Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 209, ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 209, ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 809 din 17 august 2022

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Play Promotion Grup - S.R.L. din Călugăreni, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 4.292/284/2017 al Judecătoriei Răcari şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.163D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 85/2006 sunt norme clare ce stabilesc instanţa competentă material şi teritorial în materia insolvenţei care soluţionează cauza în primă instanţă, iar critica adusă celorlalte dispoziţii vizează chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, prin raportare la art. 776 şi art. 858 din Codul de procedură civilă, precizează că aceasta este neîntemeiată, întrucât exceptarea de la garanţia viciilor ascunse la care se referă aceste texte decurge din faptul că nu proprietarul bunului este cel care iniţiază vânzarea, ci creditorul acestuia, în condiţiile unei proceduri speciale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.292/284/2017, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Play Promotion Grup - S.R.L. din Călugăreni, judeţul Dâmboviţa, cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect pretenţii ce decurg din neexecutarea obligaţiilor aferente unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în urma unor proceduri de licitaţie publică şi de adjudecare de bunuri provenite din falimentul/lichidarea unei societăţi, precum şi a unor cereri reconvenţionale şi a unor excepţii privind necompetenţa materială şi insuficienţa taxei judiciare de timbru în contextul dat.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că Legea nr. 85/2006 reglementează în mod expres faptul că orice acţiuni cu privire la averea debitoarei vor fi judecate de către judecătorul-sindic care are atribuţii speciale în acest sens, iar unul dintre principiile care guvernează procedura de insolvenţă îl reprezintă maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor. Astfel, se instituie de către legiuitor un principiu conform căruia din momentul în care un profesionist intră sub incidenţa legii insolvenţei orice debite şi creanţe ale acestuia sunt supuse judecăţii în cadrul procedurii prin acţiuni specifice, generate de această procedură. Totodată, în cadrul acestei legi se prevede că lichidatorul are posibilitatea de a introduce acţiuni în vederea recuperării de creanţe, fără a se face referire la ipoteza restricţionării acestor tipuri de acţiuni doar la cele care se judecă în cadrul procedurii sau şi la alte acţiuni. De asemenea, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 85/2006: administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar pot introduce doar acele acţiuni care sunt de competenţa judecătorului-sindic, precum cea din speţa aflată pe rolul instanţei, astfel încât doar judecătorul-sindic să poată aprecia asupra modalităţii de soluţionare a unei cereri de recuperare a unei creanţe; lichidatorul judiciar are printre atribuţii urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii etc.; lichidatorul judiciar îndeplineşte orice alte atribuţii impuse de către judecătorul-sindic şi poate acţiona doar în cadrul procedurii reglementate de legea insolvenţei.
    6. Faţă de cele prezentate, se învederează că, în contextul procesual în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, cadrul legislativ este neclar şi creează posibilitatea ipotezei, contrare legii insolvenţei, conform căreia o societate aflată în procedura insolvenţei ar putea introduce orice fel de acţiuni de drept comun în afara procedurii, iar un judecător de drept comun ar putea să se pronunţe asupra unor creanţe provenite din insolvenţă sau chiar anterior acesteia. Faţă de această împrejurare, prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 şi art. 129 din Constituţie, întrucât nu este stabilită şi delimitată în concret competenţa instanţelor judecătoreşti şi, prin urmare, se impune ca instanţa de contencios constituţional să analizeze modalitatea de reglementare a normelor criticate şi să stabilească dacă textul de lege invocat de către reclamanta în cauză în susţinerea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru permite accesul la alte tipuri de acţiuni din sfera dreptului comun, având în vedere că tot Legea nr. 85/2006 prevede că sunt scutite de taxă judiciară de timbru doar acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispoziţiilor capitolului referitor la recuperarea creanţelor, precum şi cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea formulării unor cereri reconvenţionale împotriva debitorului aflat în insolvenţă în contextul dat.
    7. Cu privire la dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă se apreciază că prin acestea sunt create tratamente diferenţiate faţă de titularii drepturilor de proprietate, în funcţie de modalitatea în care au achiziţionat bunul, legiuitorul neoferind aceleaşi garanţii tuturor dobânditorilor dreptului de proprietate, indiferent de procedură, ceea ce este contrar art. 44 alin. (1) din Constituţie.
    8. Judecătoria Răcari opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, precum şi ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Însă, având în vedere critica de neconstituţionalitate şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se statuează că trebuie să se ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum şi ale art. 209, ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă.
    13. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi motivele acţiunii principale, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei astfel cum au fost în vigoare înainte de abrogarea legii în ansamblu.
    14. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. 6 din Legea nr. 85/2006: „(1) Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia apelului prevăzut la art. 8, sunt de competenţa tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul. Dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secţie specială de insolvenţă sau un complet specializat de insolvenţă, acesteia/acestuia îi aparţine competenţa pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege.
    "(1^1) Sediul debitorului este cel cu care figurează acesta în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
    […]
(3) Tribunalul sau, după caz, tribunalul comercial, în a cărui circumscripţie teritorială îşi are sediul debitorul la data sesizării instanţei cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, rămâne competent să soluţioneze cauza indiferent de schimbările ulterioare de sediu ale debitorului."

    – Art. 36 din Legea nr. 85/2006: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“;
    – Art. 77 din Legea nr. 85/2006:
    "(1) Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.
(2) Operaţiunile de publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă a actelor de procedură emise de instanţele judecătoreşti şi de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvenţă se efectuează cu titlu gratuit.
(3) Actele de procedură emise de administratorul judiciar şi de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse şi formalităţii de publicitate prin registrul comerţului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se depun la Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar înregistrarea în registrul comerţului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit."

    – Art. 209 din Codul de procedură civilă:
    "(1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională.
(2) În cazul în care pretenţiile formulate prin cerere reconvenţională privesc şi alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâţi.
(3) Cererea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
(4) Cererea reconvenţională se depune, sub sancţiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.
(5) Cererea reconvenţională se comunică reclamantului şi, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispoziţiile art. 201 se aplică în mod corespunzător.
(6) Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului în acest scop, dispoziţiile alin. (5) fiind aplicabile.
(7) Reclamantul nu poate formula cerere reconvenţională la cererea reconvenţională a pârâtului iniţial."

    – Art. 776 din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitaţie publică nu există garanţie contra viciilor ascunse ale bunului vândut.“;
    – Art. 858 din Codul de procedură civilă:
    "(1) În cazul vânzării silite la licitaţie publică nu există garanţie contra viciilor ascunse.
(2) Această vânzare nu poate fi atacată nici pentru leziune."

    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalităţii (în componenta privind calitatea legii), art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justiţie (în componenta privind dreptul la un proces echitabil), art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate şi art. 129 - Folosirea căilor de atac.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în ceea ce priveşte critica adusă prevederilor art. 6, art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 şi ale art. 209 din Codul de procedură civilă, aceasta este formulată din perspectiva modului de interpretare şi aplicare a prevederilor legale de către instanţele judecătoreşti pe rolul cărora se află cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, respectiv dacă litigiul dedus judecăţii ar trebui soluţionat de către judecătorul-sindic sau de către instanţele de drept comun şi, în funcţie de calificarea acestuia, dacă sunt aplicabile sau nu taxele judiciare de timbru, context în care se solicită instanţei de contencios constituţional să stabilească dacă pot fi formulate cereri reconvenţionale şi dacă acţiunile sunt sau nu sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
    17. În ceea ce priveşte interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speţa de faţă este vorba de aplicarea prevederilor legii privind procedura insolvenţei şi/sau ale Codului de procedură civilă, iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, revine acestora competenţa de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speţei în funcţie de contextul legislativ şi de probatoriul administrat.
    18. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, context în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate da o interpretare legii pentru a fi aplicată unitar de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum şi ale art. 209 din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    19. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea fac parte din titlul II cu privire la urmărirea silită asupra bunurilor debitorului, respectiv se referă la o procedură specială de recuperare a unor creanţe prin înstrăinarea/adjudecarea unor bunuri şi de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestora prin acest mod, în urma căreia cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra preţului plătit, însă în acest context nu beneficiază şi nu are garanţie contra viciilor ascunse ale bunului vândut, vânzare ce nu poate fi atacată nici pentru leziune.
    20. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16, coroborate cu cele ale art. 44 din Constituţie, Curtea reţine că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi, prin urmare, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. De asemenea, art. 44 alin. (1) din Constituţie dispune că dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    21. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că, pe de o parte, încă de la începutul participării la un astfel de demers de cumpărare a unui bun la licitaţie publică, dobânditorul cunoaşte limitele în care se exercită dreptul de proprietate al bunului dobândit în astfel de condiţii şi cunoaşte şi aspectele cu privire la faptul că nu are garanţie împotriva unor vicii ascunse.
    22. Pe de altă parte, având în vedere contextul în care au incidenţă prevederile criticate, Curtea observă că diferenţa de tratament cu privire la dreptul de proprietate al dobânditorului unui bun adjudecat la licitaţie publică şi al dobânditorului unui bun în alt mod prevăzut de lege este determinată de împrejurarea că vânzarea la licitaţie publică nu este iniţiată de către proprietarul bunului, ci de către creditorii acestuia. Astfel, vânzătorul nu datorează garanţie, întrucât nu el este cel care a avut iniţiativa vânzării bunului, iar creditorii acestuia, de asemenea, nu pot asigura garanţie, întrucât acţiunea acestora este desfăşurată în cadrul unei proceduri speciale care este justificată de necesitatea acoperirii creanţelor pe care le au împotriva debitorului şi care trebuie să aibă o finalitate.
    23. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile constituţionale invocate în susţinerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 209 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Play Promotion Grup - S.R.L. din Călugăreni, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 4.292/284/2017 al Judecătoriei Răcari.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Răcari şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 mai 2022.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 209, ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, ale art. 36 şi ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 209, ale art. 776 şi ale art. 858 din Codul de procedură civilă