Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodor Ivan în Dosarul nr. 8.092/4/2018/a5.1 al Tribunalului Olt - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 754D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 29 din 16 februarie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 14 din 5 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.092/4/2018/a5.1, Tribunalul Olt - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Teodor Ivan într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate creează un tratament discriminatoriu, încălcând drepturile persoanelor care se adresează justiţiei pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor, precum şi accesul liber la justiţie, drept fundamental protejat de art. 21 din Constituţie. Dispoziţiile legale criticate vin în contradicţie şi cu art. 5 din Codul de procedură civilă referitor la îndatorirea judecătorilor de a primi şi soluţiona cererile. 6. De asemenea, se arată că textul legal criticat este lipsit de claritate şi previzibilitate, întrucât nu stabileşte cererile a căror depunere este interzisă şi nici nu defineşte sintagmele „rea-credinţă“ şi „vădit netemeinice“, astfel încât aplicarea acestuia poate fi rezultatul unor interpretări sau aprecieri părtinitoare, arbitrare şi subiective. 7. Prin urmare, dispoziţia legală criticată are o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acţiunile sau omisiunile prin care se săvârşeşte abaterea sancţionată. 8. Tribunalul Olt - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu instituie inegalităţi sau discriminări ori abuzuri ale magistraţilor, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, iar nu în spirit abuziv pentru magistraţi ori pentru instanţă, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie. Dispoziţiile legale criticate au un înţeles precis şi neechivoc, întrunind exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a): "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;." 13. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 124 - Înfăptuirea justiţiei. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că sunt invocate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul legal criticat nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane şi nici nu aduce atingere principiului unicităţii, egalităţii şi imparţialităţii justiţiei, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, paragraful 21). Totodată, textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale privind statul de drept şi respectarea supremaţiei Constituţiei. Având în vedere că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a invocat şi o normă de drept internaţional privind drepturile omului, Curtea reţine că dispoziţiile art. 20 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece normele Legii fundamentale, în materia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. 15. În continuare, referitor la dispoziţia legală criticată, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime, părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă, iar nu în spirit abuziv, şicanator, vexator pentru magistraţi ori pentru instanţă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 344 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012). Evident că, având în vedere modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanţa îşi poate forma o convingere şi poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credinţă. Or, textul de lege criticat nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situaţie să o şi sancţioneze (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, precitată, paragraful 18). 16. Curtea a mai reţinut că executarea obligaţiilor şi exerciţiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credinţă, Codul civil, prin art. 11 şi 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri, precum şi buna-credinţă în executarea şi exercitarea obligaţiilor şi drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credinţă“ ca o prezumţie legală relativă care valorează până la proba contrarie. În acelaşi sens este şi art. 12 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă potrivit scopului pentru care au fost reglementate şi cu respectarea drepturilor celorlalte părţi, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părţii pentru prejudiciile morale şi materiale cauzate şi, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 141 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, paragraful 26). 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodor Ivan în Dosarul nr. 8.092/4/2018/a5.1 al Tribunalului Olt - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
