Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum şi ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu şi Florian Buzalin în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (număr vechi 1.975/2017) al Curţii de apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.724D/2017. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei Florian Buzalin şi Demostene Moruz, preşedintele Sindicatului şoferilor din RATB, domnul Valer Ciobănescu, având împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei Florian Buzalin şi Demostene Moruz, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea existenţei unei discriminări în raport cu alte categorii socioprofesionale care sunt supuse aceloraşi riscuri. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, depune la dosar mai multe înscrisuri. 4. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 23 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (nr. vechi 1.975/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum şi ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu şi Florian Buzalin cu prilejul soluţionării unei acţiuni în care au cerut recunoaşterea activităţii desfăşurate în perioada 7 martie 2007 - 1 iulie 2016 ca fiind în condiţii speciale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate creează un tratament discriminator între conducătorii de autobuze şi tramvaie comparativ cu următoarele categorii socioprofesionale: mecanic de locomotivă şi ramă electrică de metrou, mecanic ajutor de locomotivă şi ramă electrică de metrou, mecanic instructor, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă şi operetă, instrumentist la instrumente de suflat şi cascador. Astfel, arată că încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale ar trebui să se efectueze în funcţie de complexitatea activităţii, de gradul de expunere la risc şi de solicitare la care este supusă persoana care efectuează munca. Munca pe care o desfăşoară conducătorii de autobuze şi tramvaie din transportul urban presupune un grad mare de responsabilitate, ce duce la uzura prematură a sănătăţii, din cauza mediului stresant în care muncesc. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale precizează că, deşi autorii excepţiei se referă în critica pe care o formulează la dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, în realitate sunt avute în vedere doar prevederile alin. (1) lit. e) şi f) ale acestui articol. Analizând evoluţia reglementărilor referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, reţine că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, angajatorii nu mai pot crea locuri de muncă în care condiţiile de muncă sunt altfel decât normale şi, teoretic, nu este posibil să existe angajaţi care lucrează în aceleaşi condiţii precum cei care se încadrează în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 263/2010. De asemenea, în ceea ce priveşte categoriile socioprofesionale comparate, arată că acestea nu se află în situaţii similare, condiţiile locurilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea autorii excepţiei normalizându-se prin aplicarea măsurilor de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul are libertatea să stabilească activităţile ce se încadrează în condiţii speciale de muncă, iar această prerogativă nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum şi ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Din examinarea criticii de neconstituţionalitate şi a punctului de vedere exprimat de instanţa de judecată, Curtea constată că, referindu-se la dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, autorii excepţiei au în vedere doar dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora "(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: [...] e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3; f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4." În anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 este prevăzută lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în timp ce în anexa nr. 4 la aceeaşi lege stabileşte lista cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale. 13. Autorii excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării şi art. 1 din Primul Protocol la convenţia mai sus amintită, privind proprietatea. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică opţiunea legislativă a legiuitorului care a nominalizat în mod expres locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, excluzând activităţile desfăşurate de conducătorii de autobuze şi tramvaie, deşi acestea îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, care definesc locurile de muncă în condiţii speciale. 15. Faţă de aceste critici, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul la pensie, revenind legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestui drept, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiei. 16. Libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie îi dă acestuia posibilitatea de a stabili care sunt criteriile ce trebuie avute în vedere pentru a încadra în condiţii speciale un loc de muncă. Astfel, prin art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, a prevăzut că sunt locuri de muncă în condiţii speciale acelea „unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor“. 17. Mai mult, aşa cum Curtea a reţinut prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2019, în temeiul aceleiaşi libertăţi de reglementare de care se bucură potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a ales să stabilească limitativ, în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ce unităţi şi ce activităţi pot obţine încadrarea în condiţii speciale şi nu a lăsat această încadrare la aprecierea instanţelor, pentru a decide, de la caz la caz, în mod individual. 18. Curtea observă însă că, deşi legiuitorul este liber să stabilească locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, opţiunea sa legislativă nu poate fi contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“. În mod concret, raportat la criticile de neconstituţionalitate analizate în prezenta cauză, egalitatea în drepturi a cetăţenilor impune un tratament juridic egal sub aspectul încadrării locurilor de muncă în condiţii speciale pentru persoane care desfăşoară aceeaşi muncă în aceleaşi unităţi şi condiţii stabilite de lege. 19. Or, Curtea constată că autorii excepţiei invocă situaţia conducătorilor de autobuze şi tramvaie, comparându-se cu categoriile socioprofesionale prevăzute de lege care desfăşoară activităţi diferite prin natura şi condiţiile de prestare a muncii. Prin urmare, respectarea exigenţelor constituţionale referitoare la aplicarea unui tratament egal pentru persoane aflate în situaţii identice nu este justificată, Curtea Constituţională statuând în mod constant în jurisprudenţa sa, aşa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, că egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice îşi găseşte aplicarea doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică aceleaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu şi Florian Buzalin în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (număr vechi 1.975/2017) al Curţii de apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum şi ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 aprilie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
