Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de F. Antonio Lenhard Graf şi I. Mirel Octavian Fota în dosarele nr. 3.125/101/2016 şi nr. 2.963/101/2016* ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Jurubiţă în Dosarul nr. 2.230/113/2016 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, de G. Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 48/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asiguri sociale şi de Ştefan Valentin Beznea în Dosarul nr. 5.347/105/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă. Excepţiile de neconstituţionalitate constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.288D/2016, nr. 765D/2017, nr. 1.201D/2017, nr. 1.510D/2017 şi nr. 2.082D/2017. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 3 aprilie 2018, cu participarea autorului excepţiei Ştefan Valentin Beznea, prin avocat Emanoil Dănilă, cu împuternicire avocaţială la dosar, şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor Curţii Constituţionale nr. 765D/2017, nr. 1.201D/2017, nr. 1.510D/2017 şi nr. 2.082D/2017 la Dosarul nr. 3.288D/2016, iar, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 17 aprilie 2018, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 7 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.125/101/2016, şi Încheierea din 27 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.963/101/2016*, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu trimitere la sintagma „în activitate“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de F. Antonio Lenhard Graf şi de I. Mirel Octavian Fota cu prilejul soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor adoptate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a hotărârilor adoptate de Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială prin care li s-au respins cererile de acordare a pensiei anticipate parţiale. 4. Prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.230/113/2016, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Costel Jurubiţă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei adoptate de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a hotărârii adoptate de Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei anticipate parţiale. 5. Prin Încheierea din 10 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 48/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de G. Gheorghe Sorin Florea cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale prin care i s-a respins cererea de acordare a pensiei anticipate parţiale. 6. Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.347/105/2016, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Valentin Beznea cu prilejul soluţionării unei acţiuni formulate în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care reglementează condiţiile acordării pensiei de serviciu, a pensiei de serviciu anticipate şi a pensiei de serviciu anticipate parţiale sunt neconstituţionale, întrucât se referă doar la militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, iar nu şi la persoanele trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Astfel, se creează o situaţie discriminatorie. 8. De asemenea, întrucât legea amintită retroactivează pentru persoanele care au deja calitatea de pensionari, însă nu se aplică pentru cei trecuţi în rezervă anterior intrării acesteia în vigoare, autorii excepţiei consideră că sintagma „în activitate“ este în contradicţie şi cu art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată că, din interpretarea dispoziţiilor de lege criticate, se ajunge la situaţia în care persoanelor care au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010 să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015, însă persoanelor care au fost trecute în rezervă înainte de adoptarea Legii nr. 223/2015 să nu li se acorde acest drept. 9. Totodată, autorii susţin că textele de lege supuse analizei de constituţionalitate sunt contrare şi prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât, deşi au contribuit la sistemul unic de pensii militare, nu pot beneficia de pensie în acelaşi sistem. 10. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată şi că dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 223/2015 sunt neclare. Astfel, sintagma „în activitate“ se contrazice cu dispoziţiile prevăzute la lit. a) ale aceluiaşi articol de lege, în care se arată că „sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare“. Folosirea timpului trecut - „au încetat“ -, prin raportare la prevederile ce stabilesc dreptul la pensie la timpul prezent - „au dreptul la pensie anticipată parţială“ - se contrazic, iar această contradicţie nu este conformă scopului urmărit de legiuitor, şi anume de a recunoaşte dreptul la pensie de serviciu parţială şi persoanelor cărora le-au încetat raporturile de serviciu anterior, chiar dacă nu mai sunt în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aşa cum reiese şi din conţinutul dispoziţiilor art. 19 şi 63 din aceeaşi lege. 11. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt conforme cu prevederile constituţionale. În acest sens, arată că este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale. Pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut existenţa unui stagiu de cotizare minim sau complet şi o vârstă standard de pensionare. Este constituţional ca dreptul la pensie să se acorde doar personalului „în activitate“, deoarece acesta este un beneficiu pentru a recompensa munca depusă într-un anumit domeniu, în cazul de faţă, activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici. Prin excluderea persoanelor care au făcut parte din sistem, însă nu mai au calitatea de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 şi a îndeplinirii condiţiilor de pensionare prevăzute de acest act normativ, nu se încalcă prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei, întrucât stagiul de cotizare poate fi valorificat în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 263/2010. 12. Tribunalul Brăila - Secţia I civilă şi Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 13. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă arată că dispoziţiile de lege criticate nu sunt discriminatorii, întrucât categoriile de persoane comparate de autorii excepţiei nu se află în aceeaşi situaţie. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile de lege criticate necontravenind prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. 16. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aminteşte că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivităţii, astfel că se plăteşte de la bugetul de stat şi nu din bugetul asigurărilor sociale. Normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. 17. Cât priveşte pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile, Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi. 18. În sfârşit, aminteşte că norma de lege criticată are un conţinut asemănător art. 14 din Legea nr. 164/2001, care a fost analizat de Curtea Constituţională, respingând criticile de neconstituţionalitate formulate prin deciziile nr. 351 din 28 iunie 2005, nr. 404 din 28 octombrie 2003 şi nr. 18 din 21 ianuarie 2003. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din încheierile de sesizare, dar şi din motivarea autorilor excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Astfel, Curtea constată că, deşi unele dintre instanţele de judecată au menţionat în dispozitivul încheierilor de sesizare art. 18 din Legea nr. 223/2015, critica autorilor excepţiei se rezumă la dispoziţiile alin. (1) ale acestui articol de lege, respectiv la acele dispoziţii care conţin sintagma „în activitate“. Prevederile de lege criticate au următorul conţinut - Art. 16 alin. (1): "(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.;" – Art. 17 alin. (1): "(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.;" – Art. 18 alin. (1): "(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară." 22. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie şi art. 53 privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta are ca obiect dispoziţiile Legii nr. 223/2015, prin care se reglementează condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, pensiei de serviciu anticipate şi pensiei de serviciu anticipate parţiale în sistemul pensiilor militare de stat. Aceste pensii sunt mai avantajoase decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei“ pe care, de altfel, îl menţionează în art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015. Aceasta este şi motivul pentru care obţinerea pensiei militare de stat este supusă unor condiţii stricte şi limitative. 24. Astfel, pentru a obţine pensie de serviciu pentru limită de vârstă în sistemul pensiilor militare de stat, art. 16 din Legea nr. 223/2015 impune trei cerinţe: una dintre acestea priveşte calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă şi în principal vechimea în serviciu. Cât priveşte calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creştere treptată, iar vechimea efectivă cerută este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. 25. Obţinerea pensiei de serviciu anticipate, reglementate de art. 17 din Legea nr. 223/2015, presupune o scădere a vârstei de pensionare cu 5 ani, dar şi existenţa unor situaţii care justifică acordarea acestui tip de pensie în aceste condiţii mai avantajoase, respectiv trecerea în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; ori trecerea în rezervă sau direct în retragere ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară. 26. În sfârşit, acordarea pensiei anticipate parţiale, la care se referă art. 18 din Legea nr. 223/2015, permite scăderea cu până la 5 ani a vechimii efective şi a vechimii în serviciu, dar este condiţionată, de asemenea, de aceleaşi situaţii menţionate la art. 17, privind trecerea în rezervă ori încetarea raportului de serviciu. 27. Analizând în continuare critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 ar fi discriminatorii, întrucât nu se aplică şi persoanelor trecute în rezervă anterior intrării în vigoare acestei legi, Curtea aminteşte că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege […]“. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a interpretat aceste prevederi constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor.“ (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.) De asemenea, libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie îi dă acestuia posibilitatea de a stabili în mod concret categoriile de persoane care beneficiază de acest drept în condiţii speciale, precum şi cerinţele de stagiu de cotizare, vechime în muncă sau de vârstă aplicabile acestora, Curtea Constituţională statuând, în mod constant, că „legiuitorul este în drept, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socio-profesionale.“ (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008). 28. Prin urmare, Curtea reţine că prevederea unor condiţii limitative care permit obţinerea unei pensii de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat este în perfect acord cu prevederile constituţionale ale art. 47 alin. (2). De asemenea, aceste criterii legale nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie atât timp cât nu creează diferenţe de tratament între persoane aflate în situaţii identice. 29. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi însă de faptul că dispoziţiile de lege criticate nu se aplică şi persoanelor care au fost trecute în rezervă anterior datei intrării în vigoare a legii, ci doar celor care vor fi trecute în rezervă după această dată. 30. Referitor la o critică asemănătoare, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a arătat că „este evident că persoanele care se pensionează ca militari activi se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cele care au fost trecute în rezervă la o dată la care nu îndeplineau condiţiile de pensionare ori pentru că nu aveau împlinită vârsta sau pentru că nu aveau încă vechimea totală necesară.“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 496 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 14 octombrie 2005). 31. De altfel, chiar dacă instanţa de contencios constituţional ar aprecia că persoanele care au trecut în rezervă ori cărora le-a încetat raportul de serviciu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 ar fi îndreptăţite la obţinerea unei pensii de serviciu potrivit acestui act normativ, nu ar putea statua că aceştia se supun aceloraşi reglementări ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, „în activitate“, declarând ca neconstituţională această sintagmă din cuprinsul art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, întrucât astfel s-ar substitui legiuitorului prin completarea legii şi stabilirea unui tratament juridic uniform pentru persoane aflate în situaţii diferite, încălcând astfel principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie. 32. Analizând în continuare critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) Constituţie, Curtea consideră că aceasta nu este susţinută, de vreme ce dispoziţiile de lege criticate se aplică situaţiilor născute după intrarea lor în vigoare, respectiv militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în activitate, care solicită acordarea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, a pensiei de serviciu anticipate ori a celei anticipate parţiale după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. 33. În sfârşit, în ceea ce priveşte critica ce vizează pretinsa neclaritate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că aceasta pune în discuţie o dificultate de interpretare a textului de lege, cauzată de faptul că sunt folosite verbe la timpuri diferite. Examinând dispoziţiile de lege criticate, Curtea apreciază că interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 clarifică modul în care acest text trebuie să fie aplicat. Astfel, textul de lege se referă la acordarea pensiei de serviciu anticipate militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, care sunt „în activitate“ şi care solicită deschiderea dreptului la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Această ipoteză exclude interpretarea autorilor excepţiei, în sensul că aceste dispoziţii legale ar prevedea acordarea pensiei de serviciu anticipate persoanelor care „au încetat raporturile de serviciu“ anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. 34. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de F. Antonio Lenhard Graf şi I. Mirel Octavian Fota în dosarele nr. 3.125/101/2016 şi nr. 2.963/101/2016* ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Jurubiţă în Dosarul nr. 2.230/113/2016 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, de G. Gheorghe Sorin Florea în Dosarul nr. 48/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asiguri sociale şi de Ştefan Valentin Beznea în Dosarul nr. 5.347/105/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asiguri sociale şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
