Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu în Dosarul nr. 3.297/111/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 46D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 şi nr. 3.037D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 [dosarele nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021], respectiv ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România [dosarele nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 şi nr. 3.037D/2021], excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 şi nr. 22.145/3/2020 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 şi nr. 2.035/113/2020 ale Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 şi nr. 2.311/117/2020 ale Tribunalului Cluj - Secţia civilă, nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.616/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018 şi nr. 39.541/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi nr. 36.385/3/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 şi nr. 3.037D/2021 la Dosarul nr. 46D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 şi nr. 3.037D/2021 la Dosarul nr. 46D/2021, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca devenită inadmisibilă, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 46D/2021, nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021 şi nr. 1.376D/2021, prin încheierile din 18 noiembrie 2020, 16 decembrie 2020, 17 decembrie 2020, 12 ianuarie 2021, 20 ianuarie 2021, 27 ianuarie 2021 şi, respectiv, 3 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 şi nr. 22.145/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. 8. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 211D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021 şi nr. 922D/2021, prin încheierile din 11 ianuarie 2021, 4 martie 2021 şi 11 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 şi nr. 2.035/113/2020, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. 9. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 213D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.776D/2021, prin încheierile din 4 decembrie 2020, 16 decembrie 2020, 19 februarie 2021, 24 februarie 2021, 9 martie 2021 şi 15 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 şi nr. 2.311/117/2020, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. 10. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 839D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.810D/2021 şi nr. 3.037D/2021, prin încheierile din 12 februarie 2021, 26 februarie 2021, 12 martie 2021 şi deciziile civile nr. 423A din 12 martie 2021, nr. 337A din 26 februarie 2021 şi nr. 336A din 26 februarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.616/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018, nr. 39.541/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. 11. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 798D/2021, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 36.385/3/2019, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. 12. Excepţia a fost invocată de instanţa de judecată din oficiu şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizii de compensare în puncte, în temeiul Legii nr. 165/2013, respectiv a unor contestaţii formulate împotriva unor decizii de compensare emise de Comisie. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că redactarea textului de lege criticat contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020, prin care Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. În acest sens, se susţine că actuala reglementare creează, de asemenea, premisele încălcării art. 16 din Legea fundamentală, din moment ce se instituie două proceduri de despăgubire pentru fiecare categorie de beneficiari, respectiv pentru cumpărătorii de drepturi litigioase şi pentru foştii proprietari, aspecte ce au caracter de discriminare între cele două categorii de persoane. 14. Se mai susţin neclaritatea textului de lege criticat, dat fiind faptul că acesta nu permite stabilirea unui drept efectiv al părţii care solicită stabilirea de despăgubiri de către instanţă, pe de o parte, şi discriminarea care s-ar crea între cele două categorii de persoane îndreptăţite, precum şi între beneficiarii acestor ultime modificări şi beneficiarii anteriori ai Legii nr. 165/2013, până la modificările legislative din martie/octombrie 2020, pe de altă parte. Se invocă în acest sens paragrafele nr. 42-55 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. 15. Se mai susţine că textul de lege criticat are totodată implicaţii foarte largi şi împovărătoare asupra bugetului de stat, prin urmare era obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituţie. Totodată, în considerarea dispoziţiilor art. 15 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi a deciziei Curţii Constituţionale nr. 331 din 21 mai 2019, fiind vorba de o iniţiativă a cărei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii trebuie să prezinte fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. 16. Se mai susţine că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 219/2020, cuprind o reglementare aproape identică cu cea pentru care Curtea Constituţională a declarat neconstituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat înainte de promulgarea legii, legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii. 17. Se mai arată că norma criticată este neconstituţională prin prisma faptului că persoanele îndreptăţite, foşti proprietari sau moştenitorii acestora, beneficiază de un cuantum al punctelor compensatorii diferit, condiţionat de două situaţii distincte, independente de voinţa lor, respectiv pentru situaţia în care statul român a tranzacţionat dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare şi pentru situaţia în care statul român nu a tranzacţionat acest drept. Or, situaţia persoanelor îndreptăţite la restituire, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, este aceeaşi, şi anume cea de proprietari ai imobilelor la momentul preluării. Discriminarea decurge din faptul că, independent de voinţa foştilor proprietari sau a moştenitorilor acestora, ulterior preluării imobilelor, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către statul român a generat mai multe situaţii care au dus sau nu la tranzacţionarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor preluate. Cu alte cuvinte, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubire pentru persoanele îndreptăţite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Practic, Legea nr. 219/2020 creează o dublă măsură în ceea ce priveşte regimul juridic instituit pentru grupuri care au drepturi legale egale, dar care beneficiază de grade diferite de protecţie legală. Aceste măsuri duble sunt nejustificate, ceea ce contravine principiului egalităţii în faţa legii. Astfel, se susţine că grila notarială, ca unic standard de evaluare, trebuie să se aplice tuturor persoanelor îndreptăţite, foşti proprietari sau moştenitori, independent de orice deosebire decurgând din regimul juridic pe care imobilul notificat l-a dobândit ulterior preluării. 18. Prin urmare, se susţine că prevederea legală criticată nu întruneşte cerinţele de claritate, previzibilitate şi predictibilitate, proprii tehnicii de redactare a actelor normative. De pildă, s-ar crea mari dificultăţi de interpretare a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma actuală, în situaţia în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia ar conveni desfiinţarea convenţiei prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terţe persoane. Astfel, în situaţia în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia ar conveni desfiinţarea convenţiei prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terţe persoane, nu se cunoaşte la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare, având în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 30 din 2 martie 2020 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001, în coroborare cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce conferă Legii nr. 219/2020 un caracter echivoc. 19. Tribunalul Brăila - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, dat fiind faptul că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020, paragrafele 51 şi următoarele. 20. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul securităţii raporturilor juridice, fiind creată o stare de incertitudine cu privire la drepturile persoanelor îndreptăţite la măsurile reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 şi legile din materia fondului funciar. 21. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 725 din 7 octombrie 2020. 22. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie. 23. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 25. Guvernul, în punctul de vedere transmis în dosarele nr. 211D/2021, nr. 213D/2021 şi nr. 793D/2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, consideră, în esenţă, că cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă, întrucât se creează o discriminare între persoane îndreptăţite la despăgubire care se află în aceeaşi situaţie juridică, fără ca legiuitorul să reglementeze criterii obiective pentru această diferenţiere. În plus, având în vedere că instanţa constituţională s-a mai pronunţat cu privire la o soluţie similară, constatând neconstituţionalitatea soluţiei legislative, apreciază că nu este respectat nici art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind caracterul obligatoriu pentru viitor al deciziilor Curţii Constituţionale. Având în vedere frecventele modificări ale aceluiaşi articol, consideră că sunt create premisele unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, respectiv principiul supremaţiei Constituţiei şi al respectării legilor. 26. În punctul de vedere transmis în dosarele nr. 793D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021 şi nr. 922D/2021, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021. 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, având următorul conţinut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ 30. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, art. 4 alin. (2) referitor la criteriile egalităţii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 111 alin. (1) teza a doua referitoare la informarea Parlamentului în cazul în care o modificare legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 31. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, a constatat că aceste prevederi legale sunt neconstituţionale. Prin această decizie, paragrafele 23 şi 27-29, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat de Curtea Constituţională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 32. Astfel, Curtea a mai reţinut, în esenţă, că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalităţii de evaluare a imobilelor, în condiţiile în care valoarea unui imobil este aceeaşi, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării, contravenind dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferenţiere faţă de titularii originari ai dreptului de proprietate şi de moştenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, excluzând, aşadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât şi pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului şi moştenitorilor acestora. În consecinţă, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalităţii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, şi, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. 33. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menţinut, de principiu, soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit acelaşi dublu standard în privinţa modalităţii de evaluare a bunului imobil, în funcţie de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluţie legislativă asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizia mai sus menţionată. 34. Or, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, astfel că, în situaţia în care instanţa de control constituţional a constatat neconstituţionalitatea unei anumite soluţii legislative în controlul a priori de constituţionalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Astfel, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare şi a transpus în dreptul pozitiv o soluţie legislativă care conservă viciul de neconstituţionalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi, prin urmare, nesocoteşte art. 147 alin. (4) din Constituţie. 35. În concluzie, în prezenta cauză, faţă de datele actelor de sesizare cu excepţia de neconstituţionalitate, care sunt anterioare pronunţării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 36. Sub acest aspect, Curtea mai reţine faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 şi nr. 22.145/3/2020, ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 şi nr. 2.035/113/2020 ale Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 şi nr. 2.311/117/2020 ale Tribunalului Cluj - Secţia civilă, nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.716/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018 şi nr. 39.541/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi nr. 36.385/3/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, Tribunalului Cluj - Secţia civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
