Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simina Popescu-Marin │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Mădălina Georgeta Manda în Dosarul nr. 1.472/223/2015 al Judecătoriei Drăgăşani şi care formează obiectul Dosarului nr. 294D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei, asistată de avocat Florentina Enache, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, având în vedere că, prin Încheierea de şedinţă din 23 martie 2017, Curtea, deliberând asupra cererii avocatului autoarei excepţiei de acordare a unui nou termen de judecată, faţă de imposibilitatea de a se prezenta, motivată printr-o adeverinţă medicală, a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 4 aprilie 2017. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând aspecte referitoare la situaţia de fapt care, în opinia sa, conduc la constatarea neconstituţionalităţii prevederilor legale criticate. Astfel, prevederile art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 şi 44, întrucât autoarea excepţiei, beneficiară a unei măsurii asiguratorii - sechestrul asigurator - instituită printr-o hotărâre judecătorească executorie, a fost în imposibilitatea de a obţine notarea sechestrului asigurator în cartea funciară, deşi art. 955 din Codul de procedura civilă prevede că sechestrul asigurator se notează, de îndată, în cartea funciară. Astfel, modalitatea în care sunt redactate prevederile art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea 7/1996 dă naştere în practică unor situaţii ce conduc la fraudă şi abuz, în detrimentul drepturilor creditorului, recunoscute prin hotărâre judecătorească. Deşi intenţia legiuitorului la momentul adoptării art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 a fost pozitivă, în sensul de a împiedica vânzările succesive efectuate de aceeaşi persoană, în practică, aceste dispoziţii legale devin o sancţiune pentru un creditor şi un beneficiu pentru intenţiile şi acţiunile frauduloase ale debitorului. Depune note scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate nu încalcă liberul acces la justiţie. Astfel, în condiţiile prevăzute de art. 31 din Legea nr. 7/1996, cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere împotriva încheierii registratorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare, soluţionarea acesteia fiind de competenţa judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. 6. Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepţiei arată că viciul de neconstituţionalitate persistă, chiar dacă există posibilitatea sesizării instanţei judecătoreşti. Astfel, o deficienţă legislativă obligă creditorul să deschidă alte procese pentru valorificarea unui drept al său, recunoscut prin hotărâre judecătorească. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.472/223/2015, Judecătoria Drăgăşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mădălina Georgeta Manda într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece petenta, titulară a unei măsurii asiguratorii - sechestrul asigurător -, a fost în imposibilitatea de a nota sechestrul asigurător în cartea funciară. Deşi, la data înregistrării cererii de notare a sechestrului asigurător, contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor proprietatea debitorilor nu erau nici măcar încheiate, nicidecum depuse la cartea funciară spre înregistrare, cererea petentei de notare a sechestrului asigurator a fost soluţionată negativ, ulterior deblocării cărţilor funciare prin depunerea spre înregistrare a contractelor de vânzare-cumpărare, evident invocându-se faptul că debitorii nu mai sunt proprietarii imobilelor. Deşi art. 955 alin. (3) din Codul de procedură civilă dispune că sechestrul asigurător (înfiinţat de instanţa de judecată printr-o hotărâre executorie) se înscrie de îndată în cartea funciară, „un simplu funcţionar“, prevalându-se de prevederile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, lipseşte de efect o hotărâre judecătorească şi nesocoteşte dispoziţiile Codului de procedură civilă. O astfel de situaţie este de natură a încălca dreptul de acces la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi inclusiv dreptul de proprietate, fiind binecunoscut faptul că aceste drepturi includ posibilitatea de a obţine punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti şi efectuarea publicităţii pentru dreptul recunoscut. O hotărâre judecătorească ce nu poate fi pusă în aplicare sau pentru care nu pot fi îndeplinite formalităţile de publicitate, ce au rolul tocmai de a conserva dreptul dobândit, transformă dreptul de acces la justiţie într-un drept iluzoriu, lipsit de substanţă. Astfel, cel în favoarea căruia s-a garantat un drept - cum este dreptul fundamental privind accesul la justiţie - acela trebuie să aibă şi situaţia concretă de a beneficia de acest drept. Este inadmisibil ca, în ipoteza în care un subiect de drept îşi exercită un drept conferit, să sufere consecinţe nefavorabile şi să fie privat de un alt drept - cum este cazul creditorului aflat în imposibilitatea de a obţine publicitatea dreptului dobândit, publicitate care are scopul de a conserva dreptul dobândit. 9. În egală măsură, autoarea excepţiei susţine că textele legale invocate se află în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind desfăşurarea unui proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând că „obligaţia statului prin lege şi prin puterea judecătorească este de a nu înlătura egalitatea în plan procesual a părţilor şi de a nu le pune, prin orice instrument, într-o poziţie de inferioritate una faţă de cealaltă“. Or, prin intermediul art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996, legiuitorul a pus în poziţie de inferioritate creditorul - beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti de instituire a sechestrului asigurător, aflat în imposibilitatea de a obţine publicitatea dreptului dobândit, publicitate care îi conservă dreptul, faţă de debitori care au depus o simplă cerere de eliberare a unui extras de carte funciară pentru autentificare. 10. Judecătoria Drăgăşani apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele legale contestate nu contravin niciuneia dintre normele constituţionale invocate în susţinerea ei. Astfel, prin respingerea cererii de notare în cărţile funciare a sechestrului asigurator, petentei nu i s-a încălcat în niciun fel liberul acces la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie, întrucât, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, aceasta a putut ataca încheierile registratorului cu cerere de reexaminare, iar, împotriva încheierilor registratorului-şef prin care i s-au respins cererile de reexaminare, petenta a formulat plângere la judecătorie în temeiul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 7/1996. Mai mult decât atât, petenta are deschisă calea acţiunii revocatorii (pauliană), prevăzută de art. 1.562 din noul Cod civil, dacă apreciază că acele acte de înstrăinare au fost făcute în frauda drepturilor sale. Dreptul de proprietate privată al petentei nu a fost nici el încălcat prin respingerea cererii de notare în cărţile funciare a sechestrului asigurator, el fiind garantat şi ocrotit de lege, petenta având la dispoziţie mijloacele legale de protejare a dreptului său subiectiv civil, respectiv acţiuni personale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 oferă persoanei interesate posibilitatea de a formula cerere de reexaminare a încheierii de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, care se soluţionează de registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului-şef, cei interesaţi pot formula plângere la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, hotărârea pronunţată de judecătorie putând fi atacată cu apel. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 29 mai 2008. Nici prevederile art. 44 din Constituţie nu sunt încălcate, întrucât petenta are deschisă calea acţiunii revocatorii, prevăzute de art. 1.562 din Codul civil. 13. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 este inadmisibilă. Pornind de la motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că, în realitate, invocarea acesteia a fost determinată de modul de aplicare a prevederilor art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996, republicată. În legătură cu situaţia autoarei, devin incidente dispoziţiile art. 955 din Codul de procedura civilă, referitoare la executarea sechestrului asigurător, în temeiul cărora sechestrul asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară [art. 955 alin. (3) teza I din Codul de procedura civilă]. În plus, deşi în acelaşi articol se mai prevede că măsura sechestrului asigurător se duce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor Codului de procedură civilă cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens, menţionează că în etapa executării silite este aplicabil principiul disponibilităţii. Ca atare, executorul judecătoresc nu poate acţiona din oficiu, ci doar pe baza cererii creditorului, fiind în etapa executării măsurilor provizorii. Din prisma celor expuse, apreciază că lipsa de diligenţă a creditorului de a asigura, de îndată, înscrierea în cartea funciară a sechestrului asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate, nu ţine de constituţionalitatea unui anumit text de lege, ci, mai degrabă, de modul în care beneficiarul unei norme juridice înţelege să o aplice. În aceste condiţii, normele legale criticate nu sunt de natură a aduce atingere accesului liber la justiţie sau dreptului de proprietate privată. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autoarei excepţiei, notele scrise depuse de autoarea excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, care au următorul cuprins: "(3) Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. Valabilitatea extrasului încetează, prin împlinirea termenului, la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial pentru care acesta a fost eliberat sau la cererea notarului public care a solicitat extrasul.(4) În situaţia în care în perioada de valabilitate prevăzută de alin. (1) a extrasului de carte funciară pentru autentificare se înregistrează actul/actele autentice întocmite în baza acestuia, cererile de înscriere având ca înscris justificativ aceste acte se soluţionează cu prioritate, celelalte cereri de înscriere înregistrate în această perioadă urmând a fi respinse. În situaţia în care valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare a încetat, iar cererea având ca înscris justificativ actul/actele autentice întocmite în baza acestuia nu a fost înregistrată în registrul general de intrare, cererile privitoare la imobilul în privinţa căruia a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare mai sus menţionat, înregistrate în această perioadă, se soluţionează cu respectarea normelor în vigoare." 17. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 35 din Legea nr. 7/1996 fac parte din titlul II „Publicitatea imobiliară“, capitolul II „Procedura de înscriere în cartea funciară“, şi instituie reguli privitoare la procedura înscrierii în cartea funciară a unor acte notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar. Astfel, la autentificarea unor asemenea acte, notarul public are obligaţia de a solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. În baza extrasului de carte funciară pentru autentificare, notarul public poate efectua toate operaţiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia acesta a fost solicitat. În acest context legislativ, prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate stabilesc că, pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. În acelaşi timp, în situaţia în care în perioada de valabilitate de 10 zile a extrasului de carte funciară pentru autentificare se înregistrează actul/actele autentice întocmite în baza acestuia, cererile de înscriere având ca înscris justificativ aceste acte se soluţionează cu prioritate, celelalte cereri de înscriere înregistrate în această perioadă urmând a fi respinse. 19. Astfel, prevederile legale criticate au drept scop asigurarea unor garanţii de validitate a actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, în vederea evitării actelor frauduloase, precum şi asigurarea unor înscrieri corecte, sub aspect juridic şi tehnic, ale proprietăţii în cartea funciară, de natură să contribuie la securitatea circuitului juridic civil. 20. În aceste condiţii, Curtea constată că apare pe deplin justificată opţiunea legiuitorului ca, pe perioada valabilităţii extrasului, să opereze interdicţia efectuării vreunei înscrieri în cartea funciară (cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul), înscriere care ar modifica situaţia juridică a bunului şi ar anula conţinutul extrasului emis în prealabil (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). 21. Pe cale de consecinţă, Curtea reţine că prevederile art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 7/1996 nu încalcă normele constituţionale şi convenţionale privind dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime şi de a beneficia de un proces echitabil, de vreme ce art. 31 din Legea nr. 7/1996 oferă persoanei interesate posibilitatea de a formula cerere de reexaminare a încheierii de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, care se soluţionează de registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului-şef, cei interesaţi pot formula plângere la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, hotărârea pronunţată de judecătorie putând fi atacată cu apel. Sunt asigurate astfel garanţiile care condiţionează liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 22. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate nu sunt de natură a crea niciun prejudiciu titularilor de drepturi reale, ci, dimpotrivă, interdicţia stabilită are rolul de a garanta protecţia acestora, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituţie. Astfel cum a statuat instanţa de contencios constituţional, legiuitorul ordinar este aşadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. 23. Pe de altă parte, prin respingerea cererii de notare în cărţile funciare a sechestrului asigurator, dreptul de proprietate privată al autoarei excepţiei nu a fost încălcat, acest drept fiind garantat şi ocrotit de lege. Astfel, pe calea acţiunii revocatorii, reglementată de art. 1.562 şi urm. din Codul civil, persoana interesată (creditorul), dacă dovedeşte un prejudiciu, poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mădălina Georgeta Manda în Dosarul nr. 1.472/223/2015 al Judecătoriei Drăgăşani şi constată că prevederile art. 35 alin. (3) şi (4) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Drăgăşani şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
