Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Flora - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 494/33/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 186D/2020. 2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, reţine că, pe de o parte, autoarea nu a fost parte în procesul penal în care a invocat excepţia de neconstituţionalitate, iar, pe de altă parte, aceasta invocă un vid legislativ, iar Curtea Constituţională nu are competenţa să se pronunţe în sensul modificării textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 29 din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 494/33/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Flora - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect contestaţia în anulare formulată de autoare (întrucât nu a fost legal citată în dosarul penal, deşi a fost chiar emitenta actului declarat fals şi desfiinţat prin hotărârea penală prin care s-a soluţionat cauza) împotriva unei decizii penale prin care au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi şi persoanele vătămate, acţionari ai Societăţii Flora - S.A., împotriva sentinţei prin care inculpaţii au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată şi prin care s-a dispus desfiinţarea înscrisului falsificat, constând în copia „Registrului Acţionarilor S.C. Flora - S.A.“ 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine, în esenţă, că norma este neconstituţională, întrucât exclude dintre părţile procesului penal persoana ce are calitate procesuală pasivă într-o acţiune civilă alăturată uneia penale şi care nu este o acţiune în răspundere delictuală. Arată că, în speţa în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, prin hotărârile judecătoreşti pronunţate s-a dispus desfiinţarea unui înscris fără ca emitenta acestui înscris (autoare a excepţiei de neconstituţionalitate) să fie vreodată citată în procedură, deşi desfiinţarea înscrisului s-a solicitat prin chiar actul de sesizare a instanţei. Or, ca urmare a unui proces în care emitenta nu a fost parte şi nu a putut să îşi formuleze apărări, a fost desfiinţat un înscris care era esenţial pentru emitentă. Susţine că, deşi desfiinţarea unui înscris este consecinţa constatării comiterii unei infracţiuni, aceasta vizează latura civilă a cauzei. Acest fapt este cert, în condiţiile în care prevederea legală care impune acest lucru este cea din art. 25 din Codul de procedură penală, care are denumirea marginală „Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal“. În consecinţă, apreciază că, fiind vorba despre o acţiune civilă care este unită cu o acţiune penală şi dată spre judecată instanţei penale, prin prorogarea competenţei acesteia, părţile în latura civilă sunt cele stabilite potrivit legislaţiei procesual civile aplicabile. În concluziile orale formulate în faţa instanţei supreme, autoarea susţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă o omisiune legislativă şi solicită Curţii Constituţionale să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul de procedură penală, o altă parte, deşi, formal, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, această excepţie ar putea fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece nu se solicită eliminarea unui text din dreptul pozitiv şi menţinerea textului cu o oarecare interpretare. Cu privire la faptul că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faza contestaţiei în anulare, iar nu în procesul penal pe fond, apreciază că acest aspect nu poate conduce la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece calea de atac nu a fost formulată pentru a invoca excepţia, ci pentru a se constata că Societatea Flora - S.A. avea calitatea de parte în procesul penal. 6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, reţine că, în speţă, ca urmare a procesului în care au fost condamnate mai multe persoane pentru săvârşirea unor infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a fost desfiinţat un înscris, fără ca emitentul acelui înscris (care nu a fost participant la săvârşirea infracţiunilor) să fie parte în proces, deşi avea un interes legitim în raport cu care puteau fi valorificate apărări înaintea pronunţării dispoziţiei instanţei, ce a produs efecte asupra drepturilor sale civile. Apreciază că excluderea posibilităţii emitentului unui act, a cărui desfiinţare se solicită, de a participa la judecarea cauzei penale în care se decide asupra desfiinţării are drept consecinţă lipsirea de efectivitate a dreptului de acces la justiţie al acestei persoane, garantat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în condiţiile în care soluţia nu mai poate fi ulterior repusă în discuţie în faţa unei instanţe civile. Apreciază că normele procesual penale criticate, ce restrâng sfera părţilor din procesul penal la inculpat, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât creează o situaţie discriminatorie în raport cu sfera persoanelor interesate, respectiv a persoanelor vizate de soluţiile pronunţate sau numai antamate în procedura de judecată. Totodată, reţine că stabilirea corectă a cadrului procesual şi îndeplinirea legală a procedurii de citare sunt de natură să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi recunoscut de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Părţile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că dispoziţiile art. 61, ale art. 126 alin. (1), ale art. 142 alin. (1) şi ale art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 constituie un cadru referenţial cu privire la condiţiile de admisibilitate ce ţin de limitele de competenţă ale instanţei constituţionale atunci când aceasta procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea neputând să modifice sau să completeze textul criticat şi nici să îl interpreteze sau să îl aplice în cauza a quo (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragraful 19). 13. Având în vedere reperul jurisprudenţial anterior invocat, Curtea constată că, în cauză, motivele de neconstituţionalitate formulate privesc o omisiune legislativă, autoarea excepţiei solicitând instanţei de control constituţional să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul de procedură penală, o altă parte în procesul penal, în afara inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente. Se solicită, astfel, modificarea şi completarea normelor procesual penale criticate în sensul susţinerilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, menţionate anterior. Or, soluţionarea acestui aspect nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât implică un act de legiferare, care ţine de competenţa Parlamentului. Aşadar, analiza unor astfel de critici de neconstituţionalitate nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de control constituţional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. Prin urmare, având în vedere art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Flora - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 494/33/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
