Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană, cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană, cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 77 din 30 ianuarie 2023
Comenteaza legea
    Dosar nr. 1.847/1/2022

┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina  │Curţi de Casaţie şi    │
│Corbu         │Justiţie - preşedintele│
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Mihaela │- preşedintele Secţiei │
│Ivanovici     │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- preşedintele delegat │
│Vrabie        │al Secţiei a II-a      │
│              │civile                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Angelica      │- preşedintele Secţiei │
│Denisa        │de contencios          │
│Stănişor      │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel        │- preşedintele Secţiei │
│Grădinaru     │penale                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mioara Iolanda│- judecător la Secţia I│
│Grecu         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mari Ilie     │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Petronela     │civilă                 │
│Văleanu       │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen        │- judecător la Secţia I│
│Georgeta      │civilă                 │
│Negrilă       │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia a│
│Florescu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia  │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Trănica│- judecător la Secţia a│
│Teau          │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Beatrice Mariş│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia  │
│Constantinescu│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel        │- judecător la Secţia  │
│Gheorghe      │de contencios          │
│Severin       │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Mihaela│- judecător la Secţia  │
│Voinescu      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Barbă   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Claudia │- judecător la Secţia  │
│Cioflan       │penală                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana Ispas │- judecător la Secţia  │
│              │penală                 │
└──────────────┴───────────────────────┘


    1. Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.847/1/2022 este constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror şef al Biroului de recursuri civile în interesul legii Luminiţa Nicolescu.
    4. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 35 din Regulament.
    5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.
    6. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, cu privire la obiectul recursului în interesul legii şi faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, raportul întocmit de judecătorii raportori şi punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, a fost depus un punct de vedere amicus curiae.
    7. Constatând că nu există chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra recursului în interesul legii.
    8. Doamna procuror Luminiţa Nicolescu arată că, faţă de considerentele reţinute prin Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 38 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 septembrie 2021 (Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021), referitoare la lipsa dificultăţii chestiunii de drept şi la împrejurarea că problema ridicată de instanţa de trimitere viza chestiuni a căror verificare se afla în sarcina acesteia, procurorul general apreciază că recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov este inadmisibil. Verificarea în concret, pe baza probelor administrate, a faptului achitării sumelor solicitate de către organismele internaţionale, precum şi a corespondenţei dintre aceste sume şi drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, revine doar instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei. Reperele pentru dezlegarea acestei probleme se regăsesc şi în Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 30 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 3 iulie 2017, precum şi în dispoziţiile Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare. De asemenea, pentru prima întrebare a instanţei de trimitere îşi menţin relevanţa considerentele cuprinse în paragrafele 73-75 din Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021.
    9. Doamna judecător Corina-Alina Corbu consultă membrii completului cu privire la existenţa unor întrebări pentru reprezentantul procurorului general.
    10. Doamna judecător Lavinia Curelea întreabă cum apreciază procurorul general faptul că toate hotărârile judecătoreşti ataşate sesizării cu recurs în interesul legii sunt ulterioare pronunţării Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021.
    11. Doamna procuror Luminiţa Nicolescu arată că problema relevată de examenul jurisprudenţial rămâne o chestiune de aplicare a legii, pentru care instanţa învestită cu soluţionarea cauzei trebuie să determine cărei structuri îi aparţine reclamantul, ce dispoziţii legale îi sunt aplicabile şi cum se coroborează dispoziţiile dreptului intern cu reglementările internaţionale. Opiniile divergente ale instanţelor au apărut din situaţiile de fapt diferite, care uneori au putut fi probate, alteori nu.
    12. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra admisibilităţii recursului în interesul legii.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
    I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    13. La data de 26 august 2022, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii vizând următoarea problemă de drept:
    1. Dacă drepturile băneşti privind diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004), nepublicată în Monitorul Oficial al României, trebuie acordate de statul român indiferent de plata aceloraşi drepturi de către aliaţii/organizaţiile internaţionale/partenerii externi sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop, având în vedere şi acordurile/înţelegerile tehnice europene sau internaţionale încheiate în acest sens, existând totodată dificultăţi din partea unităţilor angajatoare în a face dovada încasării drepturilor băneşti de către reclamanţi din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi, întrucât sumele de bani au fost virate direct în contul personal al participanţilor la misiuni.
    2. Dacă prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 se interpretează în sensul că diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere au ca scop acoperirea cheltuielilor legate de instalarea, întreţinerea şi orice alte cheltuieli uzuale în legătură cu locul misiunii, similar sumelor stabilite de organizaţiile internaţionale sub denumirea Boarding and Lodging Allowance (BLA) - acordată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Mission Subsistence Allowance (MSA) - acordată de Organizaţia Naţiunilor Unite, Daily Subsistence Allowance (DSA) - acordată de Consiliul Uniunii Europene sau au un scop diferit, respectiv acoperă riscul/alte inconveniente de ordin moral la care este supus personalul participant în teatrele de operaţii în cadrul misiunilor în afara teritoriului statului român.

    14. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 31 august 2022, formându-se Dosarul nr. 1.847/1/2022, cu termen de soluţionare la 14 noiembrie 2022.

    II. Prevederile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele prevederi legale:
    Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 46/2020 pentru stabilirea drepturilor de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020 (Hotărârea Guvernului nr. 46/2020).
    "ART. 1
    (1) Personalul participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcţie, de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară, după executarea misiunii, astfel:
    a) ofiţerii - 40 de dolari SUA/zi/persoană;
    b) alte categorii de personal - 35 de dolari SUA/zi/persoană.
    (2) În raport cu gradul de risc al misiunilor existente în zona de desfăşurare a operaţiilor, ministrul apărării naţionale poate aproba majorarea cu până la 100% a valorii diurnei prevăzute la alin. (1).
    (3) Personalul participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. a) şi d) din Legea nr. 42/2004, în zonele de operaţii, beneficiază de diurna prevăzută la alin. (1), majorată cu 100%.
    (4) Personalul care execută controale, recunoaşteri sau alte misiuni cu caracter temporar în zonele de operaţii, în funcţie de tipul misiunii, beneficiază, pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea în aceste zone, de aceleaşi drepturi de diurnă ca şi personalul prevăzut la alin. (1)-(3).
    (5) Indiferent de tipul misiunii, în situaţia în care personalul îşi desfăşoară activitatea în cadrul comandamentelor internaţionale dislocate în afara zonei de operaţii, acesta beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de hrană, la nivelul prevăzut la alin. (1).
    ART. 3
    Pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere."



    III. Examenul practicii judiciare
    16. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov a identificat existenţa a două orientări jurisprudenţiale cu privire la problemele de drept.
    17. Într-o primă orientare jurisprudenţială se consideră că diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au o natură juridică diferită de sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/ partenerii externi, drepturile respective nefiind prevăzute de acordurile/înţelegerile internaţionale, astfel că instanţele au dispus admiterea acţiunilor şi acordarea acestor sume.
    18. Totodată, au fost identificate şi opinii convergente, justificate de interpretarea că diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au ca scop acoperirea riscului/inconvenientelor la care este supus personalul participant în teatrele de operaţii în cadrul misiunilor în afara teritoriului statului român, iar nu acoperirea cheltuielilor legate de instalarea, întreţinerea şi orice alte cheltuieli uzuale în legătură cu locul misiunii.
    19. De asemenea, la nivelul curţilor de apel Cluj şi Timişoara s-au identificat soluţii de admitere în parte a acţiunilor, numai a petitului vizând acordarea sumei pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, prevăzute de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, apreciindu-se că aceasta nu are un corespondent concret în sumele încasate de reclamant din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi, având o natură diferită faţă de sumele încasate, şi că este justificată acordarea acesteia în temeiul normei interne, nefiind în prezenţa unei duble plăţi care să conducă la o îmbogăţire fără justă cauză.
    20. La nivelul Curţii de Apel Suceava şi al Curţii de Apel Bacău s-au identificat soluţii de admitere în parte a acţiunilor, numai a petitului vizând acordarea diurnei în valută prevăzute de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, apreciindu-se că aceasta are un caracter distinct în raport cu sumele încasate de reclamant din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi, având o natură diferită faţă de sumele încasate, şi că este justificată acordarea acesteia în temeiul normei interne.
    21. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale, titularul sesizării a indicat următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: deciziile nr. 328 din 15 martie 2022, nr. 1.617 din 21 decembrie 2021, nr. 1.416 din 9 noiembrie 2021, nr. 1.620 din 21 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 2.333 din 18 noiembrie 2021, nr. 2.332 din 18 noiembrie 2021, nr. 1.880 din 14 iulie 2022, nr. 2.330 din 18 noiembrie 2021, nr. 1.827 din 5 iulie 2022, nr. 1.882 din 8 octombrie 2021, nr. 588 din 10 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 1.664 din 10 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 1.477/A din 27 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale; deciziile nr. 376 din 7 aprilie 2022, nr. 57 din 19 ianuarie 2022, nr. 711 din 2 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 472 din 29 septembrie 2020, nr. 747 din 10 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 672 din 28 iunie 2022, nr. 964 din 25 octombrie 2021, nr. 966 din 25 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 212 din 30 martie 2022, nr. 411 din 30 iunie 2022, nr. 410 din 30 iunie 2022, nr. 413 din 30 iunie 2022, nr. 369 din 9 iunie 2022, nr. 409 din 30 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    22. În cea de-a doua orientare jurisprudenţială s-a reţinut că diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au aceeaşi natură juridică şi acelaşi scop cu sumele acordate de organizaţiile internaţionale/ aliaţii/partenerii externi, urmărind acoperirea principalelor nevoi ale unei persoane care desfăşoară o astfel de misiune, terminologia fiind diferită. Prin urmare, aceste instanţe au verificat dacă au fost acordate sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor legate de locul misiunii de către organizatorul misiunii internaţionale şi, în cazul în care s-a făcut dovada plăţii sumelor respective de către acesta, acţiunile au fost respinse.
    23. Aşa cum s-a arătat şi anterior, la nivelul curţilor de apel Cluj şi Timişoara s-au identificat soluţii de admitere în parte a acţiunilor, numai a petitului vizând acordarea sumei pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, prevăzute de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, apreciindu-se că numai diurna reglementată de prevederile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 are aceeaşi natură juridică şi acelaşi scop cu sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/ partenerii externi.
    24. De asemenea, la nivelul Curţii de Apel Suceava şi al Curţii de Apel Bacău s-au identificat soluţii de admitere în parte a acţiunilor, numai a petitului vizând acordarea diurnei în valută prevăzute de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, apreciindu-se că numai suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, prevăzută de art. 3 din acelaşi act normativ, are aceeaşi natură juridică şi acelaşi scop cu sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/partenerii externi.
    25. Au fost indicate de titularul sesizării următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: deciziile nr. 1.096 din 13 decembrie 2021, nr. 235 din 30 martie 2022, nr. 115 din 18 februarie 2022, nr. 206 din 18 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 1.535 din 15 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa -Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 1.664 din 10 decembrie 2021, nr. 1.454 din 4 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 979 din 5 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal; Decizia nr. 51 din 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal; deciziile nr. 738 din 23 noiembrie 2021, nr. 739 din 23 noiembrie 2021, nr. 421 din 7 iulie 2022, nr. 419 din 7 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

    IV. Opinia titularului sesizării - Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov
    26. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov a arătat că punctul său de vedere este în sensul celei de-a doua opinii jurisprudenţiale, respectiv că diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au aceeaşi natură juridică şi acelaşi scop cu sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/partenerii externi, urmărind acoperirea principalelor nevoi ale unei persoane care desfăşoară o astfel de misiune, terminologia fiind diferită.

    V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    27. Analizând orientările jurisprudenţiale identificate în practica instanţelor, procurorul general a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov este inadmisibil, faţă de considerentele reţinute prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 septembrie 2021 (Decizia nr. 38 din 7 iunie 2022), prin care s-a reţinut că problema de drept nu prezenta un grad de dificultate care să fi justificat declanşarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, interpretarea normelor legale fiind una facilă, iar problema ridicată de instanţa de trimitere viza chestiuni a căror verificare se afla în sarcina acesteia.
    28. Chiar dacă aceste considerente au fost dezvoltate în cadrul analizei efectuate asupra gradului de dificultate al chestiunii de drept (condiţie de admisibilitate a mecanismului aprioric de unificare a jurisprudenţei, care nu are corespondenţă în cazul recursului în interesul legii), ele pun în evidenţă şi lipsa unei probleme de drept reale, rezultate din interpretarea şi aplicarea neunitară a unor dispoziţii normative ale dreptului intern, incomplete, lacunare, imperfecte sau neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea aplicării lor neunitare, condiţie de admisibilitate comună ambelor mecanisme de unificare a jurisprudenţei.
    29. În realitate, ceea ce relevă sesizarea cu recurs în interesul legii formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov constă în dificultatea instanţelor de judecată de a stabili sumele acordate de partenerii externi, organizatori ai misiunilor la care au participat reclamanţii, şi, întocmai sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în cauza precedentă, a faptului dacă sumele plătite de aceşti parteneri, astfel cum acestea sunt consacrate în diferite documente ale organizaţiilor externe, au asigurat compensarea aceloraşi cheltuieli şi inconveniente ca şi diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, solicitate de reclamanţii din litigiile principale de la propriii angajatori. Or, ambele aspecte ţin de exerciţiul aplicării legii în planul probatoriului.
    30. Asupra fondului sesizării, procurorul general a apreciat că a doua orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii. În consecinţă, prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 ar trebui interpretate în sensul că drepturile prevăzute de acestea (diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere) trebuie plătite de statul român doar în situaţia în care aceste drepturi nu au fost acordate de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora s-a desfăşurat misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop. Verificarea acestor din urmă aspecte este de competenţa instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor.

    VI. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    31. Prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, în sensul de a se stabili dacă drepturile băneşti reglementate de aceste prevederi (diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere) trebuie acordate de statul român necondiţionat de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop.“
    32. Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii nr. 10 din 21 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 mai 2022, a fost respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, privind dezlegarea următoarei probleme de drept: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2.523 din Codul civil, trebuia beneficiarul să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecinţa curgerii termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune împotriva sa, în condiţiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conţinutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ ce are caracter militar, nepublicat în Monitorul Oficial al României şi necomunicat pe nicio altă cale beneficiarilor drepturilor, dar la a cărui existenţă s-a făcut trimitere în anumite acte legislative publicate în Monitorul Oficial, fără ca în cuprinsul acestor acte legislative să se fi prevăzut conţinutul hotărârii de guvern nepublicate.“
    33. Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 18 din data de 29 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 21 mai 2021, a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2.523 din Codul civil, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului nr. 582/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar determină momentul obiectiv de la care reclamantul ar fi trebuit să cunoască existenţa drepturilor reclamate având ca obiect drepturi băneşti reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.“
    34. Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 30 din 15 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 3 iulie 2017, a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din anexa nr. VII a Legii nr. 284/2010, raportate la prevederile art. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 şi la dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 15 alin. (2) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 310/2009, personalul care participă la misiuni de menţinere a păcii în afara teritoriului statului român, căruia i-au fost acoperite cheltuielile cu hrana, nu beneficiază de contravaloarea financiară neimpozabilă a normei de hrană.“

    VII. Opinia judecătorilor-raportori
    35. Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii este admisibil în parte, în ceea ce priveşte problema de drept referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, şi anume scopul diurnei prevăzute de aceste dispoziţii. De asemenea, au apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.

    VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:
    VIII.1. Asupra admisibilităţii sesizării cu recurs în interesul legii
    36. Verificarea regularităţii învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune analiza condiţiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispoziţiile art. 514 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti“, precum şi ale art. 515 din acelaşi cod, care prevăd că „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii“.
    37. Analiza implică verificarea cerinţelor de admisibilitate sub aspectul titularului dreptului şi al obiectului, în sensul că acestea trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, precum şi sub aspectul cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din acelaşi act normativ.
    38. Sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, condiţia este îndeplinită, întrucât autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, se regăseşte printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.
    39. Sub aspectul celorlalte două cerinţe, analiza va fi efectuată în raport cu fiecare dintre cele două probleme prezentate în sesizarea de recurs în interesul legii de către titularul acesteia, prin care se invocă, în esenţă:
    - pe de o parte, o problemă referitoare la plata drepturilor băneşti, prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, indiferent de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop;
    – pe de altă parte, o problemă referitoare la scopul acestor drepturi, dacă acesta este similar sumelor denumite Daily Subsistence Allowance (DSA), acordată de Consiliul Uniunii Europene, Mission Subsistence Allowance (MSA), acordată de Organizaţia Naţiunilor Unite, Boarding and Lodging Allowance (BLA), acordată de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, sau au un scop diferit.

    40. Analiza admisibilităţii va fi efectuată mai întâi în ceea ce priveşte a doua problemă, care se referă la scopul drepturilor prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, similar sau diferit de sumele denumite DSA, MSA şi BLA, şi ulterior cu privire la prima problemă, care se referă la situaţia în care drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 au acelaşi scop cu sumele plătite de organizaţiile internaţionale, chiar sub altă denumire şi alt cuantum, şi se invocă aspecte referitoare la plata acestora.
    41. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, cerinţa de admisibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului reglementării mecanismului de unificare, întrucât finalitatea acestei instituţii juridice o constituie asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd şi dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţia României, potrivit cărora „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale“.
    42. Admisibilitatea recursului în interesul legii presupune ca problema de drept supusă dezbaterii pe această cale să fie reală, legată de interpretarea diferită a unui text de lege, de clarificarea unei norme juridice care este echivocă, lacunară, necorelată cu alte dispoziţii legale, susceptibilă de interpretare ori aplicare diferită şi care a generat o practică judiciară neunitară.
    43. Cu privire la cea de-a doua problemă care formează obiectul sesizării, aceasta a apărut cu ocazia soluţionării litigiilor având ca obiect acţiunile prin care reclamanţii, personal participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, au solicitat obligarea pârâţilor, unităţi angajatoare, la plata drepturilor privind diurna în valută şi pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, prevăzute de dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, pentru perioada în care au participat la aceste misiuni.
    44. Apărările formulate de pârâţi au constat, printre altele, în faptul că drepturile băneşti, prevăzute de dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au fost achitate sau că reclamanţii au beneficiat de drepturile băneşti achitate de organizaţiile internaţionale sub egida cărora s-au desfăşurat misiunile şi operaţiile, care, deşi sub o altă denumire sau în alt cuantum, au acelaşi scop, astfel că nu există nicio justificare pentru ca acelaşi aspect să fie remunerat şi de către statul român, întrucât ar conduce la o dublă plată.
    45. Sumele invocate ca fiind acordate de organizaţiile internaţionale sunt următoarele:
    - în ceea ce priveşte Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Instrucţiunilor administrative privind alocaţia de subzistenţă din misiune ST/AI/1997/6/20.10.1997 (Administrative Instruction Mission Subsistence Allowance) emise de Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite:
    pct. 1.1 - Mission Subsistence Allowance (MSA) - indemnizaţia de subzistenţă pentru misiune este o indemnizaţie zilnică plătită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru cheltuielile de trai suportate de membrii personalului pe teren în legătură cu încadrarea temporară sau numirea lor într-o misiune specială (Mission subsistence allowance is a daily allowance payable by the Organization for living expenses incurred by staff members in the field in connection with their temporary assignment or appointment to a special mission);
    pct. 3.1 - ratele indemnizaţiei de subzistenţă pentru misiune se stabilesc pe baza costurilor de cazare pe termen lung, hrană şi cheltuieli diverse la locul de muncă al misiunii, tarifele vor fi stabilite pentru fiecare misiune de către secretarul general adjunct pentru managementul resurselor umane în numele secretarului general şi vor fi publicate (Mission subsistence allowance rates shall be determined on the basis of cost of longterm accommodation, food and miscellaneous expenses at the duty station of the mission assignment. The rates shall be established for each mission by the Assistant Secretary-General for Human Resources Management on behalf of the Secretary-General, and shall be published);
    pct. 3.3 - în mod normal, sunt stabilite două rate ale indemnizaţiei de subzistenţă pentru misiune, se aplică o rată mai mare în primele 30 de zile de repartizare la locul de muncă pentru a compensa cheltuielile aferente amenajării şi cheltuielile de cazare suportate în mod normal, iar ulterior se aplică o rată redusă (Normally, two rates of mission subsistence allowance are established, a higher rate is applicable during the first 30 days of assignment to the duty station to compensate for expenditures related to the set-up and the normally higher accommodation expenses incurred, and a reduced rate is applicable thereafter);
    pct. 5.1 - indemnizaţia de subzistenţă în misiune se plăteşte de la data sosirii la locul de muncă până la data plecării, adică pentru perioada petrecută în serviciul legat de misiune (Mission subsistence allowance is payable from the date of arrival at the duty station until the date of departure, i.e., for the period spent on mission related service, in the following cases);
    pct. 5.2 - atunci când cazarea este oferită gratuit de către Naţiunile Unite, rata standard a indemnizaţiei de subzistenţă pentru misiune va fi redusă cu 50 la sută, indiferent dacă
    cazarea oferită este permanentă, prefabricată sau corturi (When accommodation is provided free of charge by the United Nations, the standard rate of mission subsistence allowance will be reduced by 50 per cent regardless of whether the accommodation provided is permanent, prefabricated or tented);

    – tot în ceea ce priveşte indemnizaţia de subzistenţă pentru misiune, potrivit art. 135 din Ghidul pentru ţările care participă cu forţe poliţieneşti la misiuni de menţinere a păcii sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite din 29 iunie 2007 (Guidelines for United Nations police officers on assignment with peacekeeping operations), alocaţia de subzistenţă din misiune (MSA) este o indemnizaţie zilnică plătită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru asigurarea cheltuielilor necesare traiului zilnic în zona de misiune, MSA este determinată, în principal, în baza cheltuielilor privind asigurarea cazării pe termen lung, hrănirea şi alte cheltuieli secundare curente în zona de dislocare din misiune, cuantumul indemnizaţiei zilnice este stabilit de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Managementul Resurselor Umane în baza unor studii de piaţă având la bază costurile necesare asigurării cazării, hranei, precum şi a unor cheltuieli curente/mărunte din zona de misiune, tarifele sunt revizuite şi pot fi ajustate în consecinţă; atunci când Naţiunile Unite sau o altă entitate oferă cazare şi/sau hrană, MSA va fi redusă în consecinţă [The Mission Subsistence Allowance (MSA) is a daily allowance payable by the United Nations for living expenses incurred in the mission in connection with temporary assignments. MSA is primarily determined on the basis of long-term accommodation, food and incidental expenses at the duty station. MSA rates are established by the United Nations Office of Human Resources Management based on a survey of accommodation, food and miscellaneous expenses. The rates are reviewed and may be adjusted accordingly. When either United Nations or another entity provides accommodation and/or food the MSA will be reduced accordingly];
    – în ceea ce priveşte Consiliul Uniunii Europene, conform Ghidului de indemnizaţii pentru personalul detaşat care participă la misiuni civile de management al crizelor sub egida Uniunii Europene nr. 7.291/09/10.03.2009 (Guidelines for allowances for seconded staff participating in EU civilian crisis management missions), emis de Consiliul Uniunii Europene, este prevăzută diurna (per diem), sunt indicate motivele de acordare, compensaţie (diurnă) pentru cheltuielile aferente unei misiuni în străinătate în cadrul unei misiuni de gestionare a crizelor civile din UE (compensation - daily allowance - for expenditure arising from a deployment abroad in an EU civilian crisis management mission), şi scopul indemnizaţiei, acoperirea cheltuielilor de cazare, masă, deplasări locale, cheltuieli diverse (cum ar fi costurile de comunicare privată) (to cover such expenditure as arising from accommodation, meal, local travel, sundry expense such as private communication cost); se prevede că ar trebui utilizată rata ONU, şi anume rata MSA, ca bază pentru rata diurnelor pentru misiunea de gestionare a crizelor civile a UE, faptul că rata diurnei pentru personalul civil din UE responsabil cu gestionarea crizelor ar trebui să corespundă cu 75% din MSA completă pentru întreaga perioadă de misiune, în loc să fie redusă după primele 30 de zile, aşa cum se întâmplă în sistemul ONU, şi faptul că în locaţiile pentru care nu a fost stabilit un nivel al MSA se va folosi ca bază de calcul rata pe termen lung a indemnizaţiei zilnice de subzistenţă [Daily Subsistence Allowance (DSA)] a Comisiei internaţionale pentru serviciul public, 75% din DSA la data la care se aprobă fişa financiară pentru o misiune; indemnizaţia zilnică de subzistenţă [Daily Subsistence Allowance (DSA)] cuprinde contribuţia totală a organizaţiei la cheltuieli precum cazare, masă, gratuităţi, costuri de transport de la locul de cazare la primul loc de desfăşurare a activităţii oficiale şi retur, precum şi alte plăţi efectuate pentru servicii personale (comprises the organization’s total contribution towards such charges as lodging, meals, gratuities, transport cost from place of lodging to the first place of official business, and vice versa, and other payments made for personal services rendered);
    – în ceea ce priveşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), indemnizaţia de masă şi cazare [Boarding and Lodging Allowance (BLA)] este diurna care este plătită de OSCE membrilor misiunilor internaţionale şi este destinată să acopere cel puţin parţial cheltuielile de trai suportate; BLA se plăteşte pe durata numirii începând de la data sosirii membrului misiunii la locul de muncă; tarifele BLA sunt stabilite anual pentru fiecare operaţiune pe teren de către secretarul general, luând în considerare costurile de cazare, hrană şi cheltuieli diverse în zona misiunii (BLA is a daily allowance which is paid by the OSCE to international mission members and is intended to cover at least partially the living expenses incurred. BLA shall be paid for the duration of the appointment commencing from the arrival date of the mission member in the duty station. BLA rates shall be established yearly for each Field Operation by the Secretary General, taking into account the costs of accommodation, food and miscellaneous expenses in the mission area).

    46. Potrivit primei opinii jurisprudenţiale, diurna în valută şi/sau suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementate de prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, au o natură diferită de sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/partenerii externi, drepturile respective nefiind prevăzute de acordurile/înţelegerile internaţionale, sau au ca scop acoperirea riscului/inconvenientelor la care este supus personalul participant în teatrele de operaţii în cadrul misiunilor în afara teritoriului statului român, iar nu acoperirea cheltuielilor legate de instalarea, întreţinerea şi orice alte cheltuieli uzuale în legătură cu locul misiunii.
    47. Potrivit celei de-a doua opinii jurisprudenţiale, aceste drepturi au aceeaşi natură şi acelaşi scop cu sumele acordate de organizaţiile internaţionale/aliaţii/partenerii externi, urmărind acoperirea principalelor nevoi ale unei persoane care desfăşoară o astfel de misiune, terminologia fiind diferită.
    48. Faţă de modalitatea de formulare a problemei prezentate de titularul sesizării şi de opiniile jurisprudenţiale conturate, se impune, în prealabil, clarificarea acesteia, din perspectiva celor statuate în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în sensul că recursul în interesul legii reprezintă un mijloc procedural specific de interpretare cu forţă generalizatoare a unei norme juridice pentru ca, desluşindu-i înţelesul, toate instanţele să o înţeleagă şi să o aplice în acelaşi mod, asigurându-se astfel coerenţa jurisprudenţei şi previzibilitatea acesteia (Decizia nr. 10 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 6 august 2015); a interpreta un text de lege înseamnă a lămuri înţelesul acestuia, a-l explica, a determina configuraţia reală a normei de drept, şi nu a da o altă reglementare raporturilor sociale respective (Decizia nr. 11 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 26 octombrie 2011), şi având în vedere că revine instanţei supreme sarcina de a determina dacă, prin modul de prezentare a problemei prin care s-a pretins o rezolvare neunitară prin hotărâri judecătoreşti definitive, aceasta reprezintă o problemă de drept de natură să pună în dezbatere interpretarea şi aplicarea unei/unor reglementări legale (Decizia nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015).
    49. Deşi prin sesizare este pus în discuţie scopul drepturilor prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, pentru a se stabili dacă este similar scopului celor stabilite de organizaţiile internaţionale, denumite DSA, MSA, BLA, sau este diferit, problema de drept, în sensul art. 514 din Codul de procedură civilă, priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 referitoare la scopul acordării acestor drepturi personalului participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, şi nu a prevederilor din documentele europene sau internaţionale în care se regăsesc drepturile indicate de autorul sesizării, în acest sens urmând a fi examinat recursul în interesul legii.
    50. Din perspectiva actelor/documentelor/acordurilor/ înţelegerilor europene sau internaţionale, în baza cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român, în cadrul recursului în interesul legii, al cărui scop este acela de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, nu este posibilă o examinare exhaustivă a tuturor drepturilor prevăzute pentru a fi acordate personalului participant. Revine instanţelor de judecată, în situaţiile de fapt particulare din fiecare litigiu, să stabilească eventuala corespondenţă dintre aceste drepturi şi cele din legislaţia naţională, în raport cu conţinutul acestora şi scopul pentru care au fost prevăzute.
    51. Este de observat şi faptul că, în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizată pentru interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, însă numai din perspectiva acordării acestor drepturi băneşti necondiţionate de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop, perspectivă care se regăseşte în prima problemă din prezenta sesizare.
    52. Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021, apreciindu-se de către Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, că, în modalitatea de formulare, de o manieră ipotetică, întrebarea nu prezintă un grad ridicat de dificultate. S-a constatat, însă, din hotărârile judecătoreşti comunicate de instanţe, existenţa unei practici neunitare rezultate din interpretarea diferită a naturii drepturilor băneşti încasate de la instituţia europeană sau internaţională şi a drepturilor reglementate de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, din faptul că drepturile acordate de instituţia europeană sau internaţională nu se confundă cu cele datorate de statul român cu titlu de diurnă în valută şi costuri pentru facilitarea legăturii cu familia.
    53. Este de menţionat, referitor la acest aspect, faptul că, exceptând una din hotărârile judecătoreşti anexate sesizării, toate celelalte hotărâri judecătoreşti anexate sunt ulterioare Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021.
    54. Condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul recursului în interesul legii este îndeplinită, prin sesizare fiind indicată o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a unor dispoziţii dintr-un act normativ, în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, şi anume scopul diurnei prevăzute de aceste dispoziţii.
    55. Soluţionarea diferită a litigiilor a decurs şi din modul în care instanţele de judecată s-au raportat la indemnizaţiile prevăzute de diferite documente europene/internaţionale, denumite Per Diem, DSA, MSA, BLA, acordate de Consiliul Uniunii Europene, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din conţinutul cărora rezultă că sunt destinate pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, pentru hrană, a celor secundare/curente la locul misiunii (MSA), a cheltuielilor de cazare, pentru masă, deplasări locale, a celor diverse (Per Diem), a cheltuielilor de cazare, pentru masă, gratuităţi, a costurilor de transport de la locul de cazare la primul loc de desfăşurare a activităţii oficiale şi retur, precum şi a altor plăţi efectuate pentru servicii personale (DSA), a cheltuielilor de cazare, pentru hrană şi a celor diverse în zona misiunii (BLA), în sume variabile în funcţie de circumstanţele specifice locului misiunii, însă problema de drept soluţionată neunitar, în concret, prin raportare la dispoziţiile art. 514 din Codul de procedură civilă, priveşte interpretarea dispoziţiilor din actul normativ intern, art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004.
    56. Problema de drept este reală, rezultă din interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, care prevăd diurna, în ceea ce priveşte scopul acesteia. Interpretarea diferită este determinată de o omisiune de reglementare, de caracterul incomplet al acesteia, întrucât nu sunt determinate de emitentul actului scopul şi conţinutul concret al dreptului şi nu este corelat cu alte dispoziţii legale care să ofere posibilitatea unei interpretări unitare.
    57. Sub aspectul cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluţionată în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii, condiţia de admisibilitate este îndeplinită, având în vedere jurisprudenţa anexată sesizării, hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au dat dezlegări diferite problemei de drept, reflectate în cele două opinii jurisprudenţiale.
    58. Condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul recursului în interesul legii nu este îndeplinită, însă cu privire la interpretarea normei prevăzute de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 care prevede că, pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere.
    59. Art. 3 prevede neechivoc scopul acestui drept, o sumă acordată persoanelor participante la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, pentru a facilita legătura cu familia şi pentru recreere. Soluţiile diferite au fost determinate de modul în care, în aplicarea legii, instanţele de judecată au raportat conţinutul acestui drept la cheltuielile vizate de indemnizaţiile stabilite de documentele europene/internaţionale aplicabile misiunii sau operaţiei la care reclamanţii au participat, în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei (misiunea/operaţia, actul în baza căruia s-a desfăşurat, documentul care a prevăzut drepturile personalului participant).
    60. Or, sub acest aspect, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii s-a stabilit că premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziţie legală conţine reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia, astfel că, per a contrario, nu sunt asigurate aceste premise dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanţele unei cauze, atribut exclusiv al completului de judecată sesizat cu soluţionarea litigiului, instanţele realizează aplicarea unei dispoziţii legale care are întotdeauna un caracter general şi impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esenţa aplicării la un caz concret (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016).
    61. Cu privire la prima problemă care formează obiectul sesizării, referitor la admisibilitatea acesteia, se observă, în primul rând, că are ca situaţie-premisă faptul că drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 au acelaşi scop cu sumele stabilite a fi acordate participanţilor la misiunile internaţionale prin acorduri/documente europene/internaţionale, chiar sub altă denumire şi alt cuantum, şi se invocă aspecte referitoare la plata acestora, şi anume dacă trebuie acordate de statul român, indiferent de plata aceloraşi drepturi de către aliaţii/organizaţiile internaţionale/partenerii externi sub egida cărora se desfăşoară misiunea.
    62. Din perspectiva condiţiei de admisibilitate referitoare la existenţa unei probleme de drept în ceea ce priveşte plata acestor drepturi în situaţia menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021, a respins ca inadmisibilă sesizarea având, în principal, acelaşi obiect, motivat de împrejurarea că „nu prezintă un grad de dificultate care să fi justificat declanşarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, interpretarea normelor legale fiind una facilă“ (paragraful 72).
    63. Deşi sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, astfel cum s-a stabilit în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, decizia „39. (...) beneficiază, ca orice act jurisdicţional, de efectul autorităţii de lucru judecat ataşat considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia inadmisibilităţii sesizării (...)“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021). În acest sens sunt de menţionat următoarele considerente din Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 pentru care s-a apreciat lipsa dificultăţii chestiunii de drept:
    "73. În cadrul raporturilor de muncă (înţelese în sens larg), cauza drepturilor băneşti de care beneficiază persoana angajată rezidă în activitatea desfăşurată de aceasta, fiind vorba fie de plata propriu-zisă a muncii prestate, fie de compensarea unor inconveniente de ordin material sau moral care decurg din condiţiile particulare de desfăşurare a activităţii. În consecinţă, dacă un anumit aspect al activităţii prestate de poliţistul aflat în misiune este recompensat de către partenerul extern, nu mai există nicio justificare pentru ca acelaşi aspect să fie remunerat şi de către autorităţile naţionale. Ar fi vorba de o dublă plată care ar conduce la o îmbogăţire fără justă cauză.
74. Argumentul potrivit căruia dacă un drept de natură salarială este prevăzut de legislaţia naţională el trebuie acordat de statul român în mod necondiţionat este vădit eronat. În speţa de faţă, interpretarea normei naţionale nu se poate face în mod izolat, ci doar prin coroborare cu reglementările europene sau internaţionale care au asigurat cadrul legal de desfăşurare a misiunii la care a participat poliţistul. Dacă, potrivit acestor reglementări, o anumită cheltuială este preluată de organizaţia internaţională sau de statul partener, se creează un cadru legal derogator de la norma naţională, poliţistul aflat în misiune nefiind îndreptăţit să solicite acelaşi beneficiu atât de la partenerul extern, în baza reglementărilor internaţionale sau europene, cât şi de la autorităţile naţionale, în temeiul legislaţiei interne.
75. Acest raţionament rămâne pe deplin valabil şi atunci când drepturile băneşti acordate de către partenerul extern conform acordurilor/înţelegerilor tehnice europene sau internaţionale sunt structurate în mod diferit faţă de reglementarea naţională. Important este ca, în esenţă, plăţile efectuate de partener să fi avut în vedere, în ansamblu, aspectele la care s-a raportat şi legiuitorul intern atunci când a reglementat drepturile poliţistului aflat în misiune. (...)
79. Dificultatea chestiunii de drept supuse dezlegării este cu atât mai redusă cu cât prin Decizia nr. 30 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost soluţionată o problemă similară, referitoare la norma de hrană. Chiar dacă pentru norma de hrană există şi alte reglementări, raţionamentul dezvoltat în cadrul respectivei decizii este, în parte, aplicabil şi situaţiei din speţa de faţă, desprinzându-se ideea că o anumită categorie de cheltuieli suportate de poliţistul aflat în misiune nu poate fi compensată decât o singură dată."

    64. În ceea ce priveşte elementul adăugat chestiunii care a format obiectul sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, şi anume existenţa dificultăţii din partea unităţilor angajatoare în a face dovada încasării drepturilor băneşti de către reclamanţi din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi, întrucât sumele de bani au fost virate direct în contul personal al participanţilor la misiuni, reprezintă un aspect care priveşte exclusiv probatoriul administrat în susţinerea apărărilor care vizează faptul că drepturile băneşti au fost încasate din partea aliaţilor/organizaţiilor internaţionale/partenerilor externi. În baza acestui probatoriu, potrivit dispoziţiilor legale care reglementează sarcina probei, instanţa învestită cu soluţionarea litigiului stabileşte care este actul intern/european/internaţional în temeiul căruia a avut loc misiunea sau operaţia în afara teritoriului statului român şi actul normativ naţional sau documentul european/internaţional care prevede drepturile personalului participant, care sunt acestea, dacă au fost achitate cele ce se cuvin, astfel că aceste aspecte privesc temeinicia cererilor de chemare în judecată şi nu constituie o problemă de drept în sensul dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă.
    65. Nu este îndeplinită nici cea de-a treia cerinţă de admisibilitate, de ordin formal, prevăzută de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluţionată în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, în sensul că drepturile băneşti se acordă sau nu se acordă în situaţia plăţii aceloraşi drepturi de către aliaţii/organizaţiile internaţionale/partenerii externi sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop. Nu rezultă, din hotărârile judecătoreşti anexate sesizării, existenţa unei jurisprudenţe neunitare cu privire la prima problemă invocată prin sesizare, referitoare la acordarea/neacordarea drepturilor în ipoteza indicată, iar elementele de probatoriu din fiecare cauză nu se circumscriu unor situaţii de practică neunitară, în sensul art. 515 din Codul de procedură civilă. De altfel, nici autorul sesizării, în opiniile jurisprudenţiale pe care le-a identificat, nu a indicat existenţa unor opinii divergente în situaţia ipotetică pe care a invocat-o.


    VIII.2 Asupra fondului recursului în interesul legii
    66. Din cele două opinii jurisprudenţiale reflectate de jurisprudenţa ataşată sesizării rezultă că problema de drept soluţionată neunitar, astfel cum a fost clarificată, cu privire la care s-a constatat că întruneşte cerinţele de admisibilitate, priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, care prevăd că „Personalul participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcţie, de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară, după executarea misiunii, astfel: a) ofiţerii - 40 de dolari SUA/zi/persoană; b) alte categorii de personal - 35 de dolari SUA/zi/persoană“.
    67. Soluţionarea problemei de drept invocate prin sesizare impune analiza din perspectiva legislaţiei care reglementează drepturile prevăzute a fi acordate personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în vigoare în perioadele pentru care se solicită plata dreptului reglementat de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004.
    68. Interpretarea normei de drept în cauză, care, deşi a prevăzut dreptul la diurnă, nu a indicat elemente din care să rezulte conţinutul acesteia, scopul pentru care a fost stabilită, trebuie să ţină seama de actele normative în executarea cărora a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, întrucât hotărârile de Guvern, potrivit art. 108 din Constituţia României se emit pentru organizarea executării legilor, şi apoi a se analiza dispoziţiile acesteia, legăturile normelor în cauză cu celelalte norme ale hotărârii de Guvern şi cu dispoziţii din alte acte normative, finalitatea urmărită de legiuitor.
    69. Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 a fost emisă de Guvernul României în temeiul art. 108 din Constituţia României privind actele Guvernului şi al art. 26 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român (Legea nr. 42/2004). Nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
    70. Legea nr. 42/2004 a reglementat condiţiile în care forţele armate ale României participă la misiuni în afara teritoriului statului român şi a prevăzut, la art. 27, faptul că „Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi celorlalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituţiilor respective“.
    71. Potrivit art. 26 din Legea nr. 42/2004, „În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili sporurile specifice, drepturile de diurnă, cazare şi hrană ale personalului militar şi civil participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. a)-d), precum şi ale celui care execută controale, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune.“ Misiunile prevăzute de art. 2 lit. a)-d) din Legea nr. 42/2004 sunt: a) de apărare colectivă; b) în sprijinul păcii; c) de asistenţă umanitară; d) tip coaliţie.
    72. Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 cuprinde, de asemenea, dispoziţii care extind aplicabilitatea ei de la personalul militar, şi anume art. 6, care a prevăzut că „Dispoziţiile hotărârii, fără excepţie, se aplică în mod corespunzător şi celorlalte instituţii de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin această hotărâre, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituţiilor respective“.
    73. Legea nr. 42/2004 a fost în vigoare de la 21 martie 2004 până la 19 iunie 2011, fiind abrogată şi înlocuită prin Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare (Legea nr. 121/2011).
    74. Prin art. 27 din Legea nr. 121/2011, similar art. 27 din Legea nr. 42/2004, s-au menţinut aceleaşi dispoziţii referitoare la destinatari, „Dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituţiilor respective“.
    75. S-a prevăzut, de asemenea, prin art. 26 alin. (1), faptul că „Drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), precum şi ale celui care execută misiuni în zona de operaţii, în sprijinul forţelor armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operaţie, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“.
    76. Misiunile şi operaţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) sunt următoarele: a) de apărare colectivă în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau de asigurare a securităţii statelor membre ale Uniunii Europene; a^1) de implementare a măsurilor de asigurare a aliaţilor, prezenţă înaintată şi descurajare, precum şi a altor acţiuni stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic pentru asigurarea securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord, în conformitate cu prevederile Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949; b) de răspuns la crize; c) de pace; d) de asistenţă umanitară. Alineatul (2) al aceluiaşi articol menţionează faptul că „Misiunile şi operaţiile prevăzute la alin. (1) pot fi desfăşurate sub mandatul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, sub conducerea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau a Uniunii Europene, precum şi în cadrul unor coaliţii“.
    77. Dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 au rămas aplicabile şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, care a abrogat Legea nr. 42/2004, fiind abrogată prin intrarea în vigoare, la data de 27 ianuarie 2020, a Hotărârii Guvernului nr. 46/2020 pentru stabilirea drepturilor de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, emisă în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 26 din Legea nr. 121/2011.
    78. Cu privire la dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 este de menţionat şi faptul că prin art. 9^1 din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 518/1995), introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (Hotărârea Guvernului nr. 582/2015), în vigoare la data de 11 august 2015, s-a prevăzut că „Poliţiştii care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, beneficiază de diurnă şi cazare cu aplicarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare“.
    79. Acest articol a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 999/2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (Hotărârea Guvernului nr. 999/2015), în vigoare de la data de 23 decembrie 2015, în sensul că „(1) Personalul Ministerului Afacerilor Interne care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, beneficiază de diurnă, cazare şi hrană care se stabilesc în raport cu nivelul acestora utilizat la data de 31 decembrie 2009, potrivit legislaţiei aplicabile forţelor armate care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, în lipsa acordării acestor drepturi de către aliaţii, partenerii sau organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile. (2) În raport cu gradul de risc al misiunilor şi operaţiilor la care participă personalul Ministerului Afacerilor Interne, ministrul afacerilor interne poate aproba majorarea cu până la 100% a valorii diurnei stabilite potrivit alin. (1)“.
    80. Modificarea art. 9^1 din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, prin Hotărârea Guvernului nr. 999/2015, din care rezultă că personalul Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de diurnă în situaţia în care aceasta nu a fost acordată de partenerii sau organizaţiile internaţionale, nu distinge, de asemenea, cu privire la scopul sau conţinutul diurnei, astfel că nu s-a reflectat în practica judiciară a instanţelor care au apreciat că acest drept are un scop diferit de cele acordate în baza documentelor europene/internaţionale.
    81. Deşi nu formează obiectul prezentei sesizări, pentru a înţelege modalitatea în care legiuitorul s-a raportat la cadrul legislativ anterior, sunt de menţionat următoarele:
    - prin Hotărârea Guvernului nr. 46/2020, în vigoare de la data de 27 ianuarie 2020, care a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, s-a prevăzut, la art. 1, faptul că „(1) Personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri: a) ofiţerii - 140 de euro/zi/persoană; b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară - 130 de euro/zi/persoană; c) alte categorii de personal - 120 de euro/zi/persoană. (2) Personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011, cu completările ulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri: a) ofiţerii - 70 de euro/zi/persoană; b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară - 65 de euro/zi/persoană; c) alte categorii de personal - 60 de euro/zi/persoană. (3) Diurna în valută prevăzută la alin. (1) şi (2) reprezintă costul cheltuielilor uzuale, precum şi costul transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea; aceasta nu include cheltuieli de hrană şi se calculează de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară după executarea misiunii sau operaţiei (...)“;
    – s-a reglementat, prin acelaşi act normativ, la art. 6, faptul că „Personalul beneficiază de drepturile prevăzute de prezenta hotărâre în lipsa acordării acestor drepturi de către aliaţii, partenerii sau organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile, indiferent de denumirea sub care sunt acordate de către aceste entităţi şi de cuantumul acordat“;
    – prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării naţionale, în vigoare de la 11 februarie 2020, a fost introdus, la art. 26 din Legea nr. 121/2011, alineatul (4), în sensul că „Personalul care participă la misiuni şi operaţii sub mandatul/conducerea organizaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la art. 7 alin. (3) beneficiază de drepturile stabilite la alin. (1), numai în măsura în care aceste drepturi, indiferent de denumirea sub care sunt acordate şi de cuantumul acestora, nu sunt asigurate de organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile“;
    – prin Legea nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării naţionale, care a abrogat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2020, a fost introdus, la art. 26, alineatul (7), şi anume: „Personalul care participă la misiuni şi operaţii sub mandatul/conducerea organizaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la art. 7 alin. (3) beneficiază de drepturile stabilite la alin. (1), numai în măsura în care aceste drepturi, indiferent de denumirea sub care sunt acordate şi de cuantumul acestora, nu sunt asigurate de organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile.“

    82. Revenind la dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, se constată faptul că dreptul la diurnă a fost reglementat distinct de drepturile de cazare şi hrană prin Legea nr. 42/2004, iar, ulterior, prin Legea nr. 121/2011, distinct de drepturile de cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport.
    83. Art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 prevede distinct dreptul la diurnă, în mod expres faptul că „nu include cheltuieli de hrană“, se calculează de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară, pentru fiecare zi, cuantumul acesteia pentru „misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004“. De asemenea, prevede faptul că „în raport cu gradul de risc al misiunilor existente în zona de desfăşurare a operaţiilor“, se poate aproba majorarea cu până la 100% a valorii diurnei, iar pentru „misiunile prevăzute la art. 2 lit. a) şi d) din Legea nr. 42/2004, în zonele de operaţii“, diurna se majorează cu 100%.
    84. Separat de dreptul la diurnă se prevede faptul că personalul beneficiază gratuit de drepturi de hrană şi cazare, prin art. 2, şi anume: „(1) Personalul participant la misiuni în afara teritoriului statului român prevăzut la art. 1, denumit în continuare personal, beneficiază gratuit de drepturi de hrană şi cazare. (2) Hrănirea şi cazarea personalului se asigură în conformitate cu prevederile acordurilor/înţelegerilor tehnice încheiate pentru participarea la misiune. (3) În lipsa unor acorduri/înţelegeri tehnice, personalul beneficiază de o alocaţie valorică de hrană de 20 de dolari SUA/zi/persoană şi de cazare potrivit Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare.“
    85. Rezultă din aceste dispoziţii, în mod cert, faptul că diurna nu include cheltuieli de hrană şi cheltuieli de cazare, cu privire la care se prevede expres faptul că se asigură în conformitate cu prevederile acordurilor/înţelegerilor tehnice încheiate pentru participarea la misiune, iar în lipsa acestora se acordă o alocaţie valorică de hrană în cuantum de 20 de dolari SUA/zi/persoană şi cazare potrivit Hotărârii Guvernului nr. 518/1995; tot referitor la Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 se prevede şi faptul că personalul poate închiria spaţiu de locuit în vederea cazării în situaţia în care cuantumul zilnic al chiriei/zi/persoană se situează sub plafoanele de cazare prevăzute de acest act normativ.
    86. În absenţa unei norme exprese care să definească scopul sau conţinutul diurnei şi recurgând pentru acest motiv la alte acte normative care prevăd dreptul de diurnă, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, reţinându-se faptul că, atunci când este necesar, interpretarea sistematică a normelor juridice sau a unei sintagme dintr-un text legal cuprins într-o lege specială presupune determinarea sensului conceptual al acestora nu doar în contextul actului normativ în care sunt integrate, ci şi plasarea respectivei norme sau noţiuni în ansamblul reglementării generale (Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022, paragraful 66), se observă faptul că în legislaţia naţională, în Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, care reglementează drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la care Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 face trimitere, însă numai pentru cheltuielile de cazare, prevăzute distinct de diurnă, se regăseşte o indemnizaţie denumită diurnă.
    87. La data emiterii Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, pentru personalul trimis în străinătate în condiţiile acestei hotărâri, se acorda, în străinătate, „a) o indemnizaţie zilnică în valută, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea; b) o sumă zilnică în valută, denumită în continuare plafon de cazare, în limita căreia personalul trebuie să-şi acopere cheltuielile de cazare“. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2015, aceste dispoziţii au fost modificate, în sensul că se acordă „A. În străinătate, o indemnizaţie zilnică în valută primită pe perioada delegării şi detaşării în străinătate, denumită în continuare indemnizaţie de deplasare, compusă din: a) o sumă zilnică, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea; b) o sumă zilnică, denumită în continuare indemnizaţie de cazare, în limita căreia personalul trebuie să îşi acopere cheltuielile de cazare. Prin cheltuieli de cazare se înţelege, pe lângă tarifele sau chiria plătite, şi eventualele taxe obligatorii pe plan local, precum şi costul micului dejun, atunci când acesta este inclus în tarif“.
    88. Diurna stabilită de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 este destinată, însă, pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului transportului în interiorul localităţii în care se desfăşoară activitatea, astfel că nu corespunde dreptului la diurnă, reglementat în mod diferit de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, care exclude cheltuielile de hrană pentru acest drept şi nu prevede elemente din care să rezulte că ar fi destinată pentru acoperirea inconvenientelor de ordin material rezultate din misiuni, privind cheltuielile mărunte uzuale, costul transportului, neputându-se stabili o analogie între cele două drepturi.
    89. Este relevant, în ceea ce priveşte diferenţierea drepturilor ce pot fi acordate angajaţilor, raportat la scopul acestora, de a acoperi efectiv cheltuielile suportate sau alte inconveniente, şi raţionamentul dezvoltat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în interpretarea Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, prin Hotărârea din 12 februarie 2015, Sδhköalojen ammattiliitto, C396/13, pct. 46-49, prin care s-a reţinut că diurna prevăzută sub forma plăţii zilnice a unei sume fixe, care „nu este vărsată lucrătorilor cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detaşare“, „este destinată să asigure protecţia socială a lucrătorilor în cauză, compensând inconvenientele cauzate de detaşare, care constau în îndepărtarea persoanelor interesate de mediul lor obişnuit“, precum şi raţionamentul dezvoltat prin Hotărârea din 8 iulie 2021, Ol şi alţii, C-428/19, pct. 49-50, prin care s-a reţinut, cu privire la diurna în discuţie în litigiul principal, care nu era „vărsată cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv, cum ar fi cheltuielile de transport, de cazare sau de masă“, a cărei valoare era diferită după durata detaşării, faptul că „acest al doilea element, în special caracterul forfetar şi progresiv al diurnei menţionate, pare să indice că aceasta din urmă nu are ca obiect atât acoperirea cheltuielilor efectuate de lucrători în străinătate, cât mai degrabă, asemenea diurnei în discuţie în cauza în care s-a pronunţat Hotărârea din 12 februarie 2015, Sδhköalojen ammattiliitto (...), compensarea inconvenientelor cauzate de detaşare, care constau în îndepărtarea acestor lucrători de mediul lor obişnuit“.
    90. În raport cu situaţiile specifice pe care le reglementează actul normativ în discuţie, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, diurna, stabilită într-un cuantum care nu este circumstanţiat de cheltuielile locului misiunii, nu include cheltuieli care acoperă cazare şi hrană (prevedere expresă), dar nici cheltuieli diverse în legătură cu misiunea, care să conducă la concluzia că are ca scop compensarea inconvenientelor de ordin material.
    91. Potrivit art. 1 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, diurna este o sumă fixă, stabilită diferenţiat pentru ofiţeri şi alte categorii de personal şi în funcţie de tipul misiunilor, astfel cum erau reglementate de art. 2 din Legea nr. 42/2004. Pentru misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004, în sprijinul păcii şi de asistenţă umanitară, diurna are un anumit cuantum; pentru ofiţeri cuantumul iniţial stabilit a fost de 40 de dolari SUA/zi/persoană, iar pentru alte categorii de personal 35 de dolari SUA/zi/persoană [alin. (1)]. Poate fi majorată, în raport cu gradul de risc al misiunilor existente în zona de desfăşurare a operaţiilor, cu până la 100%, [alin. (2)], în timp ce pentru misiunile prevăzute la art. 2 lit. a) şi d) din hotărârea Guvernului, de apărare şi tip coaliţie, diurna este majorată cu 100% [alin. (3)].
    92. În absenţa unei norme privind conţinutul diurnei, astfel cum emitentul actului normativ a procedat în cazul diurnei din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, a unei norme de trimitere la o altă normă, precum în cazul cheltuielilor de cazare şi hrană, faptul că, exceptând diferenţierea între ofiţeri şi alte categorii de personal, specifică structurilor din care face parte personalul căruia i se adresează actul normativ, elementele care determină modificarea cuantumului diurnei sunt tipul misiunilor şi gradul de risc în zona de desfăşurare a operaţiilor, conduce la concluzia că aceasta are un scop fundamental diferit de cel al drepturilor care vizează acoperirea cheltuielilor de cazare, de hrană şi a celor diverse determinate de misiune, reprezentând o compensaţie acordată în considerarea riscului la care este supus personalul care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.
    93. Din modalitatea de reglementare a diurnei, prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, emisă în temeiul dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 42/2004, în vigoare şi ulterior abrogării acesteia, prin Legea nr. 121/2011, act normativ abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 46/2020, coroborat cu celelalte dispoziţii ale actului normativ, rezultă că scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.
    94. Pentru considerentele expuse, sesizarea este admisibilă în parte, fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 şi 515 din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, şi se impune admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, în sensul că, în interpretarea şi aplicarea acestor dispoziţii, scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că:
    În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană, cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, scopul diurnei este compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii.
    Respinge sesizarea, în rest, ca inadmisibilă.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2022.


                    PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    CORINA-ALINA CORBU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena Adriana Stamatescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016