Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 837 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Florentina Popa şi Dănuţ Popa în Dosarul nr. 8.654/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.020D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 martie 2021, în prezenţa reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Alexandru Şerban Răţoi, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 8 aprilie 2021, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.654/300/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 837 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Florentina Popa şi Dănuţ Popa într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a respins o contestaţie la executare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că existenţa oricărui impediment administrativ, care nu are nicio justificare obiectivă sau raţională care ar putea să nege accesul liber la justiţie al oricărei persoane, încalcă, în mod flagrant, art. 21 din Constituţie. Din coroborarea art. 836 alin. (3) cu art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă faptul că, dacă executorul judecătoresc nu stabileşte el însuşi, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului, conform art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, vor deveni incidente prevederile alin. (3) ale aceluiaşi articol, potrivit cărora valoarea de circulaţie a imobilului va fi stabilită de către un expert propus de către executorul judecătoresc sau de către părţi. Însă rezultatele raportului de expertiză nu pot fi contestate. Or, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă, obiectul contestaţiei la executare vizează doar executarea silită şi actele emise de executorul judecătoresc. Raportul de expertiză nu reprezintă un act de executare, astfel încât să poată fi atacat pe calea contestaţiei la executare, prin raportare la persoana emitentă. 5. Încheierea emisă potrivit art. 836 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin care este numit expertul şi este stabilit termenul de depunere a raportului de expertiză, poate face obiectul contestaţiei la executare. Cu toate acestea, posibilitatea efectivă a exercitării unui control cu privire la valoarea stabilită conform raportului de expertiză nu există, astfel încât valoarea de circulaţie stabilită potrivit dispoziţiilor legale criticate nu poate fi atacată în faţa instanţelor de judecată. 6. Prin înlăturarea oricărei posibilităţi de exercitare a controlului judecătoresc cu privire la valoarea de circulaţie a unui imobil, ce a fost stabilită prin raportul de expertiză, i se atribuie executorului judecătoresc competenţa de a se pronunţa printr-o încheiere definitivă cu privire la temeinicia şi legalitatea raportului de expertiză, ceea ce aduce atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, executorul judecătoresc nefiind inclus în categoria puterii judecătoreşti. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că nu sunt respectate dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în condiţiile în care executorul pronunţă o încheiere ce nu poate fi atacată în faţa instanţelor judecătoreşti. În această situaţie, un justiţiabil este pus într-o evidentă situaţie de inferioritate de natură litigioasă prin imposibilitatea sesizării instanţelor judecătoreşti. Practic, legea lasă la latitudinea executorului judecătoresc stabilirea valorii de piaţă a unui imobil, fără ca aceasta să poată fi contestată, în situaţia unui abuz. Este real faptul că executorul judecătoresc este obligat să ţină cont de anumite criterii, cum ar fi preţul mediu al pieţei ori evaluarea realizată printr-un expert [a se vedea în acest sens prevederile art. 836 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă], dar acestea nu sunt de natură a elimina eventuala lipsă de imparţialitate a executorului judecătoresc. În continuare, instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate, stabilind în mod contrar prevederilor art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, contravin şi dispoziţiilor constituţionale potrivit cărora justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti. 8. Instanţa mai apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât au un caracter discriminatoriu negativ al debitorilor. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii, îl reprezintă dispoziţiile art. 837 - Stabilirea preţului imobilului şi a valorii altor drepturi din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere conţinutul normativ al textului legal, precum şi critica de neconstituţionalitate formulată, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Executorul va fixa preţul imobilului, care va fi preţul de pornire a licitaţiei, la valoarea stabilită conform art. 836, prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.“ 13. Dispoziţiile art. 836 - Evaluarea imobilului urmărit din Codul de procedură civilă la care fac referire dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: "(1) Executorul judecătoresc va stabili de îndată, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului, raportată la preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă, şi o va comunica părţilor.(2) Totodată, executorul va cere biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi eventualele drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.(3) La cererea părţilor interesate sau în cazul în care nu poate proceda el însuşi la evaluare, executorul judecătoresc va numi un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului.(4) Cererea de expertiză va fi făcută de părţi, în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea decăderii. Expertiza poate fi cerută şi de terţul dobânditor, de coproprietari în cazul prevăzut la art. 823, precum şi de creditorii intervenienţi, în acelaşi termen.(5) La cerere se vor alătura toate înscrisurile care pot servi pentru evaluarea imobilului.(6) Expertul va fi numit de către executor prin încheiere executorie, care va arăta şi termenul de depunere a raportului de expertiză, dispoziţiile art. 758 alin. (6)-(9) aplicându-se în mod corespunzător. Încheierea se comunică părţilor şi expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea evaluării imobilului, dacă este cazul.(7) O altă expertiză nu este admisibilă, dar părţile pot conveni o altă valoare.(8) Refuzul debitorului de a permite accesul expertului în imobil în vederea evaluării nu împiedică evaluarea, urmând să se ia în considerare înscrisurile depuse la dosarul de executare, precum şi orice alte date sau informaţii disponibile, inclusiv cele obţinute de executor pe baza demersurilor întreprinse în condiţiile art. 660." 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 123 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, a reţinut că, potrivit art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc stabileşte prin încheiere definitivă preţul imobilului după ce, în prealabil, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 836 din Codul de procedură civilă care stabilesc procedura de evaluare a imobilului. Potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc identifică valoarea de circulaţie a imobilului prin încheiere. Dacă executorul judecătoresc consideră necesar sau la cererea părţilor interesate va numi un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului [alin. (3) al art. 836 din Codul de procedură civilă]. Astfel, după stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, potrivit art. 836 din Codul de procedură civilă, executorul va consemna preţul de pornire a licitaţiei asupra imobilului prin încheiere definitivă, fără citarea părţilor, potrivit art. 837 din Codul de procedură civilă. Partea nemulţumită de valoarea stabilită potrivit art. 836 din acelaşi cod poate cenzura această valoare prin formularea unei contestaţii la executare împotriva încheierii prin care executorul a stabilit valoarea de circulaţie a imobilului, în condiţiile art. 712 din Codul de procedură civilă. 16. Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce au putut fi contestate în instanţă de partea nemulţumită. În aceste condiţii, susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora prevederile legale criticate aduc atingere art. 21 din Constituţie sunt neîntemeiate, câtă vreme împotriva actelor de executare silită se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Nici încălcarea art. 1 alin. (4) şi art. 126 din Constituţie nu poate fi reţinută, întrucât dispoziţiile legale criticate nu conferă executorului judecătoresc atribuţii ce intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti, ci prevăd doar că fixează preţul de la care porneşte licitaţia, după ce în prealabil a procedat la evaluarea imobilului conform procedurii prevăzute de art. 836 din Codul de procedură civilă. Potrivit acestei proceduri, executorul judecătoresc are două posibilităţi pentru a determina preţul imobilului urmărit, respectiv poate stabili el însuşi valoarea de circulaţie a imobilului prin raportare la preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă [art. 836 alin. (1)] sau poate apela la numirea unui expert dacă nu poate stabili el însuşi această valoare sau când părţile solicită efectuarea expertizei [art. 836 alin. (3)]. 19. În cea de-a doua situaţie, expertul va fi numit de executorul judecătoresc prin încheiere executorie care va arăta şi termenul de depunere a raportului, va fi comunicată părţilor şi expertului, iar dispoziţiile art. 758 alin. (6)-(9) din Codul de procedură civilă referitoare la evaluarea bunurilor sechestrate se aplică în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că executorul se va pronunţa, de urgenţă, fără citarea părţilor, asupra cererii de expertiză printr-o încheiere executorie care va cuprinde stabilirea onorariului provizoriu ce se cuvine expertului şi termenul în care trebuie depus raportul [art. 758 alin. (6)]. Onorariul provizoriu va fi depus de partea interesată, sub sancţiunea decăderii, în cel mult 5 zile de la comunicarea admiterii cererii de expertiză [art. 758 alin. (7)]. 20. În vederea efectuării expertizei, părţile citate pot desemna experţi consilieri, care vor putea da relaţii, vor putea formula întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei [art. 758 alin. (8) şi art. 330 alin. (6)]. 21. Aşadar, Curtea reţine că pentru ipoteza în care valoarea imobilului urmează a fi determinată prin expertiză, potrivit dispoziţiilor legale mai sus menţionate, părţile vor fi citate, putând fi însoţite de proprii consilieri experţi, ocazie cu care vor formula întrebările şi observaţiile pe care le consideră necesare şi, de asemenea, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. Raportul de expertiză va cuprinde constatările şi concluziile motivate ale expertului, lămuririle părţilor, iar când sunt mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia (art. 336 din Codul de procedură civilă). 22. Prin urmare, Curtea observă că dispoziţiile art. 836 alin. (3) din Codul de procedură civilă asigură un grad ridicat de profesionalism în evaluarea imobilului, raportul de expertiză realizat fiind un reper şi, în acelaşi timp, o garanţie în lămurirea aspectelor executării. Executorul, pe baza raportului de expertiză, va emite încheierea, prevăzută la alin. (1) al aceluiaşi articol, de stabilire a valorii imobilului, care va fi comunicată părţilor. 23. Având în vedere că evaluarea este făcută de un profesionist printr-o procedură complexă care oferă suficiente garanţii pentru respectarea drepturilor părţilor implicate, cât şi faptul că este necesară asigurarea celerităţii procedurii execuţionale, Codul de procedură civilă nu permite efectuarea unei noi expertize [art. 836 alin. (7)], însă le dă dreptul părţilor de a conveni o altă valoare decât cea stabilită. 24. Pentru ca părţile să îşi poată exprima punctul de vedere sau să convină asupra unei alte valori, art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune executorului judecătoresc obligaţia de a comunica acestora, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului stabilită de el însuşi sau prin expertiză. Această finalitate rezultă şi din coroborarea cu art. 846 alin. (5) din acelaşi cod, potrivit căruia licitaţia va porni, în lipsa unei oferte superioare, de la preţul imobilului evaluat potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, adică de la cel stabilit de însuşi executorul judecătoresc sau, după caz, stabilit pe cale de expertiză. 25. Prin urmare, astfel cum s-a reţinut şi în decizia anterior menţionată, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce pot fi contestate în instanţă de partea nemulţumită, pe calea contestaţiei la executare. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florentina Popa şi Dănuţ Popa în Dosarul nr. 8.654/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
