Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 228 din 23 aprilie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 228 din 23 aprilie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 889 din 4 septembrie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Vâscu în Dosarul nr. 3.680/337/2019 al Judecătoriei Zalău şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 752D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie. Normele criticate sunt clare şi previzibile, iar solicitările autorului excepţiei referitoare la modificarea şi completarea acestora excedează competenţei Curţii. Referitor la art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a statuat că stabilirea taxelor judiciare de timbru, precum şi a modalităţii de plată a acestora intră în competenţa legiuitorului, ţinând de politica fiscală. Totodată, taxele judiciare de timbru datorate cu ocazia unui proces de partaj nu vizează dobândirea bunului, ci ţin de realizarea actului de justiţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 3 aprilie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.680/337/2019, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Alexandru Vâscu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri în materie succesorală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât sunt ambigue, incomplete din punct de vedere redacţional, greu de înţeles de către justiţiabili şi greu de aplicat de către judecători. Aplicarea acestora le încalcă justiţiabililor drepturile personalităţii. În acest sens, autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile legale din materia partajului judiciar din Codul de procedură civilă trebuie completate sau modificate cu sintagme propuse de el.
    6. De asemenea, prezintă în mod succint motivele din cadrul procesului succesoral care au determinat ridicarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
    7. În ceea ce priveşte prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 arată că cererile în materia partajului succesoral sunt taxate exagerat de mult, motiv pentru care mulţi cetăţeni renunţă la succesiune. Statul ar putea interveni în reducerea acestor taxe, însă există procedura privind scutirea, reducerea, eşalonarea sau amânarea pentru plata taxelor judiciare reglementată de art. 42 din ordonanţa de urgenţă mai sus menţionată şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Această procedură este greoaie şi duce la atingerea drepturilor personalităţii.
    8. Judecătoria Zalău apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 982 din Codul de procedură civilă: „La primul termen de judecată, dacă părţile sunt prezente, instanţa le va lua declaraţie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului şi va lua act, când este cazul, de recunoaşterile şi acordul lor cu privire la existenţa bunurilor, locul unde se află şi valoarea acestora.“;
    – Art. 988 din Codul de procedură civilă: „La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.“;
    – Art. 994 din Codul de procedură civilă:
    "(1) În toate cazurile, asupra cererii de partaj instanţa se va pronunţa prin hotărâre.
(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi cele rezultate din vânzare vor fi împărţite de instanţă potrivit dreptului fiecărui coproprietar.
(3) În cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, instanţa va hotărî închiderea dosarului. Dacă se introduce o nouă cerere de partaj, încheierile de admitere în principiu prevăzute la art. 985 şi 986 nu au autoritate de lucru judecat.;"

    – Art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
    a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;
    b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
    c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
    d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
    e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
    f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."


    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul de drept, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 privind respectarea personalităţii juridice, art. 8 privind dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor juridice naţionale, art. 12 privind dreptul la viaţă privată şi de familie şi ale art. 17 privind dreptul de proprietate din Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi „prevederile tratatelor/pactelor internaţionale în materia moştenirii la care România este parte semnatară“.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că susţinerile autorului acesteia vizează, în esenţă, aspecte referitoare la soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti şi nu motivează aspecte care să releve o posibilă contrarietate cu normele Legii fundamentale, ceea ce nu este suficient pentru declanşarea unui control de constituţionalitate.
    16. Aşadar, pornind de la condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepţia de neconstituţionalitate prezintă, în mod inerent şi intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deşi este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuşi motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de faţă, date fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă apare ca fiind inadmisibilă.
    17. Totodată, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit, în fapt, de modul de reglementare a soluţiei legislative din art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă. Însă Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra unor prevederi de lege ferenda, pentru că nu are competenţa de a modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nu are nici competenţa de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigenţele constituţionale şi să constate constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, paragraful 27). În consecinţă, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi sub acest aspect.
    18. În continuare, referitor la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind valoarea ridicată a taxei judiciare de timbru, Curtea reţine că prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 584 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 124 din 5 februarie 2021, paragrafele 17 şi 18, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, ca neîntemeiată.
    19. Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Curtea a constatat, de asemenea, că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională să impună taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură.
    20. Distinct de acestea, în situaţia în care părţile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului stabilit potrivit legii, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, instanţa judecătorească are posibilitatea să acorde scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, iar, în mod excepţional, instanţa poate acorda aceste facilităţi fiscale în alte cazuri în care apreciază că, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia. Aceste prevederi legale lasă la aprecierea instanţei de judecată stabilirea ajutorului public judiciar, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%, iar, pe de altă parte, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 384 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 24 septembrie 2021, paragraful 16).
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 982, 988 şi 994 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Vâscu în Dosarul nr. 3.680/337/2019 al Judecătoriei Zalău.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Zalău şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 228 din 23 aprilie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016