Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, excepţie ridicată de Cristian Adrian Secu în Dosarul nr. 2.516/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.309D/2021. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 februarie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 10 martie 2022. La acea dată, Curtea a dispus, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunţării pentru 22 martie 2022, dată la care, pentru aceleaşi motive, a amânat pronunţarea pentru 7 aprilie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Sentinţa civilă nr. 1.075 din 1 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.516/2/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cristian Adrian Secu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ emis de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, formulată în temeiul art. 15 alin. (4)-(21) din Legea nr. 136/2020. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia formulează exclusiv critici de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 136/2020. Potrivit primei critici, întrucât nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic şi Social în procesul de elaborare a Legii nr. 136/2020, se încalcă art. 1 alin. (1) şi (3), coroborat cu art. 141 din Constituţie, dispoziţiile legale ce stabilesc rolul Consiliului Economic şi Social în emiterea avizelor fiind cele ale art. 2 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) şi h) din Legea nr. 248/2013. Din analiza titlului şi a conţinutului său rezultă că Legea nr. 136/2020 implementează măsuri în domeniul sănătăţii publice care, în principiu, vizează stoparea prevenirii şi combaterii infecţiilor în epidemii/pandemii, inclusiv prin restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Aceste măsuri pot fi: izolare, carantinare zonală, carantinare individuală şi detaşarea personalului. 5. Autorul excepţiei menţionează prevederile art. 7 din Legea nr. 248/2013 cu referire la procedura de emitere a avizului Consiliului Economic şi Social. Dar, arată acesta, din consultarea modului de derulare a procesului de adoptare a Legii nr. 136/2020 rezultă că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social. În plus, deşi în expunerea de motive a Guvernului, care a iniţiat Legea nr. 136/2020, este menţionat şi Consiliul Economic şi Social ca posibil emitent de aviz, nu este indicat în mod expres decât avizul favorabil al Consiliului Legislativ. 6. Autorul consideră că în aplicarea art. 141 din Constituţie privind rolul Consiliului Economic şi Social a fost adoptat art. 31 alin. (3) privind obligativitatea prezentării avizelor în etapa motivării proiectelor de acte normative din Legea nr. 24/2000. El apreciază că derularea procesului legislativ nu poate fi obstrucţionată de eventuala lipsă a avizului solicitat; în schimb, este obligatorie solicitarea acestuia autorităţii avizatoare. 7. În susţinerea motivării excepţiei, autorul menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia prin nesolicitarea avizului Consiliului Economic şi Social, aviz de natură legală, a fost încălcat art. 1 alin. (5) raportat la art. 141 din Constituţie, fiind reţinută, totodată, şi încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). De asemenea, autorul excepţiei menţionează că, prin Decizia nr. 139 din 2019, Curtea a reţinut şi încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept. 8. Prin cea de-a doua critică de neconstituţionalitate, autorul excepţiei apreciază că, întrucât nu a fost solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizul obligatoriu cu privire la actul normativ ce avea să devină Legea nr. 136/2020, s-a încălcat art. 1 alin. (3) şi (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituţie. Astfel, primul element al argumentării autorului constă în referirea la Decizia Curţii Constituţionale nr. 3 din 15 ianuarie 2014, prin care Curtea a statuat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor (care cuprind dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, incompatibilităţi şi interdicţii, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc.), reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară (instanţele judecătoreşti - organizare/compentenţe/conducere, Ministerul Public - organizare/compentenţe/conducere, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor, bugetele instanţelor şi parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, sau organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. 9. Al doilea element al criticii raportate la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii constă în aprecierea autorului că prevederile art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 se referă la autoritatea judecătorească, respectiv la competenţa instanţelor, modul de alcătuire a completelor de judecată şi audierea reclamantului prin videoconferinţă. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecinţa nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituţie. 10. Concluzia finală a autorului excepţiei de neconstituţionalitate este aceea că Legea nr. 136/2020 este neconstituţională în ansamblul său. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că eventuala nesolicitare a avizului Consiliului Economic şi Social, în contextul procedurii de adoptare a Legii nr. 136/2020, pare, într-adevăr, a încălca art. 141 din Constituţie, interpretat în coroborare cu art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. 12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2020. 16. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) care consacră România ca stat de drept, ale art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, ale art. 141 privind Consiliul Economic şi Social şi ale art. 133 alin. (1) referitor la rolul de garant al Consiliului Superior al Magistraturii. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Legea nr. 136/2020 a fost adoptată la iniţiativa Guvernului, în temeiul art. 74 alin. (1) din Constituţie. În expunerea de motive a proiectului de lege care avea să devină Legea nr. 136/2020, la toate punctele secţiunii a 3-a, intitulată Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se menţionează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“. Ca atare, Guvernul şi-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic. De altfel, la aceeaşi concluzie a ajuns Curtea Constituţională şi cu ocazia examinării criticii având ca obiect lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, paragraful 36). Această comparaţie este relevantă având în vedere, pe de o parte, că atât Legea nr. 55/2020, cât şi Legea nr. 136/2020 au fost iniţiate de către Guvern şi, pe de altă parte, că ariile de reglementare ale celor două legi se suprapun, parţial cel puţin. Astfel, examinând titlul celor două acte normative, respectiv „instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic“ (Legea nr. 136/2020) şi „unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19“ (Legea nr. 55/2020), se observă că Legea nr. 136/2020 cuprinde o reglementare mai generală, aplicabilă nu doar în cazul riscurilor generate de virusul SARS-CoV-2. 18. Concluzia că Guvernul şi-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic rezultă şi din expunerea de motive a legii. Ca atare, constatarea Curţii din Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, şi anume aceea că, având în vedere că Guvernul şi-a asumat că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic, procedura de adoptare a acesteia nu sa realizat cu încălcarea art. 141 din Constituţie referitor la rolul Consiliului Economic şi Social, este valabilă mutatis mutandis şi cu privire la Legea nr. 136/2020. Prin urmare, Curtea va respinge critica de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social în procesul de elaborare a Legii nr. 136/2020. 19. Constatarea că Parlamentul nu a încălcat art. 141 din Constituţie în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 şi, respectiv, a Legii nr. 136/2020 este în consonanţă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care consacră obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic şi Social în procesul de elaborare a reglementărilor primare, deopotrivă legi şi ordonanţe ale Guvernului (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019, paragrafele 243-252; Decizia nr. 29 din 29 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 19 februarie 2020, paragrafele 48-54; Decizia nr. 239 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 23 iulie 2020, paragrafele 96-108, sau Decizia nr. 722 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 13 noiembrie 2020, paragrafele 67-85). Aceasta pentru că, referitor la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic şi Social, spre deosebire de obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ, iniţiatorul, în circumstanţe bine determinate, cum sunt şi cele în care au fost iniţiate şi adoptate Legea nr. 55/2020 şi Legea nr. 136/2020, poate să reţină o anumită marjă de apreciere. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Adrian Secu în Dosarul nr. 2.516/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2022. PREŞEDINTE pentru prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
