Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.453/1/2021
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina │Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele│
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Mihaela │- preşedintele Secţiei │
│Ivanovici │I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele Secţiei │
│ │a II-a civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa │- preşedintele Secţiei │
│Angelica │de contencios │
│Stănişor │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel │- preşedintele Secţiei │
│Grădinaru │penale │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mioara Iolanda│- judecător la Secţia I│
│Grecu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia I│
│Puşcaşiu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan │- judecător la Secţia I│
│ │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa-Livia │- judecător la Secţia I│
│Băldean │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I│
│Dascălu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a│
│Florentina │II-a civilă │
│Duminecă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana Izabela│- judecător la Secţia a│
│Dolache-Bogdan│II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina │- judecător la Secţia a│
│Vrabie │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora │- judecător la Secţia a│
│Condoiu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Decebal │- judecător la Secţia │
│Constantin │de contencios │
│Vlad │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel │- judecător la Secţia │
│Gheorghe │de contencios │
│Severin │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Horaţiu │- judecător la Secţia │
│Pătraşcu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana │- judecător la Secţia │
│Constantinescu│de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia │
│Filipescu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ioana Alina │- judecător la Secţia │
│Ilie │penală │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alin Sorin │- judecător la Secţia │
│Nicolescu │penală │
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 2.453/1/2021 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror şef al Biroului de recursuri civile în interesul legii din cadrul Secţiei judiciare, Luminiţa Nicolescu. 4. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 35 din Regulament. 5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ia în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti ce formează obiectul Dosarului nr. 2.453/1/2021. 6. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că au fost depuse la dosar anexele cu hotărârile definitive contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi un punct de vedere la raport. 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. 8. Doamna procuror Luminiţa Nicolescu susţine că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării, iar pe fond apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii. În acest sens arată că din evoluţia cadrului normativ şi din considerentele deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interpretarea Legii-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la această lege vor fi acordate în momentul în care salariile vor fi stabilite conform acestor anexe, şi anume când se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022. Anterior acestui moment, majorările vor fi acordate în baza art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, adică prin aplicarea acestora la salariul de bază din anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018. 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul recursului în interesul legii 10. Prin Hotărârea nr. 161 din 29 iunie 2021, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării pe calea recursului în interesul legii asupra următoarei probleme de drept: Modul de calcul al gradaţiei de merit şi al majorării pentru dirigenţie, acordate personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, creşteri/majorări reglementate de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. II. Dispoziţiile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Art. 38 - Aplicarea legii "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...) d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6); (...) d^2) de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar; (...)(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.(4^2) Prevederile alin. (4^1) nu se aplică personalului asimilat din punctul de vedere al salarizării cu personalul didactic încadrat în unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat. (...)(5) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări salariale decât cele prevăzute de prezentul articol.(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.(6^1) Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia. (...)(8) În situaţia în care, în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie, se păstrează salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradaţie.“ (...)" Anexa nr. I capitolul I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ“ B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ "ART. 5 (1) Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (…) ART. 8 Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază." 12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018) "ART. 34 (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)" III. Principalele coordonate ale divergenţelor de jurisprudenţă 13. Autorul sesizării a menţionat că instanţele judecătoreşti nu au un punct de vedere unitar în privinţa modului de calcul al gradaţiei de merit şi al majorării pentru dirigenţie, acordate personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, creşteri/majorări reglementate de dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017. 14. În prima orientare jurisprudenţială s-a apreciat că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 nu vor fi acordate decât în momentul în care salariile de bază vor fi stabilite conform anexelor, adică în momentul în care se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022. Anterior acestui moment, majorările/creşterile (nu şi sporurile) vor fi acordate în temeiul dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază din anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018. Prin urmare, salariul de bază în plată se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 (la care se aplică şi creşterea de 25% pentru gradaţia de merit şi majorarea de 10% pentru dirigenţie) şi cel din luna decembrie 2018. Creşterile/Majorările nu se aplică la salariul de bază în plată în luna decembrie 2018, ci sunt cuprinse în diferenţele de drepturi salariale rezultate din aplicarea prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 15. În argumentarea acestei orientări jurisprudenţiale s-a reţinut că de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 a avut loc modificarea naturii juridice a elementelor salariale aflate în discuţie (creşterea pentru gradaţia de merit şi majorarea pentru dirigenţie). În concret, în temeiul legislaţiei anterioare, acestea reprezentau un spor, respectiv o indemnizaţie. Or, conform Legii-cadru nr. 153/2017, ele sunt reglementate drept majorări şi creşteri ale salariului de bază. Diferenţa de natură juridică a fost evidenţiată în Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 16. Această modificare a naturii juridice devine aplicabilă numai în momentul în care drepturile salariale se stabilesc conform anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, adică în anul 2022 sau, după data de 1 ianuarie 2018, când salariul de bază atinge nivelul celui din anul 2022, conform prevederilor art. 38 alin. (6) din aceeaşi lege. 17. Anterior aplicării salariului de bază stabilit pentru anul 2022, salariaţilor li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislaţia anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an, conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 18. Din definiţiile salariului de bază şi salariului lunar ce se regăsesc în cuprinsul art. 7 lit. a) şi e) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază se aplică sumelor menţionate în anexele nr. I-IX la aceeaşi lege. Cum salariul de bază nu se stabileşte, începând cu 1 ianuarie 2019, conform anexelor decât pentru cei care au ajuns la nivelul din 2022, majorarea prevăzută de art. 5 şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B a Legii-cadru nr. 153/2017 nu se poate stabili raportat la salariul de bază în plată. Aceasta deoarece s-ar nesocoti definiţiile salariului de bază şi salariului lunar din aceeaşi lege, aplicându-se unui salariu de bază din legislaţia anterioară majorările din actuala legislaţie de salarizare. 19. De altfel, modalitatea de aplicare etapizată a legii, în sensul că celor care nu au ajuns la nivelul salariului de bază din anul 2022 li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislaţia anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an, conform art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă în mod expres din considerentele Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. 20. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării zece hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de curţile de apel Bucureşti şi Galaţi. 21. În cea de-a doua orientare jurisprudenţială s-a apreciat că, având în vedere natura juridică a majorărilor/creşterilor salariului de bază, începând cu datele de 1 ianuarie 2017, respectiv 1 ianuarie 2018, aceste majorări salariale trebuie să se raporteze la salariul de bază aflat în plată, obţinut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) şi art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu la salariul de bază aferent lunii decembrie 2016, aşa cum se acordă în prezent aceste categorii de drepturi personalului didactic. 22. În motivarea acestei orientări jurisprudenţiale s-a avut în vedere faptul că majorările salariale cuvenite pentru gradaţia de merit şi pentru dirigenţie au urmat regimul diferit al sporurilor şi au fost calculate prin raportare la salariul de bază în plată în luna decembrie 2016, ele nefiind operate ca majorări ale salariului de bază, astfel cum prevede Legea-cadru nr. 153/2017. Or, drepturile salariale prevăzute de art. 5 şi art. 8 din cadrul literei B a capitolului I din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt expres definite de lege ca majorări, respectiv creşteri ale salariului de bază, iar nu ca sporuri. 23. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării nouă hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara şi Tribunalul Caraş-Severin. 24. În cea de-a treia orientare jurisprudenţială s-a reţinut că, având în vedere natura juridică a majorărilor/creşterilor salariului de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste majorări salariale trebuie să se raporteze la salariul de bază aflat în plată, obţinut prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) şi d) şi art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu la salariul de bază aferent lunii decembrie 2016. 25. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat în sensul că, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 şi 31 decembrie 2017, toate elementele salariului brut s-au menţinut în plată, fără să opereze nicio modificare a acestora, astfel încât dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 nu influenţează modalitatea concretă de stabilire a salariului brut lunar. 26. Pentru anul 2018, majorările salariale se aplică distinct pentru salariul de bază şi celelalte elemente ale salariului lunar, în raport cu modalitatea de stabilire şi reglementare a acestora potrivit legilor de salarizare anterioare Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât gradaţia de merit şi indemnizaţia de dirigenţie se determină în raport cu salariul de bază prevăzut pentru luna decembrie 2016. Acestor categorii de venituri li se modifică natura, respectiv devin elemente ale salariului de bază numai atunci când, conform aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017, se aplică salariul de bază prevăzut pentru anul 2022, chiar şi cu fracţiunile de 1/4 începând cu anul 2019, conform art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege. 27. Pentru perioada cuprinsă între anii 2019 şi 2022, creşterile/majorările salariului de bază pentru personalul didactic prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică salariului de bază în plată începând cu anul 2019, faţă de dezlegările date prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 28. La adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 s-a urmărit devansarea nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017 în privinţa salariaţilor din învăţământul preuniversitar. 29. Salariul de bază despre care se face menţiune în art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2019, include şi majorările de la art. 5 şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din acelaşi act normativ, pentru că acesta este modul de alcătuire a salariului de bază, conform Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2022. 30. În această perioadă de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, spre deosebire de perioadele anterioare, salariile de bază din grilele/anexele acestei legi devin elemente de determinare a salariului de bază. 31. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării unsprezece hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de curţile de apel Bucureşti, Braşov, Cluj şi Tribunalul Maramureş. IV. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 32. Prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. În considerentele paragrafului 36 din decizia evocată anterior s-au reţinut următoarele: „Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora, care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.“ V. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie V.1. Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii 33. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.245/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) şi alin. (6) din acelaşi act normativ, personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.“ În considerentele de la paragrafele 67-69, 74-76 şi 80 din această decizie s-au statuat următoarele: "Este corectă interpretarea potrivit căreia dispoziţiile anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică doar în situaţia personalului salarizat potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu şi în situaţia celui salarizat în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4). Argumentul adus în favoarea acestei interpretări este acela că doar personalul căruia i se aplică dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv cel care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, poate fi considerat ca fiind salariat în baza acestei legi, fiindu-i aplicabile în întregime dispoziţiile legii, inclusiv cele referitoare la sporuri. Per a contrario, celorlalţi salariaţi li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislaţia anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an. Cu alte cuvinte, pentru a putea fi acordat un spor prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 este necesar ca persoana plătită din fonduri publice să beneficieze de salariul prevăzut în anexa legii, conform algoritmului de calcul prevăzut de aceasta. (...) O aserţiune similară, dar cu referire la anul 2019, este inserată în paragraful 81 teza a II-a din Decizia nr. 82/2018, menţionată anterior, sub următoarea formă: «Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.» De asemenea, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 700 din 31 octombrie 2019 se reia această aserţiune: «Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora, care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.» Aceste afirmaţii, neacoperite explicit de conţinutul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia că, începând cu anul 2019, se majorează exclusiv salariul de bază stabilit potrivit legislaţiei anterioare, la care se aplică sporurile din anexele la lege, în condiţiile în care creşterea respectivă şi data de aplicare la care se face trimitere prin considerentele citate anterior au fost amânate prin legile anuale de salarizare. (...) În susţinerea acestei opinii nu poate fi utilizată ca argument dezlegarea dată prin Decizia nr. 82/2018, chiar dacă trimiterea la această decizie a fost făcută nu doar de instanţele de judecată în decizii de speţă, ci şi prin Decizia nr. 37/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât, astfel cum s-a menţionat la momentul analizei admisibilităţii recursului, instanţa supremă nu a examinat, în respectiva hotărâre, aplicabilitatea normei tranzitorii din perspectiva sporului pentru condiţii vătămătoare, ci din aceea a unei majorări a salariului de bază la care dispoziţiile tranzitorii se referă în mod expres." V.2. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept 34. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.450/1/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, a stabilit că: „majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.“ 35. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 41 din 14 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.173/1/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2020, a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include şi gradaţia de merit.“ 36. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.061/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (4^1) din această lege.“ VI. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti 37. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, autorul sesizării, şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că cererea privind acordarea unor diferenţe salariale rezultate din aplicarea majorărilor/creşterilor prevăzute de art. 5 şi de art. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017 la salariul de bază în plată nu are niciun fundament legal în dispoziţiile legii de salarizare, începând cu datele de 1 iulie 2017, 1 ianuarie 2018, 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2020. Salariul de bază în plată se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 (la care se aplică şi creşterea de 25% pentru gradaţia de merit şi majorarea de 10% pentru dirigenţie) şi cel din luna decembrie 2018. Creşterile/Majorările nu se aplică la salariul de bază în plată în luna decembrie 2018, ci sunt cuprinse în diferenţele de drepturi salariale rezultate din aplicarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 38. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii. 39. Astfel, din evoluţia cadrului normativ şi din considerentele deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interpretarea Legii-cadru nr. 153/2017 rezultă că majorările salariului de bază, respectiv sporurile prevăzute în anexele la această lege nu vor fi acordate decât în momentul în care salariile vor fi stabilite conform anexelor, adică se vor aplica salariile de bază stabilite pentru anul 2022. 40. Anterior acestui moment, majorările (nu şi sporurile) vor fi acordate în baza art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, adică prin aplicarea acestora la salariul de bază din anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018. 41. De la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 a avut loc o modificare a naturii juridice a acestor drepturi salariale, diferenţă de natură juridică ce a fost evidenţiată şi în Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă această modificare a naturii juridice devine aplicabilă numai în momentul în care drepturile salariale se stabilesc conform anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit art. 38 alin. (6) din aceeaşi lege. VIII. Opinia judecătorilor-raportori 42. Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii este admisibil şi că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul didactic beneficiază de gradaţia de merit sau de majorarea de dirigenţie începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022; până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi acordate în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin luarea în calculul salariului de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018, pentru determinarea tranşelor de majorare. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie IX.1. Asupra admisibilităţii recursului în interesul legii 43. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării, astfel cum acestea sunt descrise prin dispoziţiile art. 514-515 din Codul de procedură civilă, deoarece declanşarea mecanismului de unificare a jurisprudenţei prin intermediul recursului în interesul legii a fost realizată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, care are calitate procesuală. 44. De asemenea, sunt îndeplinite condiţiile cumulative de admisibilitate a sesizării recursului în interesul legii evocate în cuprinsul art. 515 din Codul de procedură civilă, şi anume: să deducă analizei o problemă de drept; problema de drept să fi fost dezlegată diferit de instanţele judecătoreşti; dovada soluţionării diferite să fie realizată prin hotărâri judecătoreşti definitive; hotărârile judecătoreşti să fie anexate sesizării. 45. În ceea ce priveşte prima condiţie, trebuie menţionat faptul că problema de drept supusă analizei pe calea recursului în interesul legii trebuie să fie una reală şi să fie generată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege. Sintagma „problemă de drept“ trebuie să fie raportată şi la prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.“ 46. Norma de drept analizată trebuie să fie imperfectă (lacunară), neclară sau necorelată cu alte dispoziţii legale şi, din acest motiv, să existe posibilitatea de a fi interpretată diferit în jurisprudenţă. Înţelesul unor astfel de norme urmează să fie stabilit prin procedura recursului în interesul legii. 47. Prin urmare, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unui recurs în interesul legii trebuie să identifice existenţa unei/unor reglementări susceptibile de interpretare şi aplicare diferită care, în plus, a/au generat jurisprudenţa neunitară. 48. Din acest punct de vedere, din actul de sesizare rezultă că problema de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, deşi adresată ca fiind una care ţine de modul de calcul al gradaţiei de merit şi al majorării pentru dirigenţie, priveşte, în mod implicit şi esenţial, aspectele recunoaşterii şi formei de acordare a drepturilor privitoare la creşterile/majorările reglementate de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 în cazul personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022. 49. Formularea autorului sesizării tinde la stabilirea preponderentă a modalităţii de aplicare a legii de către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cererilor privind acordarea gradaţiei de merit şi a majorării pentru dirigenţie, aspect ce rămâne însă atributul instanţelor de drept comun. Cu toate acestea, din conţinutul hotărârilor ataşate sesizării se înţelege că ceea ce au avut de dezlegat prin acţiunile deduse judecăţii şi ceea ce au soluţionat diferit instanţele de judecată a fost, în primul rând, chestiunea recunoaşterii dreptului personalului didactic, al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, de a beneficia de creşterile/majorările salariale prevăzute de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturi care sau cerut a fi calculate la salariul de bază în plată, începând cu datele indicate prin cererile de chemare în judecată, după caz, 1 iulie 2017, 1 ianuarie 2018 sau 1 ianuarie 2019. 50. Astfel, lecturând hotărârile pronunţate de instanţele de judecată ataşate sesizării de faţă, se constată că problema de drept care a generat practica divergentă a instanţelor şi care este supusă analizei priveşte modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu reglementarea din cuprinsul art. 38 din acelaşi act normativ, care se referă la aplicarea etapizată a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. 51. De aceea, se reţine că obiectul sesizării îl reprezintă o veritabilă problemă de drept generată de interpretarea diferită pe care instanţele de judecată au dat-o normelor juridice mai sus arătate, astfel încât această primă condiţie de admisibilitate a recursului în interesul legii este îndeplinită. 52. Problema de drept ce face obiectul sesizării a fost dezlegată diferit de instanţele judecătoreşti, din cuprinsul hotărârilor definitive anexate actului de sesizare rezultând că sunt instanţe, din raza mai multor curţi de apel, care au interpretat diferit textele de lege ce formează obiectul sesizării, cu consecinţa pronunţării unor hotărâri diferite asupra aceleiaşi probleme de drept. 53. În concret, s-au conturat trei orientări jurisprudenţiale diferite, expuse anterior, care justifică necesitatea pronunţării unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudenţă. 54. Actul de sesizare este însoţit de hotărâri judecătoreşti definitive, relevante pentru problema de drept dedusă interpretării, pronunţate de instanţe din raza mai multor curţi de apel. IX.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 55. Pentru început va fi evidenţiată, pe scurt, evoluţia dispoziţiilor referitoare la salarizarea personalului didactic, astfel cum rezultă din reglementările succesive care au operat în perioada 2016-2019, după cum urmează: În anul 2016, anterior aplicării Legii-cadru nr. 153/2017, salarizarea personalului didactic a fost reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare. Dispoziţiile art. 3^3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015) prevedeau, cu titlu de sporuri şi indemnizaţii: - gradaţia de merit, care se determina prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază; – indemnizaţia pentru activitatea de dirigenţie, respectiv indemnizaţia pentru învăţători, educatoare, profesori pentru învăţământul primar sau preşcolar, care se determina prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii rezultate din însumarea salariului de bază cu indemnizaţia pentru învăţământul special prevăzută la lit. a) şi cu gradaţia de merit prevăzută la lit. b). În perioada 1 ianuarie 2017-30 iunie 2017 a avut loc o majorare a salariului de bază cu 15% şi s-a menţinut cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor conform interpretării realizate prin Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018. La data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, care s-a aplicat etapizat, conform prevederilor art. 38 din aceeaşi lege. Aşadar, în perioada iulie-decembrie 2017 s-au menţinut drepturile salariale în plată din luna iunie 2017, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. În perioada 1 ianuarie 2018-1 martie 2018, personalul didactic a beneficiat de o majorare cu 25% a drepturilor salariale avute în decembrie 2017, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. În perioada 1 martie 2018 - 31 decembrie 2018, personalul didactic a beneficiat de o majorare suplimentară cu 20% a drepturilor salariale avute în februarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017. La nivelul anului 2019, art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reglementează decât majorarea salariului de bază, nu şi a sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, motiv pentru care s-a ridicat problema modului în care se calculează acestea din urmă. 56. Dispoziţiile legale ce fac obiectul prezentei sesizări stabilesc următoarele drepturi salariale în favoarea personalului didactic din învăţământ: Articolul 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 - „Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. Articolul 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 - „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.“ 57. Creşterea cu 25% a salariului de bază deţinut, aferentă gradaţiei de merit, dar şi majorarea cu 10% a salariului de bază pentru personalul ce îndeplineşte funcţia de diriginte sunt drepturi salariale recunoscute atât de legislaţia aplicabilă anterior lunii iulie 2017, cât şi de dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017. 58. Dacă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 includeau în mod expres gradaţia de merit şi sporul de dirigenţie în categoria sporurilor şi indemnizaţiilor [art. 3^3 alin. (4)], Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai face aceeaşi calificare în privinţa acestor drepturi. 59. Dispoziţiile legale succesive au operat modificări în privinţa calificării acestor drepturi, ca făcând parte din salariul de bază, sub imperiul Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, având natura unor sporuri sau indemnizaţii, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, respectiv creştere a salariului de bază, majorare a salariului de bază, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017. 60. În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 alin. (1) din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38“. 61. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziţii prin care se determină în mod specific condiţiile de aplicare în timp a legii, prin alin. (1) fiind instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, potrivit etapelor temporale descrise în alin. (2)-(6) ale aceluiaşi articol. 62. În cuprinsul art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înţeles să instituie o reglementare de excepţie cu privire la personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, derogând de la dispoziţiile cu caracter general cuprinse în alin. (4), după cum urmează: "Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022." 63. Această modalitate de aplicare a legii face ca celor care nu au ajuns la nivelul salariului de bază din anul 2022 să li se aplice sistemul de salarizare reglementat de legislaţia anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an. 64. În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că „doar personalul căruia i se aplică dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv cel care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, poate fi considerat ca fiind salariat în baza acestei legi, fiindu-i aplicabile în întregime dispoziţiile legii, inclusiv cele referitoare la sporuri. Per a contrario, celorlalţi salariaţi li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislaţia anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an“ (paragraful 68). 65. Astfel cum s-a subliniat deja în cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire la salariul de bază, privit ca noţiune juridică autonomă, distinctă de salariul brut lunar. Examinându-se comparativ cele două noţiuni legale, prin aceeaşi decizie, s-a stabilit că „salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate şi nefiind nici interşanjabile, conţinutul lor juridic fiind diferit. Salariul lunar are un conţinut mai cuprinzător, acesta încorporând atât salariul de bază, cât şi alte categorii de venituri (de asemenea distincte juridic), precum compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile şi, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare“ (paragraful 127). 66. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a concluzionat că „acordarea gradaţiei de merit are ca efect majorarea cu 25% a salariului de bază, ea nereprezentând un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct majorarea acestui salariu. Prin urmare, în armonie cu înţelesul noţiunii de «salariu lunar» oferit de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia de merit nu aparţine categoriei compensaţiilor, indemnizaţiilor, sporurilor, adaosurilor, primelor, premiilor ori altor elemente ale sistemului de salarizare care, deşi integrate salariului (brut) lunar, sunt privite de legiuitor ca distincte de salariul de bază“ (paragraful 132). 67. În egală măsură, despre majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a stabilit că aceasta „vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creşterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 134). 68. Date fiind calificarea nouă oferită prin intermediul Legii-cadru nr. 153/2017 (de majorări/creşteri ale salariului de bază) şi modalitatea distinctă de calcul (prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit anexelor legii-cadru), se constată că în privinţa acestor drepturi salariale sunt aplicabile deopotrivă concluziile statuate anterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii judiciare, potrivit cărora majorările salariului de bază prevăzute de noua lege vor fi acordate doar de la momentul în care acesta va fi stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv va ajunge la nivelul stabilit pentru anul 2022. Chiar dacă s-au referit la alte categorii de personal bugetar sau la alte drepturi salariale prevăzute prin Legea-cadru nr. 153/2017, sunt deopotrivă aplicabile considerentele ce au condus la pronunţarea Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 şi a Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020, citate anterior. 69. O altă interpretare ar conduce la concluzia că regula aplicării etapizate priveşte exclusiv salariul de bază calculat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, celelalte drepturi salariale instituite prin aceeaşi lege putând fi acordate de îndată, chiar şi în absenţa unor norme speciale derogatorii de la această regulă, aspect observat şi în cuprinsul Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (paragraful 71), dar înlăturat în concluzia raţionamentului regăsită la paragraful 76 din aceeaşi decizie. 70. De altfel, în ceea ce priveşte consecinţele aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a evidenţiat deja faptul că, pentru perioada 2019-2022, „salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018“ [Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, paragraful 81; perioada 2019-2022 este cea prevăzută de dispoziţiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar concluziile rămân valabile, prin analogie, şi în cazul etapizării realizate potrivit art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege]. 71. Pe de altă parte, în considerarea regimului juridic specific acestor drepturi salariale, astfel cum este ilustrat în considerentele Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021 anterior citate, acestea vor atrage creşterea în mod direct a salariului de bază stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, fiind luate, în consecinţă, în calcul la determinarea salariului de bază aferent anului 2022 avut în vedere de dispoziţiile de majorare cuprinse în art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege, deoarece nu pot fi privite distinct de acesta. În această modalitate, începând cu data de 1 ianuarie 2019, va fi introdus în mod etapizat şi beneficiul acestor drepturi recunoscute prin Legea-cadru nr. 153/2017, concluzia fiind în consens şi cu interpretarea unitară cuprinsă în Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 72. În ceea ce priveşte perioada ce acoperă anii 2017 şi 2018, cuprinsă în cererile de chemare în judecată înregistrate pe rolul instanţelor, se constată că instanţele de judecată au stabilit în mod unitar că membrii personalului didactic - reclamanţi în cauzele soluţionate definitiv - nu beneficiază de majorările/creşterile prevăzute de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru această perioadă fiind prevăzute norme succesive de menţinere a salariilor lunare în plată sau de acordare a unor creşteri salariale în raport cu elementele salariului lunar în plată, conform celor evidenţiate la paragraful 55 al prezentei decizii. Spre deosebire de aceste creşteri, majorările introduse pentru perioada ulterioară prin intermediul dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se determină şi în raport cu salariul de bază calculat potrivit acestei legi începând cu anul 2022. 73. De asemenea, prin legi anuale de salarizare aferente anilor 2019 şi 2020, s-au menţinut în plată toate elementele salariului lunar la nivelul avut în luna decembrie 2018, respectiv decembrie 2016, doar asupra salariului de bază acţionând majorările acordate. Prin urmare, în această perioadă, până la momentul la care majorările acordate vor conduce la un nivel al salariului de bază corespunzător celui prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, personalul didactic va beneficia de toate componentele salariale determinate potrivit legislaţiei anterioare. În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 (paragrafele 76 şi 79), înlăturând concluzia ce s-ar fi putut desprinde din considerentele Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi cele ale Deciziei nr. 700 din 31 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia dispoziţiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 [considerentele se menţin valabile şi în cazul dispoziţiilor derogatorii cuprinse în art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege] ar conduce la majorarea exclusiv a salariului de bază deţinut anterior intrării în vigoare a legii, pentru celelalte elemente salariale devenind aplicabile prevederile anexelor noii legi-cadru, în condiţiile în care, prin legile anuale de salarizare, nivelul sporurilor s-a raportat la anul precedent. 74. Faţă de argumentele enunţate se impune concluzia că cele două elemente salariale prevăzute de art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă ca atare doar din momentul în care salariul de bază va fi determinat potrivit acestei legi, respectiv când acesta va ajunge la nivelul prevăzut pentru anul 2022. 75. În considerarea aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017, majorarea/creşterea generată de beneficiul acestor drepturi va fi acordată doar prin includerea lor în calculul salariului de bază aferent anului 2022, în vederea acordării majorărilor prevăzute prin dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din aceeaşi lege. 76. Astfel fiind, soluţia exprimată în prima opinie jurisprudenţială formulată în actul de sesizare şi asumată de autorul acestuia este în spiritul şi în sensul Legii-cadru nr. 153/2017, ca şi al dezlegărilor date în mecanismele de unificare a practicii judiciare. 77. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradaţia de merit sau de majorarea de dirigenţie începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranşelor de majorare. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Cristian Balacciu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
