Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în dosarele nr. 25.492/3/2018 şi nr. 20.082/300/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.269D/2018 la care a fost conexat Dosarul nr. 2.270D/2018, având acelaşi obiect. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 martie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a conexat cele două dosare şi, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 7 aprilie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 3. Prin încheierile din 11 decembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 25.492/3/2018 şi nr. 20.082/300/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate împotriva hotărârilor pronunţate cu privire la două cereri de revizuire înregistrate pe rolul primei instanţe la data de 25 iulie 2018 şi, respectiv, la data de 18 septembrie 2018. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească, autoare a excepţiei, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, în măsura în care se interpretează în sensul că pentru cauzele înregistrate pe rolul instanţelor în perioada 23 iulie 2018 (de la intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018) şi până la data de 15 octombrie 2018, completurile de judecată în apel se formează din 3 judecători, iar în cauzele înregistrate începând cu data de 16 octombrie 2018 apelurile vor fi soluţionate de completuri formate din 2 judecători, având în vedere că la această din urmă dată au intrat în vigoare dispoziţiile din ordonanţa de urgenţă criticate. Arată că apelurile sunt judecate în completuri formate din 3, respectiv din 2 judecători, în funcţie de data înregistrării cauzelor pe rolul instanţelor judecătoreşti, şi anume ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 sau după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, deşi persoanele îndreptăţite să formuleze apel se află în situaţii similare. Subliniază că are loc o violare a principiului egalităţii atunci când se aplică un tratament juridic diferenţiat unor situaţii de fapt asemănătoare, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie vădită între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. Instanţa de judecată, autoare a excepţiei, apreciază că legătura dispoziţiilor criticate cu soluţionarea cauzei există, având în vedere că prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, în calitate de primă instanţă, la data de 25 iulie 2018, iar la instanţa de apel a fost repartizată, în mod automat, unui complet format din 3 judecători. În continuare arată că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, s-a publicat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, act normativ care a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018. Dispoziţiile art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 stabilesc că prevederile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel“. Totodată, potrivit art. IV din Legea nr. 207/2018: „Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018 s-a publicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, care a intrat în vigoare la data publicării. Printre motivele care au stat la baza adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, expuse în preambulul actului normativ, se menţionează că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, astfel cum s-a învederat de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu, iar reglementarea privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători a intrat deja în vigoare, fiind necesară luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public, pe termen scurt şi mediu. Instanţa de judecată, autoare a excepţiei, consideră că norma criticată - interpretată în sensul că apelurile în cauzele penale înregistrate între datele de 23 iulie şi 15 octombrie 2018 trebuie soluţionate de completuri formate din 3 judecători - este neconstituţională, întrucât creează un tratament diferenţiat care nu are o justificare obiectivă, venind în contradicţie cu scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea actului normativ, respectiv acela de a asigura buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Susţine, astfel, că nu există o justificare rezonabilă - prin raportare la scopul urmărit - pentru care legiuitorul să menţină funcţionarea completurilor de apel de 3 judecători pentru o perioadă de aproximativ 3 luni, concomitent cu luarea măsurilor de suspendare a funcţionării acestor completuri pentru o perioadă îndelungată, de 1 an şi 3 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2019. Arată că prevederea legală - într-o astfel de interpretare - nu asigură buna funcţionare a justiţiei ca sistem public, ci, practic, îngreunează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor şi de formare a completurilor de apel, cu consecinţe asupra modalităţii de soluţionare a dosarelor ce se vor afla în faza procesuală a apelului. O astfel de interpretare vine în contradicţie chiar cu argumentele folosite de către legiuitor în preambulul ordonanţei, unde se expun motivele care justifică urgenţa adoptării unui astfel de act normativ, respectiv faptul că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, astfel că neadoptarea acestor măsuri legislative ar fi de natură să afecteze funcţionarea normală a instanţelor judecătoreşti, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecinţe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil. Mai arată că aceste dificultăţi intervin nu numai în activitatea de soluţionare a dosarelor înregistrate în perioada 16 octombrie 2018-31 decembrie 2019, ci şi a celor înregistrate în intervalul de timp 23 iulie-15 octombrie 2018, schemele de personal fiind aceleaşi. 5. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.270D/2018, consideră că dispoziţiile art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 sunt constituţionale. Menţionează că Legea nr. 207/2018 stabileşte modificări ale completurilor de judecată la diferite grade de jurisdicţie şi în diferite materii, cum ar fi cea intervenită asupra prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit căreia apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Reţine că, în lipsa unei precizări cuprinse în lege privind intrarea în vigoare la o dată ulterioară, actul normativ a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, respectiv la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ulterior, la data de 16 octombrie 2018, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a stabilit ca apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv să se judece în complet format din 2 judecători, revenind astfel la forma textului legal anterioară modificării prin Legea nr. 207/2018. Faţă de această situaţie, precizează că în domeniul de aplicare a legii procesual penale a fost consacrat principiul activităţii acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând şi cauzele în curs de urmărire penală sau de judecată. În materie penală, în exercitarea legitimării sale constituţionale de a adopta norme de procedură, conferită de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a înţeles să reconfigureze modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind reguli noi în privinţa compunerii completurilor de judecată a apelurilor, iniţial prin Legea nr. 207/2018, iar apoi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018. În aceste condiţii, fiind în prezenţa unei succesiuni a legilor în timp, apreciază că situaţia juridică diferită în care se află anumite persoane în funcţie de succesiunea menţionată, potrivit principiului tempus regit actum, nu are semnificaţia unei discriminări şi, în consecinţă, nu este contrară nici principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, în virtutea prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în redactarea anterioară modificării acestora prin prevederile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins: „(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.“ 10. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, instanţa de judecată, autoare a excepţiei, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie - invocate şi în prezenta cauză - şi faţă de critici similare. 12. Astfel, prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 mai 2021, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018. În acest sens, prin decizia citată, paragrafele 16-18, Curtea a reţinut că, în exercitarea controlului de constituţionalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a pronunţat Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispoziţiile art. I pct. 30 prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. Dispoziţiile art. I pct. 30 din legea supusă controlului de constituţionalitate stabileau că: „La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituţionalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanţelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată şi, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluţionarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. Prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, mai sus citată, Curtea a observat că norma criticată modifică dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât şi pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reţinut, totodată, că, în ceea ce priveşte modificările operate sub aspectul creşterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opţiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituţionalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanţelor de judecată, secţiile şi completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cade în competenţa de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (1), care se referă la „instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, precum şi în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reţinut că nu poate cenzura opţiunea legiuitorului sub aspectul existenţei sau inexistenţei unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanţelor, această chestiune neavând relevanţă constituţională. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituţionalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispoziţiile art. I pct. 30 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. 13. Prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, mai sus menţionată, paragrafele 19 şi 20, Curtea a constatat că, ulterior publicării Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, Parlamentul a adoptat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce priveşte compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Legea nr. 207/2018 a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispoziţiilor art. 78 din Legea fundamentală potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei“. Prevederile art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 au modificat dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în sensul că „Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel“. Totodată, Curtea a observat că, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie în cuprinsul art. IV din Legea nr. 207/2018, potrivit căreia „Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Deşi prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018 utilizează noţiunea de „cauză“ fără a o defini, Curtea a reţinut că, în materie penală, accepţiunea acestui termen este cea care rezultă din ansamblul normelor procesual penale şi priveşte cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanţă după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere şi faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată, Curtea a reţinut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanşării procedurii camerei preliminare. Astfel, Curtea a constatat că norma tranzitorie, reglementată de prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o situaţie de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanţei în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. 14. Totodată, prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, precitată, paragraful 21, Curtea a reţinut că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea normei privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgenţă măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel. În materie penală, pe de o parte, a fost adoptată o soluţie de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 în ceea ce priveşte judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători - şi anume la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020 [art. VI alin. (2) teza întâi], iar, pe de altă parte, s-a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi data de 31 decembrie 2019 inclusiv [art. VI alin. (2) teza a doua]. 15. Revenind la prezenta excepţie, Curtea observă că instanţa de apel, şi anume Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 cu ocazia soluţionării apelurilor formulate în două cauze penale având ca obiect cereri de revizuire înregistrate pe rolul primei instanţe - Tribunalul Bucureşti, respectiv Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - la data de 25 iulie 2018 şi, respectiv, 18 septembrie 2018, fiind evident că sentinţele penale definitive atacate în procedura revizuirii au fost pronunţate în cauze penale înregistrate în primă instanţă anterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, care a fost urmată de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 la 16 octombrie 2018. Întrucât dispoziţiile art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 vizează, pe de o parte, (i) judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020, cât priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători (teza întâi), şi, pe de altă parte, (ii) apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (16 octombrie 2018) şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, care se judecă în complet format din 2 judecători (teza a doua), textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 şi 40, Decizia nr. 652 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 11 februarie 2022, paragraful 12, şi Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, precitată, paragrafele 23 şi 24). 16. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 este inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în dosarele nr. 25.492/3/2018 şi nr. 20.082/300/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
