Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Huincas Properties Limited cu sediul în Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 31.473/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.044D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Gheorghe Piperea, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi creează o situaţie de discriminare. În acest sens precizează că, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, Codul de procedură civilă nu permite debitorului ca, prin întâmpinarea formulată în cadrul soluţionării apelului introdus de creditor împotriva respingerii cererii de încuviinţare a executării silite, să solicite altceva decât s-a arătat în apel şi, în consecinţă, în această fază nu se poate extinde procesul cu privire la orice critici ar putea să aibă debitorul, de exemplu, cu referire la calitatea de titlu executoriu a contractului care stă la baza cererii de încuviinţare a executării silite. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea celor reţinute în Decizia nr. 540 din 26 septembrie 2019, prin care Curtea Constituţională a răspuns unor critici similare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 18 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 31.473/300/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Huincas Properties Limited cu sediul în Nicosia, Cipru, într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei cereri de încuviinţare a executării silite. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că se încalcă accesul liber la justiţie al debitorului, acesta fiind privat de posibilitatea de a ataca încheierea de respingere a încuviinţării executării silite şi având doar posibilitatea de a utiliza calea contestaţiei la executarea silită. Principiul egalităţii armelor este, de asemenea, slăbit, debitorul neputând critica încheierea instanţei de respingere, ci putându-se apăra faţă de susţinerile apelantului doar prin întâmpinare. Or, poziţia debitorului intimat care critică doar prin întâmpinare considerentele hotărârii primei instanţe poate fi compromisă, întrucât efectul devolutiv al apelului prevăzut de art. 477 din Codul de procedură civilă ar putea fi interpretat de instanţă în sensul că cercetarea judecătorească se limitează la motivele de apel, astfel încât debitorul nu poate schimba, prin întâmpinare, motivarea hotărârii primei instanţe. În contextul în care debitorului nu i se permite nici să schimbe considerentele hotărârii primei instanţe prin argumentele invocate prin întâmpinare şi nici să promoveze propria cale de atac, dreptul său la un proces echitabil şi la apărare în soluţionarea apelului ar fi complet iluzoriu. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că se critică un drept procedural, a cărui reglementare ţine exclusiv de voinţa legiuitorului şi de modul în care acesta prefigurează desfăşurarea executării silite. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 666 alin. (7) din Codul de procedură civilă, dar din notele scrise aflate la dosarul cauzei rezultă că autoarea excepţiei a criticat şi alin. (6) al aceluiaşi articol. Prin urmare, curtea se va pronunţa asupra ambelor dispoziţii legale, care au următoarea redactare: - Art. 666 alin. (6) şi (7): "(6) Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc." 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Prin raportare la art. 20 din Constituţie se invocă şi prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate în cauza de faţă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 118 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2019, paragraful 15, constatând că prevederea conform căreia încheierea prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu contravine dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Legea fundamentală. Sub acest aspect, Curtea a observat că art. 129 din Constituţie lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a procedat prin dispoziţiile de lege criticate. 14. Totodată, prin Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, care, anterior modificării prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, se regăseau, într-o redactare similară, în art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă. Cu privire la acestea, Curtea a statuat (paragrafele 14 şi 15) că raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală. Astfel, creditorul este lipsit de interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare, unde îşi poate formula toate apărările pe care înţelege să se sprijine, astfel încât nici din această perspectivă dreptul la apărare nu este încălcat. 15. De asemenea, Curtea a reţinut că debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, prin urmare nici nu a fost prevăzută pentru el calea de atac a apelului. În schimb, creditorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care în domeniul executării silite debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestaţii împotriva oricărui act de executare. 16. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat (paragraful 16 din Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014) că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 17. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 812 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010, Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau Decizia nr. 1.065 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013, pronunţate cu privire la prevederile art. 373^1 din Codul de procedură civilă din 1865, care conţineau aceeaşi soluţie legislativă. 18. Totodată, prin Decizia nr. 540 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 23 decembrie 2019, paragraful 20, Curtea a constatat că nu pot fi reţinute criticile referitoare la prevederile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Textul menţionat nu este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil şi nici celor ale art. 129 privitoare la dreptul de a utiliza căile de atac, în condiţiile legii. Aceasta, deoarece, prin trimiterea la dispoziţiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevederile de lege criticate permit celor interesaţi sau vătămaţi să ceară, pe calea contestaţiei la executare, anularea acestei încheieri, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale. Prin urmare, încheierea în discuţie nu este sustrasă controlului judecătoresc, existând posibilitatea cenzurării acesteia, în cursul etapei contestaţiei la executare, instanţa de control urmând să se pronunţe într-un cadru procesual în care ambele părţi, legal citate, pot formula apărările pe care le consideră necesare şi utile, uzând de toate mijloacele procedurale pe care legea le pune acestora la dispoziţie pentru valorificarea drepturilor lor procesuale. 19. Autoarea prezentei excepţii mai susţine, în esenţă, şi faptul că este inechitabilă împiedicarea debitorului de a invoca toate aspectele în sprijinul apărării sale încă din cursul încuviinţării executării silite, pe considerentul că acesta va avea o ocazie ulterioară să se apere în cadrul contestaţiei la executare. Se mai susţine, de asemenea, că nu există niciun motiv pentru care cadrul procesual creat de apelul creditorului să nu fie folosit pentru tranşarea tuturor chestiunilor litigioase, ajungându-se astfel la soluţionarea mai rapidă a litigiului, înaintea declanşării executării silite, care presupune şi costuri suplimentare considerabile şi anumite pierderi irecuperabile, dar care ar putea fi evitate în cadrul procesului aflat deja pe rolul instanţei. Toate acestea reprezintă însă doar aprecieri personale formulate de autoarea excepţiei cu privire la eficientizarea procedurii executării silite, constituindu-se în propuneri de schimbare a succesiunii etapelor procesuale de natură să ofere debitorului o situaţie mai favorabilă decât cea cuprinsă în actuala reglementare - în special în ipoteza în care contractul de credit ar cuprinde clauze abuzive -, fără să constituie însă veritabile vicii de constituţionalitate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Huincas Properties Limited cu sediul în Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 31.473/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 666 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
