Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (3^1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în integralitatea sa, a sintagmei „au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ din art. 67 alin. (3^1) lit. a) din Legea nr. 317/2004, a sintagmei „a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ cuprinsă în art. 67 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, precum şi a prevederilor art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, excepţie ridicată de Mihai Bogdan Mateescu în Dosarul nr. 169/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 885D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 30 ianuarie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 21 februarie 2024, apoi pentru 6 martie 2024, termen preschimbat pentru data de 7 martie 2024, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru 19 martie 2024 şi apoi pentru 10 aprilie 2024, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 169/46/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (3^1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în integralitatea sa, a sintagmei „au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ din art. 67 alin. (3^1) lit. a) din Legea nr. 317/2004, a sintagmei „a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ cuprinsă în art. 67 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, precum şi a prevederilor art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, excepţie ridicată de Mihai Bogdan Mateescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a unor dispoziţii din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074/2018. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 67 alin. (3^1) din Legea nr. 317/2004, care vizează componenţa comisiei de concurs pentru desemnarea inspectorului-şef al Inspecţiei judiciare, introdus prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este neconstituţional, întrucât în cadrul acestei comisii pot fi numiţi doar anumiţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, deşi toţi membrii acestuia au statut şi rang egal. Se arată că un membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi disociat de acest organ colegial de rang constituţional, întrucât s-ar muta centrul decizional la un nivel mai redus decât majoritatea îndrituită să ia decizii în mod organizat. Totodată, se critică faptul că validarea rezultatelor concursului se realizează de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la care participă şi membrii comisiei de concurs, astfel că aceştia vor analiza respectarea legii în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului inclusiv de către ei înşişi, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. 5. Aşadar, potrivit art. 67 alin. (3^1) din Legea nr. 317/2004, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care nu au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar nu pot face parte din comisie, fiind încălcate dispoziţiile art. 16 şi 133 din Constituţie. O asemenea condiţionalitate nu este justificată obiectiv, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii având statut şi vot egal, indiferent de instanţele de la care provin, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018. Se critică şi vocaţia pe care textul de lege menţionat o recunoaşte membrilor aleşi desemnaţi din partea societăţii civile pentru a face parte din comisie, în timp ce unii membri aleşi din partea judecătorilor nu se pot înscrie pentru a fi desemnaţi în comisia în discuţie. Se susţine că nu este justificată obiectiv excluderea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de la posibilitatea participării în această comisie de concurs. 6. Întrucât textul de lege criticat impune condiţia ca toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii să fi funcţionat la anumite instanţe, sunt negate beneficiile gradului profesional obţinut în condiţiile legii. Norma criticată acordă mai multe drepturi reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii decât unor membri aleşi de magistraţi, care participă la activitatea din secţiile şi din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi judecă acţiuni disciplinare. În ceea ce priveşte art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, se susţine că încalcă art. 133 alin. (2) lit. b) teza finală din Constituţie, care impune participarea reprezentanţilor societăţii civile numai la lucrările în plen. 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate creează o diferenţiere între membrii Consiliului Superior al Magistraturii din perspectiva atribuţiilor acestora, respectiv a posibilităţii de participare în comisie, întrucât condiţionează această participare de gradul corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar. Deşi nu consacră expres egalitatea dintre membrii magistraţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Constituţia prevede un regim unitar pentru această categorie, pe care o diferenţiază de alţi membri, cum sunt cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen, precum şi de ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, nu au drept de vot. Art. 133 din Constituţie consacră rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, ceea ce a necesitat constituirea Consiliului Superior al Magistraturii pe bază de reprezentativitate, care îşi pierde relevanţa în ipoteza în care anumiţi reprezentanţi nu pot participa în comisia de concurs în discuţie. Or, statutul şi atribuţiile celor 14 membri magistraţi aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat nu pot fi diferenţiate pe criterii care ţin de gradul profesional sau de efectiva funcţionare la o anumită instanţă, fiind afectate prevederile art. 1 alin. (5) şi ale art. 133 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, instanţa arată că, în condiţiile în care Legea fundamentală permite participarea reprezentanţilor societăţii civile numai la lucrările în plen, conform art. 133 alin. (2) lit. b) din Constituţie, nu este posibilă participarea acestora în alte forme, mai restrânse. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 67 alin. (3^1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în integralitatea sa, sintagma „au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ din art. 67 alin. (3^1) lit. a) din Legea nr. 317/2004, sintagma „a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar“ cuprinsă în art. 67 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, precum şi prevederile art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: - Art. 67 alin. (3^1): "Componenţa comisiei de concurs este următoarea: a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnaţi de Secţia pentru judecători; b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnat de Secţia pentru procurori; c) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii." 13. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost abrogată expres prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.105 din 16 noiembrie 2022, noua reglementare în materie schimbând soluţia legislativă criticată în cauză. Având în vedere însă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate pot fi analizate, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, întrucât produc efecte juridice în litigiul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul legalităţii, art. 16 privind principiul egalităţii, art. 133 privind rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii şi art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Se invocă, de asemenea, şi încălcarea dispoziţiilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, în ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia, că prin Sentinţa din 4 aprilie 2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.047 din 10 decembrie 2018, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, în considerarea celor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia, atunci când excepţia este ridicată în cursul soluţionării unei cereri de suspendare a unui act administrativ, este admisibilă doar dacă a fost respinsă în mod definitiv, întrucât în caz de admitere textele criticate nu mai produc efecte juridice [a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, sau Decizia nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016]. 16. Pentru analiza prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea apreciază ca fiind utilă o analiză a evoluţiei legislative în ceea ce priveşte organizarea comisiei/comisiilor pentru concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile în care critica vizează forma Legii nr. 317/2004 rezultată în urma modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. 17. Astfel, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, concursul pentru desemnarea inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare se desfăşura în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 21 martie 2012. 18. Potrivit art. 2 alin. (4) din regulamentul menţionat, în cadrul concursului, candidaţii susţineau o probă constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează şi o probă scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres şi un test psihologic. Această probă scrisă avea două componente: testarea psihologică şi testarea scrisă a cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane. Art. 8 alin. (1) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2012 prevedea modul de alcătuire a comisiei de concurs pentru proba constând în prezentarea proiectului, aceasta fiind compusă din: 3 formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specialişti în management, organizare judiciară şi comunicare, propuşi de Institutul Naţional al Magistraturii; un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiile de conducere. Potrivit art. 9 alin. (1) din acelaşi regulament, comisia de elaborare a subiectelor pentru testarea scrisă, precum şi cea de corectare erau formate din câte 3 formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specialişti în management, organizare judiciară şi comunicare. Toate aceste comisii de concurs erau numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare, aşa cum prevedea art. 7 alin. (1) din regulamentul mai sus menţionat. 19. În actuala reglementare, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, art. 70 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.105 din 16 noiembrie 2022, prevede că pentru concursurile organizate pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de examinare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, iar membrii acestora sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii [art. 70 alin. (1)-(3) din Legea nr. 305/2022]. 20. Pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care se organizează concursul şi pentru proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de examinare, compusă din 2 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi un specialist în management, comunicare şi resurse umane [art. 70 alin. (5) din Legea nr. 305/2022]. Pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţi împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei şi la proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de soluţionare a contestaţiilor, în mod similar cu cea de examinare [art. 70 alin. (8) din Legea nr. 305/2022]. 21. Curtea observă, aşadar, că doar în perioada 11 octombrie 2018-16 decembrie 2022, adică sub acţiunea modificărilor operate asupra Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018, comisia de concurs pentru funcţia de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare a fost formată direct din membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pe când anterior, iar apoi ulterior, până în prezent, comisiile de examinare, respectiv de soluţionare a contestaţiilor au fost/sunt formate din persoane care nu fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii, dar care erau/sunt desemnate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând ca rezultatele concursului să fie validate, de asemenea, de plenul acestuia. 22. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică felul în care se compune comisia de concurs pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, sub imperiul Legii nr. 234/2018 de modificare a Legii nr. 317/2004, din anumiţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, alţi membri fiind excluşi de plano, prin însăşi modalitatea prin care legea prevedea compunerea acestei comisii. 23. Faţă de criticile formulate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) din Constituţie, reluate în art. 3 din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru judecători şi una pentru procurori; 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. 24. Art. 4 şi 5 din Lega nr. 317/2004 detaliază componenţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a celei pentru procurori, după cum urmează: Secţia pentru judecători este alcătuită din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 3 judecători de la curţile de apel; 2 judecători de la tribunale; 2 judecători de la judecătorii. Secţia pentru procurori este alcătuită din un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale; un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. 25. Comisia de concurs a cărei componenţă este criticată în cauză este formată din următorii membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii: 3 membri judecători, care au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar [cel puţin tribunal, conform art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004]; un membru procuror, care a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar [cel puţin parchetul de pe lângă tribunal, conform art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004]; un membru reprezentant al societăţii civile; [de asemenea, din această comisie face parte şi un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care prezintă un raport consultativ, dar acesta nu face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate]. 26. Curtea constată, aşadar, că, în condiţiile în care în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii intră şi 2 judecători de la judecătorii, precum şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, aceştia vor fi excluşi perpetuu de la posibilitatea de a fi desemnaţi în cadrul comisiei de concurs în discuţie, în sistemul instituit prin Legea nr. 234/2018, de vreme ce textul criticat impune condiţia ca judecătorii şi procurorii membri ai comisiei să fi funcţionat cel puţin la tribunal. 27. Mai mult decât atât, din textul legal criticat rezultă că această funcţionare trebuie să fie efectivă, deşi Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, permite promovarea pe loc în gradul profesional imediat superior, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii de vechime (7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal/procuror la parchetul de pe lângă tribunal; 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta; 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). 28. Este adevărat că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 a fost modificat prin Legea nr. 234/2018 în sensul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani [anterior modificării, Legea nr. 317/2004 prevedea doar că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, fără să introducă vreo altă condiţie]. Totuşi, textul menţionat nu face distincţie după cum aceştia au funcţionat sau nu în mod efectiv la acea instanţă, astfel că este posibil ca adunările generale ale judecătorilor/procurorilor să aleagă în Consiliul Superior al Magistraturii membri care să provină dintre cei care deţin un grad profesional superior, obţinut în urma promovării concursului corespunzător, dar fără să fi funcţionat efectiv la acea instanţă. 29. Ca atare, le va fi blocată posibilitatea legală de a fi desemnaţi în componenţa comisiei de concurs criticate nu doar judecătorilor/procurorilor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi au rang de judecătorie/parchet de pe lângă judecătorie, ci şi celor care au rang de tribunal sau curte de apel, dar nu au funcţionat efectiv la acele instanţe. 30. Apare, aşadar, o diferenţiere nejustificată între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, deşi în interiorul acestei autorităţi toţi membrii se bucură de un statut egal. Această poziţie egală a fost subliniată - din perspectiva modului de alegere a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii - nu doar de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018), ci şi de Comisia de la Veneţia, care, în Opinia asupra Proiectului de iniţiativă de revizuire a Constituţiei, adoptată de în cea de-a 98-a Sesiune plenară, Veneţia, 21-22 martie 2014, punctul 190, a arătat că, de vreme ce Consiliul Superior al Magistraturii este menţinut, în structura sa constituţională, ca organism unic, reprezentativ pentru ambele ramuri ale magistraturii, vocaţia de a fi ales preşedinte trebuie să aparţină, în egală măsură, oricăruia dintre judecători sau procurori, fără distincţie. 31. Prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, mai sus citată, paragrafele 137 şi 138, Curtea Constituţională a statuat, referindu-se la alegerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii exclusiv dintre membrii provenind din rândul judecătorilor, că atât timp cât Constituţia reglementează, la art. 133 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant, în egală măsură, al celor două ramuri ale magistraturii - judecătorii şi procurorii - şi garant, în această calitate, al independenţei justiţiei - în componenta sa referitoare la autoritatea judecătorească, respectiv instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public -, legea organică nu poate institui o diferenţiere, în cadrul aceleiaşi categorii a magistraţilor aleşi membri ai Consiliului, sub aspectul vocaţiei de a fi ales ca preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii doar în privinţa judecătorilor, membri aleşi ai Consiliului. Această opţiune a legiuitorului organic este incompatibilă cu prevederile art. 16 şi ale art. 133 alin. (3) din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a observat că, urmare a noii filosofii a legiuitorului organic, rezultă că procurorii sunt excluşi de la dreptul de a vota pentru alegerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea sa de conducător şi reprezentant al Consiliului, deoarece aceştia nu fac parte din adunarea electivă pentru alegerea preşedintelui Secţiei pentru judecători, care este preşedintele de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii sunt excluşi de la procedura de alegere, prin vot, a vicepreşedintelui CSM. Or, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă organele de conducere comune ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii ca entitate unitară şi unică, reprezentantă atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor. Curtea reaminteşte şi cele reţinute prin Decizia nr. 1.059 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, prin care a statuat că dispoziţiile art. 10 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei sunt neconstituţionale întrucât instituie un tratament juridic diferit - salarizarea - unor persoane care se află în aceeaşi situaţie juridică - membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii -, fără a avea o justificare obiectivă şi raţională. În acest sens, Curtea a reţinut că, potrivit Constituţiei şi Legii nr. 317/2004, dintre cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14 sunt membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor. Astfel, diferenţierea în ceea ce priveşte salarizarea în cadrul acestei categorii - şi anume, membri aleşi - în funcţie de activitatea permanentă sau nepermanentă pe care aceştia o desfăşoară în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este de natură să încalce principiul egalităţii în faţa legii, consacrat constituţional prin art. 16 alin. (1). 32. Raţionamentul care a stat la baza concluziilor Curţii Constituţionale mai sus prezentate poate fi aplicat mutatis mutandis şi în cauza de faţă, ideea identităţii de statut al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii menţinându-se în tot ceea ce ţine de exercitarea atribuţiilor sale în scopul îndeplinirii rolului pe care Legea fundamentală i l-a conferit, acela de a asigura independenţa justiţiei. 33. Prin urmare, Curtea constată că este neconstituţională eliminarea/excluderea dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au vocaţia de a fi desemnaţi în cadrul comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare a acelor judecători care, potrivit art. 67 alin. (3^1) lit. a) şi b) din Legea nr. 317/2004, nu au funcţionat la o instanţă/parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar [cel puţin tribunal/parchet de pe lângă tribunal]. 34. De asemenea, sunt neconstituţionale prevederile art. 67 alin. (3^1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, care stabilesc că în componenţa comisiei amintite intră şi un membru al Consiliului Superior al Magistraturii reprezentant al societăţii civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste dispoziţii contravin în mod evident art. 133 alin. (2) lit. b) teza a doua din Constituţie, care prevede în mod explicit că cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile membri ai Consiliului Superior al Magistraturii participă numai la lucrările în plen. Ca atare, Legea fundamentală circumstanţiază în mod inechivoc sfera de implicare a acestora, permiţându-le doar participarea la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu şi în alte formaţiuni organizate în cadrul acestuia. 35. În fine, Curtea apreciază că sunt întemeiate şi criticile autorului excepţiei care vizează modul de alcătuire a comisiei analizate din perspectiva faptului că membrii acesteia vor participa, de asemenea, şi la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia se va lua în discuţie validarea rezultatelor concursului, astfel cum acestea au fost stabilite de comisia de concurs. Se ajunge astfel la situaţia în care cei 5 membri ai comisiei de concurs vor analiza rezultatul propriei lor activităţi desfăşurate în cadrul comisiei de concurs, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, care, consacrând obligativitatea respectării legilor, presupune implicit şi o verificare obiectivă şi imparţială a respectării acestora. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, trebuie evitate situaţiile în care o persoană devine judecătorul propriei cauze - Nemo debet esse iudex in causa sua [a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragraful 135]. 36. Un astfel de viciu de neconstituţionalitate afectează în întregime prevederile criticate, pentru că pune în discuţie nu doar sintagmele referitoare la instanţa/parchetul la care aceştia au funcţionat, ci însăşi ideea de compunere a comisiei de concurs din membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, indiferent de specificităţile acestora, care participă deopotrivă, atât la stabilirea rezultatelor concursului, cât şi la validarea lor. 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Bogdan Mateescu în Dosarul nr. 169/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 67 alin. (3^1) lit. a)-c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 aprilie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
