Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Lazăr în Dosarul nr. 1.875/101/2018 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 301D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 410D/2019, nr. 447D/2019, nr. 518D/2019, nr. 621D/2019, nr. 657D/2019, nr. 660D/2019, nr. 661D/2019, nr. 764D/2019, nr. 765D/2019, nr. 766D/2019, nr. 767D/2019, nr. 817D/2019, nr. 1.700D/2019, nr. 1.850D/2019, nr. 1.851D/2019, nr. 1.852D/2019, nr. 1.970D/2019, nr. 1.971D/2019, nr. 1.972D/2019, nr. 2.000D/2019 şi nr. 3.014D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Gheorghe Ursoniu şi Gheorghe Subţirelu în dosarele nr. 1.918/101/2018 şi nr. 1.107/101/2018 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Cornea în Dosarul nr. 1.337/85/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Mihai Lostun în Dosarul nr. 806/103/2018 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Roman Bogneruc, Eugen Scurt şi Ioan Eugen Lexuţan în dosarele nr. 783/100/2018, nr. 252/84/2018 şi nr. 256/84/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Colţa, Gheorghe Neamţ, Ioan Grigore Raţi şi Iosif Cotoz în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 şi nr. 1.210/100/2018 ale Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Ion Vipie în Dosarul nr. 1.103/101/2018 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Stelică Bobocea în Dosarul nr. 1.839/121/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim şi Viorel Paliţă în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 şi nr. 1.944/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Dumitrean George în Dosarul nr. 1.724/100/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Gheorghe Ipate în Dosarul nr. 2.203/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 410D/2019, nr. 447D/2019, nr. 518D/2019, nr. 621D/2019, nr. 657D/2019, nr. 660D/2019, nr. 661D/2019, nr. 764D/2019, nr. 765D/2019, nr. 766D/2019, nr. 767D/2019, nr. 817D/2019, nr. 1.700D/2019, nr. 1.850D/2019, nr. 1.851D/2019, nr. 1.852D/2019, nr. 1.970D/2019, nr. 1.971D/2019, nr. 1.972D/2019, nr. 2.000D/2019 şi nr. 3.014D/2019 la Dosarul nr. 301D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.875/101/2018, Încheierea din 18 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.918/101/2018, Încheierea din 19 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.107/101/2018 şi Încheierea din 28 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.103/101/2018, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. Excepţia a fost ridicată de Lazăr Nicolae, Gheorghe Ursoniu, Gheorghe Subţirelu şi Ion Vipie. 8. Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 783/100/2018, încheierile din 14 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 252/84/2018 şi nr. 256/84/2018, Încheierea din 18 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.724/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Roman Bogneruc, Eugen Scurt, Ioan Eugen Lexuţan şi George Dumitrean. 9. Prin Decizia civilă nr. 293 din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.839/121/2018, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Stelică Bobocea. 10. Prin Sentinţa civilă nr. 992 din 26 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.203/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Ipate. 11. Prin Încheierea din 21 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.337/85/2018, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Vasile Cornea. 12. Prin încheierile din 7 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 şi nr. 1.944/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim şi Viorel Paliţă. 13. Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 806/103/2018, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Lostun. 14. Prin încheierile din 22 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 şi nr. 1.210/100/2018, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Colţa, Gheorghe Neamţ, Ioan Grigore Rati şi Iosif Cotoz. 15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ a determinat o diminuare a pensiei pentru cei care şi-au desfăşurat activitatea în grupa I de muncă sau condiţii speciale şi care s-au înscris la pensie până la 31 decembrie 2010 şi a exclus de la determinarea punctajului mediu anual stagiul complet de cotizare de 20 de ani stabilit cu prilejul ieşirii la pensie. Astfel, sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8), art. 47 alin. (2), art. 53 alin. (1) şi (2), art. 108 alin. (2), art. 129 şi 148. 16. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, autorii excepţiei arată că legea nu este clară şi precisă, decizia instanţei supreme neclarificând aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sub aspectul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediul anual în urma creşterii cu 50% a punctajelor anuale. Arată că fiecare pensie are particularitatea sa, iar Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 ar fi trebuit să clarifice fiecare situaţie. 17. Cu privire la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, autorii excepţiei arată că acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiţii superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim discriminatoriu faţă de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu păstrarea stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii pensiei. De asemenea, invocă şi o discriminare în raport cu persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 263/2010, care vor beneficia de aplicarea art. 170 din aceeaşi lege. 18. În critica de neconstituţionalitate se susţine şi că dispoziţiile de lege criticate creează o discriminare între persoanele care şi-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 şi cele care au depus cererile ulterior acestei date. 19. Referitor la încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie arată că dispoziţiile de lege criticate, prin lipsa lor de claritate şi predictibilitate, îngrădesc accesul la justiţie. De asemenea, arată că nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se asigură acordarea majorării de punctaj prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv păstrarea dreptului câştigat constând în stagiul de cotizare de 20 de ani acordat cu prilejul ieşirii la pensie. 20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituţie, autorii excepţiei arată că „prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani, persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiţii speciale - subteran şi care au realizat cel puţin 20 de ani în subteran se aduce o gravă încălcare a art. 41 alin. (2) din Constituţia României, acreditându-se o idee extrem de periculoasă prin care legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obţinut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, eliminând anumite beneficii (stagiul complet de cotizare de 20 de ani), ce nu reprezintă altceva decât transpunerea efectivă în practică a garanţiilor prevăzute de art. 41 alin. (2) din Constituţie pentru cei care au lucrat în condiţii deosebite sau/şi speciale şi cărora le-au fost acordate datorită naturii profesiei lor care implică un risc, o uzură fizică şi morală accentuată, respectiv punerea în pericol a sănătăţii şi a vieţii lor - pensionarilor care au lucrat în industria minieră“. 21. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 din Constituţie, autorii excepţiei arată că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar „restrângerea elementului de calcul din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită prin lege la determinarea sa. Modificarea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă şi nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Pensia este o avere pe care am dobândit-o pe bază de lege.“ 22. Aceleaşi argumente sunt invocate şi pentru a susţine încălcarea dreptului la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie. 23. Autorii excepţiei arată că restrângerea exerciţiului drepturilor fundamentale mai sus arătate nu este justificată de niciuna dintre situaţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie. 24. Cu privire la art. 108 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. 25. În sfârşit, cu privire la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 129 şi 148, autorii excepţiei arată că „nu putem exercita o cale de atac, care trebuie să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii, astfel ni se închide dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Curtea Europeană a Drepturilor a Omului, în dreptul român, în mod deosebit fiind problema de substanţă a unui remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac“. 26. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă şi Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. 27. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că „în considerarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015, prin acordarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, în perioada anterioară intrării în vigoare a legii noi din anul 2018, respectiv Legea nr. 221/2018, s-ar pierde beneficiul stagiului redus de cotizare, ceea ce s-ar putea constitui într-o încălcare a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţia României“. 28. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 29. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că principiul neretroactivităţii legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi, potrivit principiului tempus regit actum. Arată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. În sfârşit, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află. 30. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 31. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 32. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. În unele încheieri de sesizare este menţionat art. 169^1 în integralitatea sa, dar, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate, se constată că se au în vedere doar dispoziţiile alin. (3), care au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 33. Totodată, din analiza motivării excepţiei rezultă că aceasta vizează doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul acestui text de lege. Mai mult decât atât, autorii critică dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestora de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 34. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 35. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituţie conţinute în: art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (8) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul cetăţenilor la diferite forme de asigurări sociale, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 126 alin. (3) referitor la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepţiei susţin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv. 36. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că un prim aspect invocat de autorii excepţiei priveşte pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, motivat de lipsa de claritate şi previzibilitate a textului atacat. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituţionalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunţată de instanţa supremă clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date de instanţa supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 37. Curtea a apreciat, pentru aceleaşi considerente, că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 38. Analizând în continuare criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că autorii excepţiei invocă diferenţa de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituţionalitate şi pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale cu păstrarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. 39. Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepţiei se consideră discriminaţi sunt, în realitate, cele menţionate în dispoziţiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispoziţiilor alin. (1) din acelaşi articol de lege. În critica pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate o fac, aceştia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferenţa de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obţinerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data naşterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“. 40. Din contră, autorii excepţiei se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situaţie obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). 41. În continuare, analizând susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa discriminare în raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că dispoziţiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010. În acelaşi timp, constată că autorii excepţiei sunt persoane ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, aşa cum prevede însăşi ipoteza art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). 42. Curtea apreciază că este neîntemeiată şi critica referitoare la existenţa unei discriminări între persoanele care şi-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 şi cele are au depus cererile ulterior, de vreme ce recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. 43. Analizând, în cele ce urmează, susţinerile autorilor excepţiei vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie şi a dreptului la protecţia socială a muncii, Curtea reţine că argumentele formulate de autorii excepţiei se referă la modificarea prin dispoziţia de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, şi anume a stagiului de cotizare. Or, faţă de această critică reţine că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 44. Cu toate acestea, acelaşi text constituţional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii. În acest sens, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). 45. Or, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 46. Referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul acestor dispoziţii de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64, a reţinut că „verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege“. 47. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi în raport cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocată din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, Curtea, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, antereferită, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză. 48. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Lazăr, Gheorghe Ursoniu şi Gheorghe Subţirelu în dosarele nr. 1.875/101/2018, nr. 1.918/101/2018 şi nr. 1.107/101/2018 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Cornea în Dosarul nr. 1.337/85/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Mihai Lostun în Dosarul nr. 806/103/2018 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Roman Bogneruc, Eugen Scurt şi Ioan Eugen Lexuţan în dosarele nr. 783/100/2018, nr. 252/84/2018 şi nr. 256/84/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Colţa, Gheorghe Neamţ, Ioan Grigore Raţi şi Iosif Cotoz în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 şi nr. 1.210/100/2018 ale Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Ion Vipie în Dosarul nr. 1.103/101/2018 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Stelică Bobocea în Dosarul nr. 1.839/121/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim şi Viorel Paliţă în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 şi nr. 1.944/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Dumitrean George în Dosarul nr. 1.724/100/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Gheorghe Ipate în Dosarul nr. 2.203/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
