Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.085D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile formulate privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei. 4. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere că dispoziţiile legale criticate au mai fost analizate de Curte dintr-o perspectivă similară, spre exemplu, prin Decizia nr. 368 din 28 mai 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea civilă din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare aplicate în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma criticată permite şi impune, într-o interpretare stricto sensu, ca judecarea cererii de reexaminare să fie făcută de către orice alt complet decât cel care a pronunţat hotărârea atacată. Or, cererea de reexaminare, potrivit cutumei practicii instanţelor judecătoreşti, este repartizată completului imediat următor, ceea ce nu reprezintă o repartizare aleatorie, singura aptă să asigure echitate în domeniul distribuirii cererilor. 7. De asemenea, se arată că sintagma criticată impune o nouă repartizare aleatorie a cererii de reexaminare, ulterioară distribuirii din dosarul în care a fost înregistrată cererea principală. Altfel spus, norma criticată, impunând ca cererea de reexaminare să fie judecată în cadrul aceleiaşi instanţe, dar printr-o nouă repartizare aleatorie, transformă repartizarea aleatorie iniţială într-o procedură lipsită de necesitate. 8. Or, repartizarea aleatorie nu trebuie repetată în mod superfluu, ci trebuie să se revină la forma concretă pe care aceasta a luat-o iniţial. Repetarea acesteia este lipsită de necesitate şi contravine caracterului echitabil al procesului judiciar. 9. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă sintagma „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „(3) În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.“ 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia formulează criticile de neconstituţionalitate din perspectiva repartizării şi soluţionării cererilor de reexaminare a încheierilor de stabilire a amenzii judiciare, apreciind textul criticat ca fiind neclar sub acest aspect. Or, dispoziţia criticată reglementează cu privire la soluţionarea cererii de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda, iar criticile formulate se raportează la chestiuni de aplicare a legii, precum modul de repartizare a cauzei spre soluţionare. 17. Având în vedere că legea nu poate fi exhaustivă, ci stabileşte principii generale, în funcţie de care cei chemaţi să o aplice realizează operaţiunea de interpretare a acesteia în corelare cu întregul ansamblu legislativ existent, nu poate fi reţinută încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie. Aşa cum sa statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 şi 31), făcând referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. 18. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie, spre exemplu, prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 970 din 28 decembrie 2015, în vigoare la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate. 19. De altfel, Curtea Constituţională este chemată să realizeze un control de constituţionalitate, şi nu să determine modul de interpretare a legii supuse controlului. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
