Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din capitolul VIII al anexei nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marina-Iulia Nechitoaia în Dosarul nr. 6.166/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 652D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 6.166/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din capitolul VIII din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marina-Iulia Nechitoaia într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că art. 16 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, prin limitarea la două tranşe de vechime a standardului prin raportare la care se calculează indemnizaţia asistenţilor judiciari, lasă fără efecte juridice împrejurarea că vechimea în funcţie a autoarei excepţiei se situează în tranşa de vechime 15-20 ani, ajungându-se la încălcarea principiilor nediscriminării şi stimulării personalului din sectorul bugetar menţionate în art. 6 lit. b) şi e) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi a criteriilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege, având în vedere că experienţa este în mod direct legată de vechime. 6. De asemenea, asistenţii judiciari sunt discriminaţi faţă de toţi ceilalţi membri ai personalului din sectorul Justiţie, deoarece niciuneia dintre categorii nu i se stabileşte salarizarea prin limitarea la doar două tranşe de vechime, neexistând un plafon în acest sens. Invocă, drept argument prin analogie, discriminarea dintre, pe de o parte, cadrele didactice din ciclul primar şi, pe de altă parte, cele din ciclul gimnazial, sancţionată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011. 7. Cu referire la încălcarea dreptului de proprietate privată, autoarea arată că drepturile salariale datorate pentru perioada lucrată sunt drepturi de creanţă protejate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 859 din 16 iunie 2009. De asemenea, susţine că exigenţele prevăzute de art. 53 din Constituţie, aşa cum au fost elaborate şi interpretate de Curtea Constituţională, nu sunt respectate de dispoziţiile legale criticate. Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă diferenţa între salarizarea unui asistent judiciar şi cea a unui judecător trebuia să creeze alt sistem de salarizare pentru asistenţii judiciari şi nu să limiteze în mod artificial vechimea lor în funcţie. 8. În sfârşit, cu referire la critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie privind standardele de calitate a legii, după ce redă pe larg considerente principiale, în special din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, autoarea excepţiei se rezumă la afirmaţia că textul criticat este neclar în măsura în care limitează vechimea în funcţie la o perioadă prestabilită. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal arată că nu este discriminatorie diferenţierea indemnizaţiilor de încadrare după criteriul vechimii în funcţie, care este aplicabil şi judecătorilor, categorie profesională la care se raportează reclamanta, fiind stabilite mai multe tranşe de vechime care să acopere perioada de activitate a unui magistrat în funcţie. 10. Cu referire la critica formulată din perspectiva celorlalte standarde constituţionale şi convenţionale invocate, arată că statul are libertatea de a stabili indemnizaţii cuvenite diferitelor categorii profesionale care prestează o activitate remunerată, care sunt diferenţiate după criterii prevăzute tot de lege, cum este criteriul vechimii în funcţie, fără ca aceasta să semnifice o privare a salariatului de dreptul său la salariu pentru munca prestată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 16 din capitolul VIII al anexei nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: "(1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt salarizaţi cu indemnizaţia lunară de încadrare prevăzută în prezenta anexă la cap. I lit. A nr. crt. 4, aferentă unei vechimi în funcţie de la 0 la 3 ani, respectiv de la 3 la 5 ani.(2) Asistenţii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 24 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale asistenţilor judiciari se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.“" 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu referire la critica adusă prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate reprezintă expresia opţiunii legiuitorului în materia salarizării asistenţilor judiciari, situată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 458 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1108 din 28 noiembrie 2021, paragraful 21, sau Decizia nr. 812 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 4 februarie 2021, paragraful 12). 17. Mai departe, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, este relevantă reiterarea de către Curtea Constituţională a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 15 (a se vedea Decizia nr. 889 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 17 mai 2021, paragraful 22). 18. Cu referire la critica potrivit căreia dacă legiuitorul ar fi dorit să facă diferenţa între salarizarea unui asistent judiciar şi cea a unui judecător trebuia să creeze alt sistem de salarizare pentru asistenţii judiciari şi nu să limiteze în mod artificial vechimea lor în funcţie, Curtea a reţinut că diferenţa de tratament juridic în raport cu judecătorii este justificată şi de faptul că asistenţii judiciari, deşi participă la constituirea completului de judecată, îndeplinesc doar un rol consultativ în înfăptuirea actului de justiţie, neputându-se pune un semn de egalitate între activitatea desfăşurată de aceştia şi cea a judecătorilor. Cu toate acestea, recunoscând importanţa activităţii desfăşurate de asistenţii judiciari şi ţinând cont şi de obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile ce le revin acestora, legiuitorul a înţeles să stabilească un nivel al indemnizaţiei corespunzătoare celei a judecătorului cu grad de judecătorie, prevăzută în anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, la cap. I lit. A nr. crt. 4, aferentă unei vechimi în funcţie de la 0 la 3 ani, respectiv de la 3 la 5 ani. Această reglementare nu contravine principiului egalităţii în drepturi, care nu are semnificaţia omogenităţii, astfel că situaţii obiectiv diferite justifică şi uneori chiar impun un tratament juridic diferenţiat (Decizia nr. 458 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 22). 19. De asemenea, cu referire la aceeaşi critică, Curtea a mai reţinut că acceptarea criticilor formulate cu privire la omisiunea legiuitorului de a reglementa salarizarea asistenţilor judiciari în raport cu vechimea efectivă în funcţie ar echivala cu transformarea Curţii Constituţionale în legiuitor pozitiv. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 458 din 1 iulie 2021, paragraful 24). 20. În ceea ce priveşte art. 53 din Constituţie, Curtea a precizat că, prin conţinutul lor normativ, prevederile de lege criticate nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi, prin urmare, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză (Decizia 458 din 1 iulie 2021, paragraful 25). 21. Având în vedere jurisprudenţa Curţii anterior prezentată, precum şi faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 22. În sfârşit, cu referire la critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că aceasta pune în discuţie o simplă chestiune de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale criticate, fără să aibă vreo relevanţă constituţională. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marina-Iulia Nechitoaia în Dosarul nr. 6.166/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 16 din capitolul VIII al anexei nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
