Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, excepţie ridicată de Mihai Mândru în Dosarul nr. 32.067/301/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Nicolae Păunescu şi Banca Naţională a României au depus la dosar câte un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei penale în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care susţine, în esenţă, că petentul beneficiază de dreptul la apărare prin posibilitatea exercitării unei căi de atac. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 32.067/301/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. Excepţia a fost ridicată de petentul Mihai Mândru în cadrul soluţionării plângerii formulate, în baza art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva Ordonanţei din 13 noiembrie 2017 emise de către prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva Ordonanţei nr. 6.273/P/2014 din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, anterior plângerii penale formulate împotriva Băncii Comerciale Române S.A. (BCR), s-a adresat Băncii Naţionale a României (BNR) pentru a proceda la aplicarea unor proceduri extrajudiciare de reparaţie adecvată şi eficace pentru soluţionarea reclamaţiei şi acoperirea prejudiciului cauzat de BCR, însă conducerea BNR a ignorat sesizarea trimisă, încălcând flagrant dispoziţiile legale privind supravegherea prudenţială. Susţine că, deşi a reclamat în mod direct abuzul săvârşit de intimat - director adjunct la Direcţia juridică a BNR, în referatul cu propunerea de clasare şi în ordonanţele procurorului nu se face nicio referire în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane. Or, consideră că omiterea oricărei referiri în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane este cauzată de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 312/2004. Aceste dispoziţii reprezintă o încălcare flagrantă a ordinii de drept constituţionale şi conferă personalului unei instituţii a statului o imunitate absolută în faţa legii, ceea ce creează o discriminare pozitivă faţă de toţi cetăţenii care îşi exercită cu bună-credinţă atribuţiile conferite de lege. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin Legea nr. 312/2004 s-a încercat doar realizarea unei impunităţi faţă de funcţionarii BNR, în ceea ce priveşte atribuţiile de serviciu, în realizarea funcţiei pentru care aceştia au fost învestiţi. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările ulterioare, care au următorul conţinut: "(3) Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României." 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu trimitere la art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la această convenţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate prevăd că membrii Consiliului de administraţie al BNR şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. 13. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul soluţionării plângerii formulate de autorul excepţiei, în baza art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva Ordonanţei din 13 noiembrie 2017, emisă de către prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva Ordonanţei nr. 6.273/P/2014 din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Din analiza actelor dosarului reiese că petentul - autor al excepţiei a formulat plângere penală împotriva BCR şi împotriva unui director din cadrul BNR pentru săvârşirea mai multor infracţiuni în legătură cu refuzul reprezentanţilor BCR de a onora un ordin de plată. În ceea ce priveşte reprezentantul BNR, prin Ordonanţa din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 297 - Abuzul în serviciu, art. 321 - Falsul intelectual şi art. 323 - Uzul de fals din Codul penal, întrucât „faptele nu sunt prevăzute de legea penală“. Astfel, s-a reţinut că „emiterea unui punct de vedere de către reprezentantul BNR cu privire la situaţia întâmpinată de persoana vătămată Mândru Mihai în relaţia cu unitatea BCR nu poate constitui element material al infracţiunii de fals intelectual şi nici exercitarea abuzivă a unor atribuţii specifice funcţiei atâta timp cât respectiva adresă nu venea să confirme atestarea unei anumite situaţii de fapt sau date din evidenţa băncii, ci reprezenta o interpretare a dispoziţiilor legale care reglementa materia biletului la ordin.“ Totodată, în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 238 - Abuzul de încredere, art. 253 - Distrugerea, art. 269 - Favorizarea făptuitorului şi art. 291 - Traficul de influenţă din Codul penal, procurorul a dispus clasarea cauzei întrucât faptele nu există. Ulterior, prin Ordonanţa din 13 noiembrie 2017, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a respins ca neîntemeiată plângerea împotriva Ordonanţei din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. 14. Astfel, din analiza actelor dosarului, Curtea observă că dispoziţiile care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate - art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României - nu au fost avute în vedere la luarea soluţiei de clasare în ceea ce priveşte reprezentantul BNR, nefiind reţinute în ordonanţa care formează obiectul plângerii la instanţa judecătorească, în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Totodată, susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căruia „omiterea oricărei referiri în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane este cauzată de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 312/2004“, nu poate fi primită, constituind o simplă afirmaţie a acestuia, fără suport juridic. 15. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile criticate din legea privind statutul BNR nu au legătură cu soluţionarea cauzei penale în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În concluzie, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispoziţiile de lege care formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, excepţie ridicată de Mihai Mândru în Dosarul nr. 32.067/301/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
