Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ioan Lucian Mânzat în Dosarul nr. 1.287/85/2020/a1 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.359D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.360D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Nicola Mânzat în Dosarul nr. 3.017/85/2019* al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că ambele dosare sunt la al doilea termen de judecată. La termenul anterior din 26 martie 2024, Curtea Constituţională a admis cererile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicitau acordarea unui termen de judecată, pentru a se face verificări dacă aceştia au depus la Judecătoria Sibiu cereri privind desemnarea câte unui curator special şi punerea sub interdicţie judecătorească. În urma verificărilor efectuate de grefierul-şef, sa constatat că cererea formulată de Ioan Lucian Mânzat a primit termen de soluţionare pentru data de 14 mai 2024, iar cererea formulată de Nicola Mânzat nu a primit încă termen. Reprezentantul Ministerului Public solicită acordarea unui nou termen de judecată, în ambele dosare, pentru soluţionarea cererilor de punere sub interdicţie. Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, respinge cererea de amânare a cauzelor. 6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.360D/2020 la Dosarul nr. 1.359D/2020, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta nu este motivată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea civilă nr. 53 din 12 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.287/85/2020/a1, şi prin Încheierea din 11 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.017/85/2019*, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Lucian Mânzat şi de Nicola Mânzat în cauze având ca obiect sistarea stării de indiviziune, respectiv contestaţie la executare, cauze în cadrul cărora aceştia au formulat cereri privind acordarea de ajutor public judiciar. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia nu motivează, în concret, în ce anume constă neconstituţionalitatea reglementării criticate, ci doar enumeră normele constituţionale pretins încălcate, făcând, totodată, referire la situaţia lor financiară precară, context în care susţin că „potrivit coşului zilnic este imposibil de supravieţuit din suma indicată de legiuitor, adică 300 de lei.“ 10. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 264 din 24 februarie 2009, potrivit căreia stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susţinere din partea statului şi care l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.360D/2020, prin care apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 657 din 11 mai 2010, nr. 433 din 9 iunie 2015 şi nr. 264 din 24 februarie 2009. Totodată, arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu prezintă motivele pentru care aceasta consideră că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale invocate. Faptul că textul de lege criticat prevede, cu caracter general, acordarea ajutorului public judiciar independent de starea materială a solicitantului, în situaţiile în care dreptul la asistenţă judiciară/dreptul la asistenţă judiciară gratuită este stabilit printr-o lege specială, nu contravine dispoziţiilor constituţionale. Dimpotrivă, textul criticat dă expresie unor drepturi acordate de legiuitor prin legi speciale ca măsuri de protecţie, tocmai în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut etc. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 81 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Dispoziţiile criticate au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 193/2008 şi prevăd următoarele: „Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 136 privind proprietatea. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind protecţia proprietăţii private din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la limita instituită de legiuitor în ceea ce priveşte acordarea ajutorului public judiciar, în jurisprudenţa sa, a subliniat că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18). Totodată, Curtea a reţinut că, în procesul de legiferare, Parlamentul este suveran să adopte, prin vot, o anumită soluţie legislativă, singura limitare a opţiunii sale constând în obligaţia respectării normelor şi principiilor fundamentale, fără deci ca oportunitatea respectivei soluţii legislative să poată constitui obiect al controlului de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 582 din 23 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 5 ianuarie 2023, paragraful 50). 18. În cauză, Curtea reţine că autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au formulat nicio critică de neconstituţionalitate concretă cu privire la dispoziţiile art. 8^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 - care stabilesc că, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea, atunci ajutorul public judiciar se acordă independent de starea materială a solicitantului -, ci s-au limitat să invoce unele dispoziţii din Legea fundamentală, fără să argumenteze în niciun fel ce anume generează, în opinia acestora, pretinsa neconstituţionalitate a textelor de lege criticate. 19. În jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Curtea a apreciat că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevede că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). 20. Prin urmare, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autori, astfel că, ţinând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, fiind nemotivată. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ioan Lucian Mânzat şi de Nicola Mânzat în dosarele nr. 1.287/85/2020/a1 şi nr. 3.017/85/2019* ale Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
