Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Ioan Mihai în Dosarul nr. 1.424/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 730D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 733D/2019, nr. 743D/2019, nr. 762D/2019, nr. 819D/2019, nr. 820D/2019, nr. 821D/2019, nr. 822D/2019, nr. 823D/2019, nr. 824D/2019, nr. 1.032D/2019, nr. 1.231D/2019, nr. 1.237D/2019, nr. 1.252D/2019, nr. 1.254D/2019, nr. 1.259D/2019, nr. 1.831D/2019, nr. 1.832D/2019, nr. 1.833D/2019, nr. 2.008D/2019, nr. 2.151D/2019, nr. 2.153D/2019, nr. 2.154D/2019, nr. 2.184D/2019, nr. 2.464D/2019, nr. 2.465D/2019, nr. 2.539D/2019, nr. 2.617D/2019, nr. 2.622D/2019, nr. 2.623D/2019, nr. 2.631D/2019, nr. 2.639D/2019, nr. 2.653D/2019, nr. 2.654D/2019, nr. 2.655D/2019, nr. 3.136D/2019, nr. 3.229D/2019, nr. 3.453D/2019, nr. 29D/2020, nr. 30D/2020, nr. 34D/2020, nr. 122D/2020, nr. 133D/2020, nr. 148D/2020 şi nr. 164D/2020, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vişan, Dănuţ Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeş, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan şi Nicolae Bărbosu în dosarele nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018, nr. 1.134/97/2018, nr. 661/97/2018, nr. 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 şi nr. 1.690/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Augustin Morariu în Dosarul nr. 1.695/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Toader Iacob în Dosarul nr. 3.076/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Liviu Aurel Faur, Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali şi Ioan Horge în dosarele nr. 817/100/2018, nr. 782/100/2018, nr. 717/100/2018 şi nr. 3.773/100/2017 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Vitan, Mircea Medeşan, Costache Vlădeanu, Viorel Pascu, Carol Nicolae Rakoczi, Ioan Crăciun, Alexandru Peter şi Gergely Ferencz în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018, nr. 664/97/2018, nr. 250/97/2018, nr. 1.302/97/2018, nr. 1.301/97/2018, nr. 1.261/97/2018 şi nr. 1.436/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Teian Rusu, Afilon Jurca, Ioan Markus, Nicolae Dinu şi Michael Mihuţ în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018, nr. 2.555/97/2018, nr. 2.593/97/2018 şi nr. 3.627/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Toader Dunca în Dosarul nr. 1.443/100/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Zoltan Goresz, Adalbert Kato şi Teodor Pop în dosarele nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 şi nr. 864/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Emil Pal în Dosarul nr. 1.807/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Gheorghe Ciobotaru în Dosarul nr. 2.030/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Ilie Ghisea în Dosarul nr. 3.742/62/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Costică Ivaşcu şi Andrei Başa în dosarele nr. 844/121/2019 şi nr. 2.025/121/2019 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Toader Steţco în Dosarul nr. 597/100/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Niculae Maloicu, Ioan Bălău şi Gheorghe Drăgan în dosarele nr. 1.174/62/2019, nr. 429/62/2019 şi nr. 1.217/62/2019 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi de Neculai Schineanu în Dosarul nr. 852/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 733D/2019, nr. 743D/2019, nr. 762D/2019, nr. 819D/2019, nr. 820D/2019, nr. 821D/2019, nr. 822D/2019, nr. 823D/2019, nr. 824D/2019, nr. 1.032D/2019, nr. 1.231D/2019, nr. 1.237D/2019, nr. 1.252D/2019, nr. 1.254D/2019, nr. 1.259D/2019, nr. 1.831D/2019, nr. 1.832D/2019, nr. 1.833D/2019, nr. 2.008D/2019, nr. 2.151D/2019, nr. 2.153D/2019, nr. 2.154D/2019, nr. 2.184D/2019, nr. 2.464D/2019, nr. 2.465D/2019, nr. 2.539D/2019, nr. 2.617D/2019, nr. 2.622D/2019, nr. 2.623D/2019, nr. 2.631D/2019, nr. 2.639D/2019, nr. 2.653D/2019, nr. 2.654D/2019, nr. 2.655D/2019, nr. 3.136D/2019, nr. 3.229D/2019, nr. 3.453D/2019, nr. 29D/2020, nr. 30D/2020, nr. 34D/2020, nr. 122D/2020, nr. 133D/2020, nr. 148D/2020 şi nr. 164D/2020 la Dosarul nr. 730D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 12 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.424/97/2018, nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018 şi prin Încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.807/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Ioan Mihai, Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vişan şi Emil Pal cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 8. Prin Încheierea din 6 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.134/97/2018, prin încheierile din 19 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 661/97/2018, 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 şi nr. 1.690/97/2018, prin încheierile din 30 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018 şi nr. 664/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.302/97/2018 şi nr. 1.436/97/2018, şi prin încheierile din 26 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.301/97/2018 şi nr. 1.261/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeş, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan, Nicolae Bărbosu, Constantin Vitan, Mircea Medeşan, Costache Vlădeanu, Carol Nicolae Rakoczi, Gergely Ferencz, Ioan Crăciun, şi Alexandru Peter cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 9. Prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.695/97/2018, prin încheierile din 11 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 şi nr. 864/97/2018, prin Încheierea din 4 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.593/97/2018, prin Încheierea din 17 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.627/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Augustin Morariu, Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Zoltan Goresz, Adalbert Kato, Teodor Pop, Nicolae Dinu şi Michael Mihuţ, în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 10. Prin Încheierea din 19 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.076/121/2018 şi prin Încheierea din 26 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.030/121/2019, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Toader Iacob şi Gheorghe Ciobotaru în cauze având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 11. Prin Încheierea civilă din 22 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 817/100/2018 şi prin Încheierea civilă din 10 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.773/100/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Liviu Aurel Faur şi Ioan Horge cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 12. Prin Încheierea civilă din 5 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 782/100/2018, prin Încheierea civilă din 19 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 717/100/2018, prin Încheierea civilă din 5 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.443/100/2018, şi prin Încheierea civilă din 3 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 597/100/2019, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali, Toader Dunca şi Toader Steţco cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 13. Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 250/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Viorel Pascu cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei sentinţe judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 14. Prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018 şi nr. 2.555/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Teian Rusu, Afilon Jurca şi Ioan Markus în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 15. Prin Încheierea din 9 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.742/62/2018 şi prin Încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.174/62/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ilie Ghisea şi Niculae Maloicu cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 16. Prin Sentinţa civilă nr. 1.250 din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 844/121/2019, prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.025/121/2019, şi prin Sentinţa nr. 1.301 din 25 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 852/121/2019, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Costică Ivaşcu, Andrei Başa şi Neculai Schineanu în cauze având ca obiect contestaţii împotriva unor decizii de pensionare. 17. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 429/62/2019 şi prin Decizia civilă nr. 1.639/Ap. din 28 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.217/62/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Ioan Bălău şi Gheorghe Drăgan cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect contestaţii împotriva unor decizii de pensionare. 18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi cele pensionate ulterior, cele din urmă beneficiind de un punctaj mediu anual mai mare cu 50 % decât cele din prima categorie. Astfel, persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 şi care au lucrat în condiţii speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. Persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 şi cărora li se aplică legea beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât şi de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă. 19. Prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încalcă şi dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie privind nivelul de trai, fiind încălcat dreptul la o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii. Se invocă în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006. 20. Autorii mai susţin că este încălcat şi art. 108 alin. (2) din Constituţie, conţinutul art. 169^1 alin. (3) fiind modificat printr-un act normativ cu forţă juridică inferioară, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. 21. De asemenea, autorii arată că pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse şi aflate în plată sunt drepturi născute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi câştigate. În atare situaţie, modificarea regimului acestora prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani prevăzut de legea nouă, care nu era prevăzut în legea veche în baza căreia s-a deschis dreptul la pensie, constituie o încălcare flagrantă a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Astfel, dispoziţiile alin. (3) teza ultimă al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au semnificaţia nerecunoaşterii de către stat a principiilor prevăzute de lege anterior, care au stat la baza calculării acestor pensii, ceea ce afectează circuitul civil. Autorii consideră că are loc încălcarea dreptului de proprietate privată şi a dreptului la un nivel de trai decent, deoarece acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiţii superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim juridic discriminator faţă de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului. Astfel, prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani, punctajul mediu anual este unul mai mic decât cel raportat la 30 de ani ce a fost luat în calcul pentru persoanele care au beneficiat de punctajul suplimentar. 22. Astfel, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispoziţiilor legale criticate, în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, se permite ca printr-o normă cu caracter tehnic (Hotărârea Guvernului nr. 291/2017) să se retroactiveze până la momentul la care norma criticată şi-a produs efectele (1 ianuarie 2016), când Legea nr. 263/2010 prevedea un stagiu de cotizare de 30 de ani. Validarea prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 69 din 15 octombrie 2018 a faptului că stagiul de cotizare trebuie să fie cel prevăzut de lege, adică unul de 30 de ani în loc de stagiul de cotizare avut în vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, înseamnă o încălcare a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani care a fost avut în vedere la data pensionării vreuneia din persoanele aflate în situaţia prestării unei munci în condiţii deosebite trebuie interpretat ca un „bun“ în sensul dispoziţiilor din Primul Protocol adiţional la Convenţie. De asemenea, retragerea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere nedreaptă, în condiţiile în care pensia reprezintă o avere dobândită pe baza legii. 23. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se înfrânge acest drept câştigat al persoanelor care au beneficiat de un stagiu de cotizare diminuat prin prisma muncii desfăşurate în condiţii deosebite. Se deschide astfel calea unei insecurităţi a modalităţii prin care statul stabileşte drepturile la pensie, diminuând potenţialele beneficii conferite de norme noi de reglementare, prin aplicarea în mod discriminatoriu a unor alţi coeficienţi decât cei avuţi în vedere la momentul acceptării că atare persoane se pot pensiona cu un stagiu de cotizare de 20 de ani. Această chestiune a fost stabilită la nivel principial şi prin dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 şi nr. 11 din 25 mai 2015, care fac trimitere la aplicarea principiului fundamental tempus regit actum, în sensul că dreptul la pensie de asigurări sociale de stat se stabileşte faţă de condiţiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar acesta este în mod evident un drept deja câştigat. Că este aşa o dovedeşte tocmai faptul că ori de câte ori pensionarilor li s-a dat dreptul la o recalculare, aceasta a avut întotdeauna în vedere stagiul iniţial de cotizare, utilizat şi la momentul pensionării. Or, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se restrânge exerciţiul drepturilor persoanelor care şi-au câştigat un stagiu de cotizare de 20 de ani care să fie avut în vedere la ulterioarele eventuale recalculări ale pensiei. Se suprimă astfel posibilitatea ca, pentru viitor, să mai beneficieze de un coeficient mai favorabil în formula de recalculare a pensiei, prin prisma unui stagiu de cotizare de 20 de ani. O atare restrângere a unor drepturi câştigate de persoanele în atare situaţii şi consfinţite de-a lungul timpului prin deciziile de recalculare în care s-a folosit acelaşi stagiu de cotizare de 20 de ani este permisă doar în situaţii de excepţie, ce nu se regăsesc în preambulul dispoziţiilor normative incidente mai sus indicate. Din contră, intenţia legiuitorului a fost tot timpul alta, respectiv aceea de a elimina discriminările apărute între categoriile de persoane care au prestat muncă în subteran, cu privire la cuantumul diferit al pensiei stabilite în sarcina acestora. Este inadmisibil ca aceleiaşi persoane să îi fie stabilite stagii complete diferite de cotizare, în raport cu legislaţia în vigoare la data recalculării pensiei, cu atât mai mult cu cât stagiul complet de cotizare stabilit la data pensionării este un drept câştigat. 24. Autorii consideră că prevederile de lege criticate au un conţinut lipsit de claritate şi precizie şi încalcă principiul securităţii juridice, fiind astfel contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Se mai susţine şi încălcarea art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie şi a art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu există o cale de atac internă care să asigure un remediu efectiv. 25. În susţinerea încălcării art. 1 alin. (3)-(5), art. 16 alin. (2), art. 108 alin. (1) şi (2), art. 142 alin. (1) şi art. 147, autorii arată că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanţa supremă şi-a depăşit competenţele sale de interpretare a legii şi a trecut în domeniul legiferării, introducând dispoziţii cu caracter special. Astfel, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu mai este una de interpretare, ci pur şi simplu de legiferare, adăugând la lege. 26. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea şi aplicarea legii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, această atribuţie intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. 27. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale, în raport cu art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 şi art. 47 din Constituţie. În acest sens, tribunalul reţine că, în timp ce dispoziţiile legale criticate se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii, dispoziţiile art. 134 alin. (8) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. Prin urmare, nu ar putea fi reţinut stagiul de cotizare în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, întrucât s-ar ajunge la acordarea unei duble prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi motiv, în condiţiile în care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă, cu excluderea situaţiilor în care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de actele normative cu caracter special. 28. În acest context, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Or, nici dispoziţiile legale criticate, nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt, în opinia instanţei, contrare dispoziţiilor constituţionale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în faţa legii, dreptul de proprietate privată şi nivelul de trai. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 29D/2020. 29. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa constată că, deşi se invocă neconstituţionalitatea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, raportat la norma constituţională, în realitate, sunt aduse critici referitoare la o eventuală neconstituţionalitate a prevederilor art. 134 alin. (8) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 - în vigoare de la data de 8 mai 2017, în raport cu data de la care legiuitorul a înţeles să reglementeze recalcularea pensiilor în temeiul dispoziţiei legale criticate, şi anume 1 ianuarie 2016; or, pentru normele legale secundare, cum sunt cele cuprinse în conţinutul unei hotărâri a Guvernului, există alte remedii procedurale ce intră în sfera contenciosului administrativ, acestea neputând fi criticate pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate. Pe de altă parte, prevederile art. 134 alin. (8) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, au caracterul unor norme de interpretare, fiind emise în aplicarea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, fiind în deplină concordanţă, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Or, pentru persoanele care au desfăşurat activitate în grupe superioare de muncă, legislaţia pensiilor publice a prevăzut în timp, fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv, 25%, fie posibilitatea împărţirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv, 25 ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât şi ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, respectiv, art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. În acelaşi sens sunt şi statuările instanţei supreme date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul excluderii posibilităţii cumulului celor două categorii de beneficii. Abia prin dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, cu aplicabilitate începând cu data de 1 octombrie 2018, se remarcă o schimbare a opticii legiuitorului în sensul acordării posibilităţii unui astfel de cumul. 30. Prevederile art. 20 alin. (2) din Constituţie statuează asupra priorităţii reglementărilor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului în raport cu legile interne, însă excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi în raport cu aceste prevederi, întrucât în cadrul demersului judiciar întreprins există posibilitatea invocării aplicabilităţii cu prioritate a prevederilor cuprinse în actele şi tratatele internaţionale, Legea nr. 263/2010 neinstituind o îngrădire în acest sens. 31. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale garantează plata pensiei, cu titlu de prestaţie socială, în condiţii de contributivitate la bugetul asigurărilor sociale, fără a garanta un cuantum al acesteia, lăsând în marja de apreciere a statelor reglementarea politicii sociale, inclusiv sub aspectul algoritmului de calcul al prestaţiilor cu acest titlu. Din această perspectivă nu poate fi acceptată nici critica potrivit căreia, prin interpretarea dată prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, s-ar încălca art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 32. Totodată, art. 1 alin. (5), art. 21, 44, 78, 129 şi 148 din Constituţie, evocate, nu sunt integrate într-un raţionament judiciar coerent ce ar stabili o legătură între art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi aceste norme. Nu se pune problema contestării statului de drept, a supremaţiei legii, a liberului acces la justiţie, a dreptului la proprietate privată, a exproprierii, a confiscării averii, a momentului intrării în vigoare a legii, a prevalenţei dreptului comunitar, prin stabilirea, pe cale legală, a posibilităţii utilizării unui stagiu de cotizare de 30 de ani la recalcularea pensiei. 33. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu încalcă art. 16 din Constituţie, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferenţe de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii, ceea ce nu este cazul în speţă. Or, art. 169^1, precum şi art. 169^2 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechităţile dintre cele două categorii de pensionari. Nu este încălcat nici art. 47 alin. (2) din Constituţie, pentru că nu se anulează dreptul la pensie şi pentru că nu este afectat nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016. Instanţa mai arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 108 alin. (2) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate nu au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. De asemenea, nu au fost încălcate nici normele de tehnică legislativă. Consideră că, pentru soluţionarea cauzelor, esenţială este modalitatea în care sunt sau vor fi interpretate şi aplicate dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, atribuţie care intră în sfera instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 din Constituţie. 34. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat fiind constituţional. Reţine că nu se pot identifica două categorii de subiecţi care se află în aceeaşi situaţie, dar care să fie trataţi în mod diferit, ci, dimpotrivă, în situaţia recalculării întemeiate pe dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, se aplică stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, în funcţie de data naşterii, pentru toate persoanele care se află în situaţia recalculării prevăzute de textul de lege menţionat. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, instanţa reţine că nu a fost motivat de ce prevederile de lege criticate ar încălca accesul liber la justiţie, decizia de recalculare emisă în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 putând fi contestată în faţa instanţei. De asemenea, legiuitorul este liber să stabilească atât condiţiile de pensionare, cât şi condiţiile de recalculare a pensiilor, sens în care a edictat dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, respectând principiile egalităţii în drepturi şi neretroactivităţii legii civile. 35. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 36. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 37. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 38. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi în unele acte de sesizare este indicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în integralitatea sa, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorilor excepţiei, îl constituie prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Aceste prevederi de lege au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, şi au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 39. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5), art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 108 alin. (2) referitor la emiterea hotărârilor Guvernului, art. 126 alin. (3), potrivit căruia „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale“, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale, art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 40. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, sau Decizia nr. 16 din 14 ianuarie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 16 din 14 ianuarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 9 aprilie 2021. 41. Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunţa asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeaşi decizie însă, instanţa supremă a observat că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepţiei legiuitorului, care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiaşi destinatar, şi beneficiul majorării de punctaj, şi cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2, introdus prin actul normativ menţionat.“ Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) şi (6) din Legea nr. 263/2010 - şi 1 octombrie 2018, când se menţine acelaşi drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, şi anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“. 42. Interpretarea dată de instanţa supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ a fost constatată ca fiind constituţională în urma examinării de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, precitată. 43. Astfel, instanţele de judecată au putut avea în vedere, în soluţia pe care au pronunţat-o, considerentele şi dispozitivul acestei decizii. Aşa fiind, Curtea a apreciat că susţinerile referitoare la lipsa de claritate a reglementării nu pot fi reţinute. 44. Cât priveşte susţinerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificaţia aplicării retroactive a acesteia. Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 45. Referitor la susţinerile privind caracterul discriminator al dispoziţiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reţinând că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii considerate mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 46. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora faţă de cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010. Aceasta este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creşterii punctajelor anuale şi beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 47. Analizând susţinerea referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea a constatat că dispoziţiile capitolului VIII din Legea nr. 263/2010 reglementau „Jurisdicţia asigurărilor sociale“, respectiv dreptul pensionarilor de a contesta în justiţie hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii. În consecinţă, dreptul de acces liber la justiţie nu este încălcat, critica de neconstituţionalitate fiind lipsită de temei. 48. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea a observat că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. Distinct, Curtea a observat că, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege. 49. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia enunţate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 50. Distinct, în ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa, reţine că nu se încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, deoarece „cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“ (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). De asemenea, stabilirea condiţiilor de acordare a pensiilor şi a modului de calcul al pensiilor se situează în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie în materia dreptului la pensie. 51. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate, nu au incidenţă în cauză. 52. Referitor la invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie şi din actele juridice internaţionale la care autorii excepţiei fac referire, se constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidenţă a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reţinută relevanţa acestora în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 53. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Mihai, Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vişan, Dănuţ Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeş, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan şi Nicolae Bărbosu în dosarele nr. 1.424/97/2018, nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018, nr. 1.134/97/2018, nr. 661/97/2018, nr. 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 şi nr. 1.690/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Augustin Morariu în Dosarul nr. 1.695/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Toader Iacob în Dosarul nr. 3.076/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Liviu Aurel Faur, Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali şi Ioan Horge în dosarele nr. 817/100/2018, nr. 782/100/2018, nr. 717/100/2018 şi nr. 3.773/100/2017 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Vitan, Mircea Medeşan, Costache Vlădeanu, Viorel Pascu, Carol Nicolae Rakoczi, Ioan Crăciun, Alexandru Peter şi Gergely Ferencz în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018, nr. 664/97/2018, nr. 250/97/2018, nr. 1.302/97/2018, nr. 1.301/97/2018, nr. 1.261/97/2018 şi nr. 1.436/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Teian Rusu, Afilon Jurca, Ioan Markus, Nicolae Dinu şi Michael Mihuţ în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018, nr. 2.555/97/2018, nr. 2.593/97/2018 şi nr. 3.627/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Toader Dunca în Dosarul nr. 1.443/100/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Zoltan Goresz, Adalbert Kato şi Teodor Pop în dosarele nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 şi nr. 864/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Emil Pal în Dosarul nr. 1.807/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Gheorghe Ciobotaru în Dosarul nr. 2.030/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Ilie Ghisea în Dosarul nr. 3.742/62/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Costică Ivaşcu şi Andrei Başa în dosarele nr. 844/121/2019 şi nr. 2.025/121/2019 ale Tribunalului Galaţi- Secţia I civilă, de Toader Steţco în Dosarul nr. 597/100/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Niculae Maloicu, Ioan Bălău şi Gheorghe Drăgan în dosarele nr. 1.174/62/2019, nr. 429/62/2019 şi nr. 1.217/62/2019 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi de Neculai Schineanu în Dosarul nr. 852/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba - Iulia - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
