Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Aurel Flonta în Dosarul nr. 1.024/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.444D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia a solicitat înscrierea la pensia anticipată parţială formulată în 2018, înainte de îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Decizia de pensie anticipată parţială nu a fost pusă în plată, iar în 2020 a formulat cerere pentru acordare pensie pentru limită de vârstă. Autorul nu se află în situaţia avută în vedere de Decizia Curţii Constituţionale nr. 670 din 19 octombrie 2021, care se referă la pensii transformate din pensii anticipate parţiale, stabilite anterior datei de 1 ianuarie 2011. Pensia autorului excepţiei este o pensie acordată exclusiv în baza Legii nr. 263/2010. Ca atare, nu se poate vorbi despre nicio discriminare, întrucât autorul excepţiei a avut drept de opţiune prevăzut de Legea nr. 263/2010 să solicite pensia anticipată sau pensia pentru îndeplinirea limitei de vârstă, alegând prima variantă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea civilă din 17 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.024/117/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Aurel Flonta într-un dosar având ca obiect stabilirea pensiei prin acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că este neconstituţională interpretarea dată sintagmei „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 potrivit căreia este considerată înscriere iniţială la pensie şi situaţia în care, deşi asiguratul a formulat o cerere de pensionare anticipată parţială care a şi fost aprobată, el a continuat să îşi desfăşoare raporturile de muncă, fără să beneficieze, deci, de pensia anticipată parţială. În acest fel, un astfel de asigurat nu poate beneficia de indicele de corecţie la momentul la care obţine pensia pentru limită de vârstă. 6. Continuarea activităţii fără încetarea contractului individual de muncă, deci fără ca decizia de pensionare anticipată să intre în vigoare şi să producă efecte, reprezintă o situaţie distinctă faţă de situaţia celor care, ulterior primirii deciziei de pensionare anticipată parţială, îşi încetează raportul de muncă şi devin beneficiari ai sistemului public de pensii doar la momentul în care devin pensionari pentru limită de vârstă. Interpretarea criticată creează o discriminare între cei care prestează activitate şi care contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat şi cei care au prestat activitate, fără să îşi înceteze raportul de muncă, deşi deţineau o decizie de pensionare anticipată, continuând să contribuie, astfel, la bugetul asigurărilor sociale de stat. 7. Autorul menţionează, în final, că sintagma criticată este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele cărora li s-a emis decizie de pensionare anticipată parţială, dar care nu a fost pusă în plată niciodată ca urmare a neîncetării raportului de muncă, înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când a fost emisă decizia de pensionare pentru limită de vârstă pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010. 8. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.“ Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc exclusiv sintagma „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea Constituţională fiind legal învestită exclusiv cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate astfel circumscrise. 13. Se apreciază că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale art. 47 alin. (2) dreptul la pensie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia a obţinut în anul 2018 o pensie anticipată parţială [Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.“], la calcularea căreia autoritatea administrativă a adăugat şi indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În fapt, însă, autorul excepţiei nu a beneficiat niciodată de această pensie anticipată parţială, deoarece a continuat să muncească. 15. În anul 2020, în baza art. 67 din Legea nr. 263/2010 [Potrivit art. 67 din Legea nr. 263/2010, „(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale. (2) Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.“], pensia anticipată parţială a autorului excepţiei s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. Autoritatea administrativă, respectiv Casa Judeţeană de Pensii Cluj, la calcularea pensiei pentru limită de vârstă în anul 2020, a ţinut seama de indicele de corecţie valabil în 2018 la calcularea pensiei anticipate parţiale, şi nu de cel valabil în anul 2020. Autorul excepţiei a contestat în instanţă decizia de pensionare din anul 2020, fiind nemulţumit de faptul că autoritatea administrativă a luat în calcul indicele de corecţie valabil în 2018, anul în care a obţinut pensia anticipată parţială. 16. Prima instanţă, respectiv Tribunalul Cluj, a respins, în data de 22 iunie 2020, acţiunea autorului excepţiei. În motivarea acestei soluţii, prima instanţă a reţinut ca element decisiv faptul că data înscrierii iniţiale la pensie, prin raportare la care se acordă indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, este data obţinerii, în anul 2018, a pensiei anticipate parţiale, şi nu anul 2020, când această pensie s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. 17. În etapa procesuală a apelului formulat împotriva sentinţei Tribunalului Cluj din 2020, autorul excepţiei a ridicat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Acesta solicită Curţii Constituţionale să statueze că prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate în sensul că pentru persoanele cărora li s-a emis decizie de pensionare anticipată parţială, dar care nu a fost pusă în plată niciodată ca urmare a neîncetării raportului de muncă, înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când a fost emisă decizia de pensionare pentru limită de vârstă pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010. 18. În esenţă, criticile autorului excepţiei se reduc la susţinerea că acesta este discriminat faţă de cei care, ulterior dobândirii pensiei anticipate parţiale, au încetat să mai muncească şi, deci, au beneficiat în mod efectiv de această pensie. Autorul excepţiei consideră că, în cazul acestor pensionari, se justifică, într-adevăr, ca indicele de corecţie acordat la momentul transformării pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă să fie acel indice de corecţie care s-a calculat la momentul acordării pensiei anticipate parţiale. În schimb, autorul excepţiei subliniază că elementul distinctiv al situaţiei sale şi care ar justifica acordarea indicelui de corecţie de la momentul transformării pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă este acela că el a continuat să lucreze după obţinerea pensiei anticipate parţiale. Datorită faptului că a continuat să lucreze, pensia anticipată parţială nu şi-a produs niciun efect. Această împrejurare, consideră autorul, impune ca autoritatea administrativă, la momentul calculării pensiei pentru limită de vârstă transformate din pensie anticipată parţială, să nu mai ţină seama de indicele de corecţie pe care l-a reţinut la momentul calculării pensiei anticipate parţiale. 19. Curtea reţine că autorul excepţiei nu critică prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 pentru că nu i-ar acorda şi lui şi categoriei de pensionari din care face parte indicele de corecţie; singura critică pe care o dezvoltă, în fapt, se reduce la momentul care ar trebui avut în vedere la acordarea indicelui de corecţie - cel valabil la momentul acordării pensiei anticipate parţiale sau cel valabil la momentul pensiei pentru limită de vârstă transformate din pensia anticipată parţială. Dar operaţiunea de stabilire a acestui moment, precum şi legalitatea uneia sau alteia dintre cele două soluţii - fie acordarea indicelui de corecţie aplicabil în 2018, fie a aceluia aplicabil în 2020 - reprezintă, prin definiţie, acţiuni pe care doar instanţele judecătoreşti sunt îndreptăţite, potrivit art. 126 din Constituţie referitor la înfăptuirea justiţiei, să le realizeze. Curtea Constituţională are legitimitatea constituţională de a interveni doar în acele situaţii în care autorii excepţiilor cu care este sesizată pun în discuţie conformitatea însuşi conţinutului normativ al unei reglementări de drept primar, în speţă prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu standardele constituţionale. 20. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii Constituţionale, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 516 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1265 din 29 decembrie 2022). Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ în numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Aurel Flonta în Dosarul nr. 1.024/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
