Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 6.855/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.486D/2018. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Gheorghe Momanu. Lipseşte partea Inspecţia Judiciară. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Gheorghe Momanu, care solicită, în esenţă, să se constate că sesizarea de neconstituţionalitate nu mai are obiect, deoarece legiuitorul a modificat dispoziţiile de lege criticate şi a instituit o cale de atac împotriva hotărârii instanţei prin care se soluţionează contestaţia împotriva rezoluţiei Inspecţiei Judiciare. Prin urmare, întrucât textul de lege criticat a fost anulat, nu se mai poate soluţiona excepţia de neconstituţionalitate. 4. Reprezentantul Ministerului Public susţine că, deşi textul de lege nu mai este în vigoare, autorului excepţiei i se aplică legea de la momentul formulării cererii de chemare în judecată. Invocă, în esenţă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 778 din 28 noiembrie 2019 şi solicită respingerea ca nefondată a excepţiei. 5. În replică, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că justiţia se înfăptuieşte de instanţele judecătoreşti, iar nu de procuror. În consecinţă, ordonanţele procurorului nu sunt acte de judecată, ci doar acte juridice, nefiind date în numele legii ca hotărârile judecătoreşti. În final, solicită să se constate că sesizarea de neconstituţionalitate este lipsită de obiect la acest moment, având în vedere că Parlamentul a modificat textul de lege criticat, în noua formulare acesta fiind constituţional. 6. După închiderea dezbaterilor, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar o cerere de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate, întrucât, în prezent, art. 47 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 234/2018, prevede posibilitatea atacării cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărârii Curţii de Apel Bucureşti prin care se soluţionează contestaţia împotriva rezoluţiei Inspecţiei Judiciare, astfel că sesizarea Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 a rămas fără obiect. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 2.113 din 4 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.855/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Momanu în cadrul acţiunii având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva rezoluţiei Inspecţiei Judiciare prin care sa clasat sesizarea formulată de reclamant împotriva judecătorilor care au soluţionat un dosar în care acesta avea calitatea de parte, în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 124 alin. (1) şi (2), ale art. 126 alin. (1), ale art. 129, ale art. 131 alin. (1) şi ale art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece prevăd că judecarea cauzei se face într-o singură treaptă de jurisdicţie, iar nu în două, aşa cum se prevede în cazul celorlalte hotărâri judecătoreşti. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, considerând că, atunci când titularul excepţiei este una dintre părţile litigante, instanţa de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: „(7) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.“ Textul criticat se referă la hotărârea prin care se soluţionează contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, atunci când se dispune clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 47 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, adică atunci când rezoluţia inspectorului judiciar este infirmată de inspectorul-şef, acesta dispunând una dintre soluţiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. a) sau c) din aceeaşi lege, şi anume: a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, sau c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, textul de lege criticat a fost modificat, fără preluarea soluţiei legislative criticate, prin art. I pct. 46 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având în prezent alt conţinut normativ. Însă art. 47 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 47 din Legea nr. 234/2018, prevede posibilitatea atacării cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărârii în discuţie. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, întrucât în cauză sunt aplicabile prevederile de lege criticate în redactarea anterioară, avută la momentul sesizării Curţii Constituţionale, care stabileau caracterul irevocabil al hotărârii, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. 15. Înainte de a proceda la analizarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că nu poate primi cererea de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la [...] stingerea procesului [...]“. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva aceloraşi critici precum cele invocate de autorul excepţiei din cauza de faţă, Curtea Constituţională pronunţând Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 27 februarie 2020. Prin această decizie, paragrafele 22-28, Curtea a amintit jurisprudenţa sa potrivit căreia, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituţionale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile şi condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac. Curtea a statuat, totodată, că posibilitatea legiuitorului de a determina condiţiile de exercitare a căilor de atac şi procedura de judecată nu este absolută, limitele libertăţii de reglementare fiind subsumate obligativităţii respectării normelor şi principiilor pe care se bazează asigurarea, garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. Totodată, Curtea a subliniat că accesul liber la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Nici reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicţie doar în situaţia examinării vinovăţiei în materie penală. 17. Având în vedere cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul că doar în materie penală este necesară existenţa unui dublu grad de jurisdicţie, instanţa de control constituţional a constatat că prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018, sunt în concordanţă cu cele ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Partea interesată are la dispoziţie posibilitatea de a contesta rezoluţia Inspecţiei Judiciare în faţa unei instanţe judecătoreşti, care se va pronunţa în urma unui proces desfăşurat în conformitate cu standardele constituţionale şi convenţionale ale procesului echitabil, în care părţile pot utiliza toate apărările pe care le consideră necesare pentru susţinerea propriilor interese procesuale şi care se va finaliza cu o soluţie pronunţată în condiţiile respectării independenţei şi imparţialităţii specifice judecătorilor. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 19. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2), ale art. 131 alin. (1) şi ale art. 148 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, în care sa criticat textul de lege care nu prevedea o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează contestaţia formulată împotriva rezoluţiei Inspecţiei Judiciare de respingere a sesizării formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 6.855/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
