Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Iosif N. Vasile în Dosarul nr. 2.035/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.177D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale - Comisia de contestaţii. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, precum şi a solicitării formulate de autorul excepţiei referitoare la acordarea unei copii după înregistrarea şedinţei de judecată. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.223D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015, excepţie ridicată de Mircea Apostol în Dosarul nr. 575/115/2017 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă - Complet specializat - conflicte de muncă şi de asigurări sociale. 5. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 7. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.803D/2017 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, excepţie ridicată de Marin Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 369/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. 8. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 9. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Marin Gheorghe Ionescu, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.177D/2017, nr. 2.223D/2017 şi nr. 2.803D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Iosif N. Vasile şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.223D/2017 şi nr. 2.803D/2017 la Dosarul nr. 2.177D/2017, care este primul înregistrat. 11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul lui Iosif N. Vasile, care arată că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 au o acţiune nivelatoare, un adevărat „pat al lui Procust“, care doreşte să dea soluţii identice la situaţii juridice diferite. Aminteşte că art. 28 din aceeaşi lege defineşte baza de calcul al pensiei militare de stat ca medie a soldelor militare brute la funcţia de bază, dobândite în calitate de militar. Per a contrario, nu pot face obiectul limitării contribuţiile plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat de către militari, dar ca cetăţeni civili. Practic, aceste contribuţii se supun Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi sunt apărate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 şi nr. 874 din 25 iunie 2010 şi prin deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia pensiilor contributive. Se ajunge astfel în situaţia paradoxală, sesizată de Senatul României, în care doi militari ies la pensie în anul 2011 şi ating procentul de 85% exclusiv datorită dosarului militar, vechimii militare şi funcţiilor îndeplinite, unul dintre ei îşi desfăşoară activitatea acasă, iar altul se angajează în sectorul privat, plăteşte contribuţii de asigurări sociale, primeşte pensie pentru stagiul civil realizat, iar la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 cei doi militari, deşi se află în situaţii diferite, au pensii identice. Senatul României a sesizat acest paradox juridic şi economic şi a iniţiat Legea nr. 475/2016, care se află din 2017 la Camera Deputaţilor şi în care există un amendament care permitea militarilor care au lucrat după trecerea în rezervă ca cetăţeni civili să extragă vechimea civilă şi să o valorifice la casele de pensii. Guvernul României a sesizat şi el acest paradox şi a făcut un amendament. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, după articolul 192 s-a introdus un nou articol, respectiv 192^1, care prevede că persoanele care au drepturi de pensie acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011- 31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor miliare de stat, cât şi în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Deci, cu caracter general se permite acest lucru şi, pentru considerente de simetrie juridică, ar trebui să se permită şi militarilor, adică să se extragă din stagiile militare stagiile civile şi să fie valorificate la casele de pensii. În momentul de faţă, nu se poate face acest lucru. Aminteşte că deciziile de recalculare a pensiei au fost pentru limită de vârstă şi, începând cu 1 ianuarie, pensia aflată în plată, care constituia un drept câştigat în baza Legii nr. 263/2010, a fost suspendată. Având în vedere deciziile de pensionare emise în temeiul art. 7 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, solicită repunerea în plată a dreptului de pensie contributivă cuvenită pentru stagiul civil adăugat în calitate de cetăţean civil, de la data suprimării neconstituţionale a dreptului, respectiv 1 ianuarie 2016. De asemenea, solicită Curţii Constituţionale ca, în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 şi nr. 224 din 13 martie 2012, în care se precizează că „pensia contributivă intră nu doar în sfera de protecţie a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, ci şi a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, precum şi a celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale“, să constate că acţiunea limitativă a art. 30 asupra pensiei contributive pentru limită de vârstă dobândită pentru stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor cu Ministerul Apărării Naţionale este neconstituţională. 12. În ceea ce priveşte art. 28 din Legea nr. 223/2015, în legătură cu pensia suplimentară, arată că şi aceasta este o pensie bazată pe contribuţiile plătite statului cu o istorie îndelungată şi necontestată, fiind creată în afara pensiei militare de stat şi plătită indiferent de cuantumul acesteia. Deci, art. 30 din Legea nr. 223/2015 acţionează nelegal în acest domeniu, pensia suplimentară fiind şi ea o pensie contributivă. Autorul excepţiei arată că a contribuit 37 de ani pentru pensia suplimentară. În momentul de faţă, a fost introdusă în mod abuziv în baza de calcul, care se referă strict la soldele de bază primite în fiecare lună. Pensia suplimentară însă este tratată ca un fel de spor de noapte sau spor de radiaţii plătit de angajator, iar în realitate militarii sunt cei care au plătit aceste contribuţii, confiscate în prezent pentru militarii cu vechime îndelungată. Faptul că această pensie suplimentară se plăteşte unor militari care au încetat mai rapid raporturile de serviciu dovedeşte că dreptul există, este real, exigibil. Care este atunci criteriul raţional pentru ca anumiţi militari să fie discriminaţi în cadrul aceleiaşi categorii sociale? Arată că, personal, „este frustrat de valoarea de 9% din pensia militară prin confiscarea acestei pensii suplimentare“. În concluzie, solicită Curţii Constituţionale să constate caracterul contributiv al pensiei suplimentare şi în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 şi nr. 224 din 13 martie 2012, să constate neconstituţionalitatea acţiunii limitative a art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra pensiei contributive în afara pensiei militare de stat şi repunerea ei în plată de la data constituirii dreptului. 13. În legătură cu condiţiile de muncă, arată că, având în vedere că în art. 41 alin. (2) din Constituţie este înscris dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială a muncii, acesta priveşte prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale. Din cauza acţiunii neconstituţionale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, acest drept constituţional nu este respectat în integralitatea sa. Astfel, art. 29 alin. (1) prevede că pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se aplică 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Doar că această prevedere nu este respectată. Nefiind plătite de angajator în timpul muncii, condiţiile de muncă nu exercită nicio influenţă asupra bazei de calcul. A existat doar promisiunea legislativă că vor fi plătite după ieşirea la pensie, iar când s-a ieşit la pensie, s-au supus art. 30, limitativ, care le taie şi nu mai onorează promisiunea în acest domeniu. Condiţiile de muncă deosebite sau speciale se acordă celor care îşi sacrifică viaţa în exercitarea muncii, iar în aceste condiţii militarii nu vor mai fi stimulaţi să îşi asume riscuri şi va fi o armată de muzeografi, de bibliotecari şi de directori de centre culturale. De asemenea, îi determină pe militari să iasă cât mai devreme la pensie. 14. În sfârşit, arată că există o coliziune constituţională între art. 28 din Legea nr. 223/2015 şi art. 31 din aceeaşi lege, care se referă la baza de calcul care prelevează contribuţii la bugetul asigurărilor de stat sau la bugetul de stat, care sunt diferite. Baza de calcul prevăzută la art. 28 este limitată, în timp ce aceea prevăzută la art. 31 este extinsă. Consideră că cele două baze de calcul ar trebui să fie egale. 15. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 349 din 22 mai 2018, nr. 652 din 30 octombrie 2018 şi nr. 656 din 30 octombrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 16. Prin Încheierea din 16 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.035/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Iosif N. Vasile cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind recalcularea pensiei. 17. Prin Încheierea din 30 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 575/115/2017, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă - Complet specializat - conflicte de muncă şi de asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Apostol Mircea cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 18. Prin Decizia civilă nr. 573 din 12 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 369/89/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Marin Gheorghe Ionescu cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei. 19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că modificarea dispoziţiilor art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 s-a făcut în mod neconstituţional, întrucât nu a existat o situaţie extraordinară care să impună reglementarea de urgenţă a acestor modificări, iar singurele motive invocate de Guvern vizează necesitatea sau oportunitatea actului normativ emis. 20. De asemenea, arată că sunt încălcate prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, modificarea bazei de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat determinând cuantumuri diferite ale pensiei pentru persoanele cărora li se aplică Legea nr. 223/2015 în comparaţie cu cele pensionate anterior intrării în vigoare a acestei legi. 21. Totodată, autorii excepţiei susţin că se creează o situaţie discriminatorie şi ca urmare a modificării şi plafonării bazei de calcul al pensiei de serviciu. Astfel, arată că, prin „plafonarea impusă de art. 30 din Legea nr. 223/2015 rămâne nevalorificată întreaga vechime militară recunoscută în muncă, pensia suplimentară şi stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale şi, pe cale de consecinţă, produce schimbări financiare de aproximativ 30%, conducând la o discriminare în raport cu alţi militari cu vechime în muncă mai mică, care îşi pot valorifica integral atât vechimea în muncă, cât şi pensia suplimentară şi chiar vechimea civilă […]. În acest mod, art. 30 uniformizează, egalizează şi nivelează contribuţiile diferite la sistemul de pensii, discriminând pe cei cu aport mai mare faţă de cei care au încetat raporturile de muncă cu sistemul naţional de apărare mai repede sau nu au mai lucrat după pensionare.“ 22. În critica de neconstituţionalitate pe care o formulează, autorii excepţiei arată şi că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt retroactive, întrucât se aplică unor „situaţii juridice născute în trecut referitoare la condiţiile de recalculare a pensiei pe principiul contributivităţii, conform prevederilor art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.“ Astfel, arată că, înainte de 1 ianuarie 2016, au solicitat şi au obţinut recalcularea cuantumului pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010. În acest sens invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 potrivit cărora „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii se constituie într-un drept câştigat“. 23. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, sunt relevante cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 şi Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000. În ceea ce priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate, arată că acestea vizează însuşi fondul cererii, astfel că o precizare a punctului de vedere asupra acestora ar echivala cu o antepronunţare. 24. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă - Complet specializat - conflicte de muncă şi de asigurări sociale şi Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. 25. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 26. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 27. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că, alături de criticile intrinseci care privesc conţinutul dispoziţiilor art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015, autorii excepţiei formulează şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă a actului normativ modificator al acestor texte de lege, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Astfel, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, potrivit cărora „în cazul în care instanţa de judecată sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a anumitor dispoziţii din legi sau ordonanţe fără a se pronunţa asupra altora, criticate în cadrul aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional va analiza excepţia de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său“, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate atât dispoziţiile art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015, cât şi dispoziţiile art. 40 pct. 4 ,5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Dispoziţiile art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile art. 40 pct. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, au următoarea redactare: "ART. 28 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. (5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi. (6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării. (7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. (8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş. (9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie. (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 29 (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime. (3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2). ART. 30 Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28." 31. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 57 şi 59, Curtea, analizând dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, a reţinut, în esenţă, că în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că, în cuprinsul acestei legi, „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015 este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a avut în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage după sine o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Aşa fiind, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textului constituţional mai sus amintit. 33. Analizând criticile referitoare la stabilirea unui plafon al pensiei militare de stat prin dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Curtea a apreciat că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 34. Cât priveşte criticile referitoare la faptul că dispoziţiile de lege criticate exclud valorificarea stagiului realizat în sistemul public de pensii ulterior pensionării, Curtea constată că acestea privesc, în realitate, probleme de aplicare a legii, autorul excepţiei care a invocat aceste aspecte urmărind, totodată, o modificare a soluţiilor legislative existente. Or, atât aplicarea legii, cât şi modificarea actelor normative excedează competenţei Curţii Constituţionale, acestea constituind atribute ale puterii judecătoreşti, respectiv ale puterii legislative. 35. În sfârşit, analizând critica privind lipsa de corespondenţă dintre dispoziţiile de lege care prevăd baza de calcul al pensiei militare de stat şi cele care reglementează cota de contribuţie individuală la bugetul de stat, invocată în susţinerile orale prezentate de Iosif N. Vasile, Curtea observă că aceasta se sprijină pe premisa falsă potrivit căreia cuantumul acestui tip de pensii se calculează în funcţie de principiul contributivităţii, premisă contrazisă chiar de dispoziţiile de lege care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, Curtea apreciază că această critică este lipsită de susţinere. 36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge , ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iosif N. Vasile în Dosarul nr. 2.035/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mircea Apostol în Dosarul nr. 575/115/2017 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă - Complet specializat - conflicte de muncă şi de asigurări sociale şi de Marin Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 369/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 28, art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 40 pct. 4, pct. 5 şi pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă - Complet specializat - conflicte de muncă şi de asigurări sociale şi Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 aprilie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
