Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 11.232/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.334D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.552D/2017 şi nr. 2.416D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în Dosarul nr. 1.769/121/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi, respectiv, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Oprea Mustaţă în Dosarul nr. 41.729/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Oprea Mustaţă în Dosarul nr. 2.416D/2017. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei Oprea Mustaţă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.552D/2017 şi nr. 2.416D/2017 la Dosarul nr. 1.334D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei Oprea Mustaţă în Dosarul nr. 2.416D/2017, care lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 704 din 15 noiembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 7 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.232/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Gelu Manea în cadrul unei cauze având ca obiect „anulare act administrativ“. 9. Prin Încheierea din 29 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.769/121/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în cadrul unei cauze având ca obiect „anulare act administrativ“. 10. Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 41.729/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Oprea Mustaţă în cadrul unei cauze având ca obiect „refuz soluţionarea cerere“. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în dosarele nr. 1.334D/2017 şi nr. 2.416D/2017, autorii acesteia susţin, în esenţă, că, „prin manevre dolosive şi diversiune juridică“, nerespectând principiile de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a abrogat art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Preşedintelui ţării, în condiţiile în care peste 28.000 de revoluţionari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Astfel, plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu şi pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite. Această discriminare persistă şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin faptul că Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite sunt afectaţi, nemaiprimind indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă cei care nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, ci au participat la revolta de la Braşov din 1987 beneficiază în continuare de plata indemnizaţiei, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. 12. Referitor la art. 22 alin. (1) şi la art. 47 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei arată că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 a fost singura sursă de existenţă a revoluţionarilor, iar prin eliminarea acesteia se încalcă dreptul la viaţă şi dreptul la măsuri de protecţie socială. Având în vedere acestea, se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 53 din Constituţie, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, nefiind îndeplinite condiţiile pentru o astfel de restrângere, aceasta fiind vădit disproporţionată. Se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private, art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la interdicţia exproprierii. De asemenea, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 90 din 7 februarie 2012, prin care s-a reţinut că sumele reprezentând indemnizaţii ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“, în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În final, se invocă aspecte privind neconcordanţa dintre anumite prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 1.552D/2017, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, „în comparaţie cu Legea nr. 341/2004“, aduce atingere art. 61 din Constituţie, deoarece nu a fost încă aprobată prin lege, art. 108 alin. (3) din Constituţie, deoarece a fost adoptată pentru a modifica o lege deja aprobată de Parlament (Legea nr. 341/2004), şi art. 108 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu este semnată de ministrul justiţiei. În continuare, se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 încalcă art. 115 din Constituţie, „văzut prin prisma art. 75 alin. (3)-(5) din Constituţie“, deoarece, dacă Parlamentul nu s-a pronunţat asupra aprobării acesteia, nu se poate vorbi despre modificările aduse Legii nr. 341/2004. Se mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 contravine art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece textul art. 9^2 din Legea nr. 341/2004 nu există, atâta vreme cât această Ordonanţă de urgenţă nu a fost aprobată în Parlament şi nici promulgată de Preşedintele României. Totodată, se arată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în 30 de zile de la publicarea ei se vor emite noi norme metodologice, iar „Legea nr. 341/2004 nu este nici astăzi amendată cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014“. De asemenea, se susţine că se încalcă şi dreptul la informare, prevăzut de art. 31 alin. (1) din Constituţie, deoarece Legea nr. 341/2004 nu a fost republicată. Cu privire la încălcarea art. 77 alin. (1) din Constituţie, se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 va intra în vigoare după aprobarea acesteia de către Parlament şi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rezultă, în opinia autoarei excepţiei, că nu se putea „încadra“ textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Se mai susţine că se încalcă şi art. 115 şi art. 154 din Constituţie, deoarece efectele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au încetat în prezent, întrucât ordonanţele se supun aprobării până la împlinirea termenului de abilitare, or termenul de abilitare cu privire la aprobarea ordonanţei de urgenţă a trecut. Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este neconstituţională, în raport cu Legea nr. 341/2004. 14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 cuprinde regulile şi condiţiile în care sunt acordate anumite drepturi pentru o anumită categorie de cetăţeni, fiind atributul exclusiv al legiuitorului să adopte politicile şi strategiile în domeniu. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Guvernul consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care se redau o parte din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 864 din 10 decembrie 2015. 17. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 178 din 29 martie 2016, nr. 398 din 15 iunie 2016 şi nr. 114 din 9 martie 2017, în sensul constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei în Dosarul nr. 1552D/2017, susţinerile autorului excepţiei, prezent la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare din dosarele nr. 1.334D/2017 şi nr. 1.552D/2017, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare din Dosarul nr. 2.416D/2017, îl constituie prevederile art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Analizând motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, acesta critică dispoziţiile art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, dispoziţii care au următorul cuprins: "Art. I Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 4. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora. 2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. 4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică. [...] 6. După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 şi 3^3, cu următorul cuprins: "Art. 3^1 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - eroii martiri şi Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989; b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia; c) obiective de importanţă deosebită - clădirile de importanţă deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar şi alte clădiri publice: Opera din Timişoara, Comitetul Central şi comitetele judeţene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română şi Radiodifuziunea Română şi altele asemenea; d) Secretariatul de Stat - Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989; e) Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 - asociaţiile care au avut şi au ca scop principal apărarea şi promovarea idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluţionarilor, conform actului de înfiinţare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992; f) certificatele preschimbate - certificatele care atestă titlurile obţinute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului şi titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi; g) Comisia parlamentară - Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989. Art. 3^2(1) Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condiţiile prezentei legi.(2) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.(3) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare şi completare a normelor de aplicare a prezentei legi.(4) Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, şi pentru obţinerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimaţia aferentă. Art. 3^3(1) Calităţile obţinute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 nu pot fi schimbate şi se acordă în baza titlurilor acordate de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2) Prin excepţie de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2." [...]" 16. La articolul 9, alineatul (6) se abrogă. 17. După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins: "ART. 9^2 (1) Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor şi probelor aflate în acestea. (2) Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 3^2, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajaţi din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este şi preşedintele comisiei. (3) Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluţionarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele şi condiţiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 şi care îndeplinesc condiţiile şi criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant. (4) După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat. (5) Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Preşedintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României. (6) Soluţiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poştă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestaţie curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituţiei. (7) Contestaţiile privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. (8) În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Preşedintele României şi publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverinţele prevăzute la art. 4^1 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise. [...]" 19. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 11 Comisia parlamentară îşi continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi." 20. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 12 Prefecturile vor transmite Secretariatului da Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situaţia acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoştinţei în vigoare la acel moment, precum şi motivarea neacordării acestora." 21. Articolul 13^1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 13^1 Sumele aferente plăţii indemnizaţiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii." 22. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 18 (1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calităţi: a) persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987; b) soţ al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege; c) urmaşi ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. (2) Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi miliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică." 23. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 19 (1) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecinţe: a) stabilirea domiciliului obligatoriu; b) strămutarea într-o altă localitate; c) deportarea. (2) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securităţii sau a miliţiei, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soţul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu." 21. Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum şi, în special, prevederile art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din aceasta. 22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informaţie, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 75 alin. (3)-(5) privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 76 alin. (3) privind adoptarea legilor şi a hotărârilor, art. 77 alin. (1) privind promulgarea legii, art. 108 alin. (3) şi (4) privind actele Guvernului, art. 115 alin. (3), (5) şi (7) privind delegarea legislativă şi art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi. De asemenea se invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private, art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, privind principiul egalităţii, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării şi art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la interdicţia exproprierii. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin numeroase decizii, spre exemplu, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, prin Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017, prin Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, prin Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iunie 2018, prin Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 2 noiembrie 2018, prin Decizia nr. 477 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, sau prin Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2019, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a acestora. 24. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 40-43, Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Curtea a mai observat că, printr-o serie de acte normative, s-a stabilit că, începând cu anul 2012, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu se mai acordă. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. 25. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, paragraful 37, Curtea a reţinut că acest text constituţional condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fişei legislative, se observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201 din 30 decembrie 2014. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie. 26. Cât priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“. 27. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susţineri, invocând jurisprudenţa sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015. 28. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reţinut că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar în art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). 29. Cât priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. De asemenea Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013. 30. Cu privire la art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că celelalte dispoziţii din Constituţie invocate de autori, printre care şi art. 22 din Constituţie, nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 31. Referitor la critica privind neconcordanţa dintre anumite prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, paragraful 31, Curtea a reţinut că aceasta nu poate fi primită, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea în acest sens Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 15). 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 33. În plus, cu privire la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 90 din 7 februarie 2012, Curtea constată că prin această decizie a reţinut că indemnizaţiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a mai reţinut că aceste tipuri de indemnizaţii au caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a alege frecvenţa şi modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea în acest sens art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). Aşadar, în cauză, nu se poate reţine incidenţa deciziei sus-menţionate cu privire la noţiunea de „bun“, nefiind vorba despre indemnizaţii „restante“. Printr-o serie de acte normative, s-a stabilit că indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, nu se acordă. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost modificată şi completată Legea nr. 341/2004, cu privire la categoriile de titluri ce se pot acorda şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 stabilind acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. 34. Cât priveşte critica autorului excepţiei din Dosarul nr. 1.552D/2017, potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă de urgenţă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. Or, ordonanţa criticată este o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, adoptată cu respectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4)-(6), aşa cum a statuat Curtea, prin Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, paragrafele 35 şi 36. Spre deosebire de aceasta, Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea constată caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate. 35. Astfel, critica principală a autorului excepţiei din Dosarul nr. 1.552D/2017, potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu putea modifica Legea nr. 341/2004 şi, prin urmare, în prezent, este în vigoare Legea nr. 341/2004, în forma anterioară, este neîntemeiată. Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“. 36. De asemenea nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală, prin nesemnarea de către ministrul justiţiei a actului normativ supus controlului. Astfel, art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală reglementează cu privire la „contrasemnarea de către miniştrii care au obligaţia punerii acestuia în executare“, fără a nominaliza vreun ministru. Din examinarea actului normativ rezultă că acesta a fost contrasemnat de miniştrii cărora le revine sarcina punerii în executare, respectiv de către ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. 37. În final, Curtea observă că prevederile art. 75 alin. (3)-(5), art. 76 alin. (3), art. 77 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece se referă la procesul de adoptare a unei legi, iar nu la emiterea ordonanţelor Guvernului. De asemenea, prevederile art. 108 alin. (3) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece vizează ordonanţele Guvernului care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, iar nu şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Totodată, dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informare şi art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi, precum şi cele din actele internaţionale sau europene invocate de către autorii excepţiei nu au nicio legătură cu soluţionarea cauzei. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 11.232/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, de Asociaţia Tinerii Eroi ai Revoluţiei - 22 Decembrie 1989 din Galaţi în Dosarul nr. 1.769/121/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Oprea Mustaţă în Dosarul nr. 41.729/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 aprilie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
