.
    14. Se apreciază că stabilirea prin norme derogatorii de la dreptul comun a unei competenţe materiale speciale şi exclusive în favoarea instanţei pe raza căreia s-a constatat contravenţia este o măsură discriminatorie, disproporţionată şi care favorizează în mod semnificativ şi nejustificat organul constatator, acţionând ca un veritabil factor de descurajare şi, în acelaşi timp, de limitare a accesului contestatarilor la justiţie.
    15. Se susţine că procedura constatării faptei contravenţionale este o procedură preponderent scrisă ce exclude ca în faza de contestare a procesului-verbal de contravenţie agentul constatator să administreze probe suplimentare pentru a susţine, explicita şi completa aspectele reţinute în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie. Or, înscrisurile pot fi administrate la orice instanţă din ţară, astfel că nu este justificată şi proporţională obligaţia justiţiabilului de a se adresa în mod exclusiv instanţei pe a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Susţine, de asemenea, că necesitatea efectuării unor deplasări repetate la distanţe mari, alocarea unor perioade de timp îndelungate, precum şi costurile directe şi indirecte care pot ajunge la valori însemnate suportate de către justiţiabil pentru a-şi proteja dreptul au un veritabil efect descurajator pentru acesta şi îi limitează în mod efectiv accesul la justiţie.
    16. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă şi Judecătoria Focşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulat de autorii excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care, la momentul săvârşirii contravenţiilor, aveau următorul cuprins:
    - Art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.“;
    – Art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.“

    21. Ulterior, art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost modificat prin art. I pct. 5 din Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019. S-a introdus pct. 33^1 în Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 şi s-a păstrat soluţia legislativă anterioară, incidentă la momentul săvârşirii faptelor contravenţionale, respectiv introducerea plângerii la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.
    22. Textele de lege criticate au fost modificate din nou, astfel că în prezent acestea prevăd competenţa alternativă a instanţei de la locul săvârşirii faptei sau de la domiciliul/sediul contravenientului. Având în vedere dinamica legislativă menţionată, Curtea urmează să se pronunţe asupra art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 21 aprilie 2022, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023.
    23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi în art. 21 - Accesul liber la justiţie.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unei excepţii motivate într-un mod similar, prin Decizia nr. 539 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023.
    25. Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Pornind de la aceste considerente, Curtea a observat că agentul constatator şi persoana care a săvârşit fapta contravenţională sunt în situaţii diferite, astfel că nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acţionează în calitate de reprezentant al statului şi este împuternicit să apere un interes general, respectiv acela al desfăşurării în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, iar, pe de altă parte, contravenientul trebuie să beneficieze de administrarea unui probatoriu adecvat. Or, în vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, ceea ce, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, are ca efect respectarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
    26. Curtea a constatat, totodată, că prevederile criticate instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume instanţa competentă să soluţioneze plângerea, iar această modalitate de reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti (a se vedea Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, paragraful 21). În acest context, Curtea a observat că stabilirea competenţei judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia de a soluţiona plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor.
    27. Referitor la critica privind pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu art. 21 din Constituţie, prin Decizia nr. 199 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 6 iulie 2020, paragrafele 20 şi 21, Curtea a reţinut că art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenţei teritoriale a instanţelor judecătoreşti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei prin care se constată încălcări ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este menită să dea expresie garanţiilor constituţionale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere. Stabilirea competenţei teritoriale unice a instanţei de judecată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei/unor contravenţii la circulaţia pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general şi obiectiv, şi anume cel al locului unde a fost săvârşită şi constatată contravenţia, ceea ce este pe deplin justificat şi rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenţii, şi anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice şi care trebuie să respecte aceleaşi reguli de circulaţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    28. Curtea a precizat că, potrivit art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, prevederile acestui act normativ se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care, la art. 47, face trimitere, la rândul său, la prevederile Codului penal şi la cele ale Codului de procedură civilă, cu care se completează, după caz. Or, prevederile art. 183 alin. (1) şi ale art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevăd, pe lângă posibilitatea îndeplinirii prin poştă a actelor de procedură, şi o serie de garanţii ale drepturilor reclamantului, căruia, de pildă, i se vor comunica în scris lipsurile cererii de chemare în judecată, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă modificările sau completările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Aşadar, chiar dacă art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 instituie competenţa teritorială exclusivă a instanţei de judecată de la locul săvârşirii şi constatării faptei contravenţionale, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a fi prezent la fiecare termen de judecată sau pentru a depune diverse acte procedurale necesare la dosar şi nici nu poate conduce la încălcarea dreptului de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil. Tocmai în considerarea unor astfel de situaţii, legiuitorul a reglementat modalităţi alternative care să garanteze exercitarea efectivă şi deplină a drepturilor materiale şi procesuale ale oricărei persoane care doreşte să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor şi a intereselor sale legitime (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 84 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017, paragraful 25, şi Decizia nr. 281 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 18).
    29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian-Mihail Arnăutu în Dosarul nr. 4.111/245/2019 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi de Liviu-Claudiu Doroş în Dosarul nr. 4.987/180/2019 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 107/2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 aprilie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina-Cătălina Turcu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 246 din 25 aprilie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"