Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Iulian Fentzel în Dosarul nr. 11.007/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 600D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Arată că argumentele formulate în susţinerea excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aspecte de fapt ale cauzei a căror analiză este de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei penale în care această excepţie a fost invocată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 6 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 11.007/299/2019, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Iulian Fentzel într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul comiterii infracţiunii de viol şi a infracţiunii de tâlhărie calificată. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Codul penal încalcă dreptul la apărare, prin faptul că din acestea nu reiese dacă simpla prezenţă a unei persoane la locul comiterii faptei prevăzute de legea penală poate constitui complicitate la infracţiunea săvârşită. Se susţine, totodată, că din actele existente la dosarul cauzei nu rezultă că faptele comise au fost săvârşite în participaţie sub forma complicităţii. 7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că, în argumentarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Codul penal, autorul excepţiei ridică o problemă de interpretare şi aplicare a legii referitoare la stabilirea contribuţiei participanţilor la comiterea faptei prevăzută de legea penală; or, această contribuţie este determinată de organele judiciare potrivit probelor administrate. În aceste condiţii, susţine că lăsarea la aprecierea instanţei a stabilirii contribuţiei fiecărui participant la comiterea infracţiunii nu constituie un aspect de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Codul penal şi că, de altfel, legiuitorul nu ar fi putut să prevadă, în cuprinsul legii penale, toate modalităţile prin care o persoană poate participa, în calitate de complice (ipoteză invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate), la săvârşirea unei infracţiuni. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Arată, în acest sens, că aspectele invocate de autorul excepţiei nu constituie probleme de constituţionalitate, ci aparţin sferei interpretării şi aplicării legii, operaţiuni care sunt de competenţa exclusivă a organelor judiciare. Este invocată, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 188 din 31 martie 2015 şi nr. 132 din 10 martie 2016. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aspectul invocat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate - respectiv acela că textul criticat nu prevede dacă simpla prezenţă la locul comiterii faptei a unei persoane constituie, per se, complicitate la comiterea infracţiunii - reprezintă o chestiune de interpretare şi aplicare a legii penale, în ansamblul său, şi nu o problemă de constituţionalitate. Aceasta întrucât, într-o astfel de ipoteză, organele judiciare, în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze, circumstanţe ce rezultă din probele administrate, sunt chemate să stabilească dacă fapta unei persoane aflate în situaţia anterior menţionată constituie sau nu complicitate la infracţiunea comisă, un element important în stabilirea acestei forme de participaţie constituindu-l motivul prezenţei la locul faptei a persoanei în cauză, respectiv faptul aderării acesteia la o rezoluţie infracţională comună cu cea a autorului infracţiunii. 15. Însă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]“, interpretarea şi aplicarea legii constituind atribuţia exclusivă a instanţelor judecătoreşti. 16. Pentru aceste considerente, Curtea constată că prezenta excepţie de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă. 17. Mai mult, garanţiile dreptului fundamental la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituţie, se asigură prin norme ale dreptului procesual, iar prin prevederile art. 48 alin. (1) din Codul penal este reglementată o normă de drept penal substanţial, motiv pentru care dispoziţiile art. 24 din Constituţie nu sunt aplicabile în prezenta cauză. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Iulian Fentzel în Dosarul nr. 11.007/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
