Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în măsura în care se interpretează în sensul că nu se aplică persoanelor care au obţinut pensie de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, excepţie ridicată de Nicolae Ciontescu în Dosarul nr. 1.629/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.024D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituţională a analizat neconstituţionalitatea sintagmei la înscrierea iniţială la pensie, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Analiza Curţii, în acel dosar, s-a făcut în urma sesizării de către beneficiari ai pensiei de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010. În cauza de faţă, autorul a beneficiat de pensia de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977. Având, însă, în vedere că dispozitivul Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 nu conţine nicio referire concretă la Legea nr. 19/2000, ci se referă generic la beneficiarii pensiilor de invaliditate care se transformă în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, textul este deja declarat neconstituţional, indiferent de legea anterioară Legii nr. 263/2010 în baza căreia s-a acordat pensia de invaliditate, adică indiferent dacă pensia s-a acordat în baza Legii nr. 3/1977 sau a Legii nr. 19/2000. Ca atare, excepţia este inadmisibilă, iar aspectele învederate de către Avocatul Poporului în punctul său de vedere referitoare la modalitatea în care Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale aplică legea prin eludarea Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 pot fi soluţionate prin motivarea deciziei pe care Curtea urmează să o pronunţe în prezenta cauză. Astfel, Curtea ar urma să precizeze că Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 îi vizează şi pe cei care au obţinut pensia de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977. Ca atare, excepţia ar trebui respinsă ca devenită inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.629/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în măsura în care se interpretează în sensul că nu se aplică persoanelor care au obţinut pensie de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ciontescu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că momentul dobândirii unei pensii de invaliditate nu poate fi considerat înscriere iniţială la pensie, în sensul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, datorită naturii aleatorii şi imprevizibile a evenimentului invalidant. În esenţă, autorul argumentează că interpretarea pe care o critică îi discriminează pe beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 (ale cărei efecte au fost abrogate începând cu data de 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000) faţă de beneficiarii unei astfel de pensii în temeiul Legii nr. 19/2000 (ieşită din vigoare la 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010). Astfel, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019, beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 devenite pensie pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 beneficiază de indicele de corecţie acordat de legiuitor prin art. 170 din Legea nr. 263/2010, în vreme ce, atât timp cât respectiva decizie nu i-a vizat şi pe ei, beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 şi devenite pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010 nu beneficiază de acest indice. Acest tratament juridic este discriminatoriu, întrucât ambele categorii de pensionari se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie, adică pierderea capacităţii de muncă. 6. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fără a-şi motiva acest punct de vedere. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece se critică modul de aplicare şi interpretare a legii care a fost lămurit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece nu există nicio deosebire obiectivă între situaţia beneficiarilor pensiilor de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 şi cea a beneficiarilor pensiilor de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece sunt discriminaţi beneficiarii pensiei de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 faţă de beneficiarii unor asemenea pensii stabilite în baza Legii nr. 19/2000, având în vedere că doar această din urmă categorie beneficiază, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019, de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, sintagma înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care dispun că „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie“. 13. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este beneficiar al unei pensii de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, transformată, potrivit art. 82 din Legea nr. 263/2010, în pensie pentru limită de vârstă. Demersul său judiciar, inclusiv cel referitor la ridicarea prezentei excepţii, vizează obţinerea dreptului prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, iniţial, prevedea că „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. (2) Prevederile alin. (1) se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie“. Cu alte cuvinte, autorul excepţiei doreşte ca la momentul transformării pensiei sale de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă să primească indicele de corecţie. 15. Indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative în ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 17 martie 2000. Astfel, iniţial, dispoziţiile alin. (4) al art. 41 din Legea nr. 19/2000 prevedeau: „Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.“ Dar, prin Legea nr. 263/2010, legiuitorul a înăsprit condiţiile de pensionare din perspectiva duratei stagiului complet de cotizare necesar pentru dobândirea dreptului la pensie. Astfel, potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, „Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.“ (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.157 din 6 decembrie 2021, paragraful 19). 16. Cu referire la delimitarea categoriilor de pensionari eligibile pentru acordarea indicelui de corecţie, relevantă pentru soluţionarea prezentei excepţii este Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, paragraful 34, prin care Curtea Constituţională a decis că de acest indice de corecţie trebuie să beneficieze şi titularii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000, care au devenit pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, pentru a nu fi discriminaţi faţă de titularii pensiilor de invaliditate deschise după 1 ianuarie 2011, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după această dată. Prin criticile de neconstituţionalitate formulate în cauza de faţă, autorul excepţiei solicită, în esenţă, Curţii Constituţionale să stabilească faptul că şi titularii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, ar trebui să beneficieze de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. În caz contrar, argumentează autorul excepţiei, această categorie de pensionari ar fi discriminată faţă de categoria de pensionari cu privire la care Curtea Constituţională, în Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, a stabilit că beneficiază de indicele de corecţie. 17. Curtea observă că, sub aspectele relevante, beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 3/1977 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 se află în aceeaşi situaţie cu beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011. Analiza comparativă a dispoziţiilor relevante în ceea ce priveşte persoanele eligibile pentru pensie de invaliditate în regimul Legii nr. 3/1977 şi, respectiv, în regimul Legii nr. 19/2000 evidenţiază aşadar că, în esenţă, asiguraţii eligibili pentru obţinerea unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 sunt aceiaşi asiguraţi eligibili pentru acordarea acestei pensii în baza Legii nr. 19/2000. Astfel, dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 3/1977 prevedeau următoarele: „(1) Persoanele încadrate în muncă, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cât durează invaliditatea. (2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II. (3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti, precum şi elevii, ucenicii şi studenţii în timpul efectuării practicii profesionale. (4) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.“ Totodată, art. 53 din Legea nr. 19/2000 prevedea: „(1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă, conform legii; b) bolilor profesionale şi tuberculozei; c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi asiguraţii care satisfac obligaţii militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c). (3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale. (4) Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul şi la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.“ 18. În paragrafele 34 şi 35 ale Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituţională a reţinut că solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condiţiilor de stagiu şi vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voinţă a asiguratului pentru obţinerea dreptului la pensie în condiţii mai favorabile, ci este consecinţa unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacităţii de muncă a persoanei în cauză. Mai mult, Curtea a observat că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât şi pentru cele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Aşa fiind, persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit legislaţiei anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv şi raţional. 19. Din perspectiva acestei motivări a Curţii Constituţionale, beneficiarii pensiilor de invaliditate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, se află în aceeaşi situaţie cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000. 20. Situaţia obiectiv asemănătoare în care se află beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, şi beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, rezultă, totodată, şi din dispoziţiile Legii nr. 19/2000. Astfel, în baza art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 (potrivit căruia „La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi.“), pensiile de invaliditate, stabilite în conformitate cu art. 22-38^1 din Legea nr. 3/1977, au devenit pensii, potrivit art. 53-64 din Legea nr. 19/2000 care reglementau regimul pensiei de invaliditate. În plus, concluzia că cele două categorii de pensionari se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie este întărită de împrejurarea că, ulterior adoptării Legii nr. 19/2000, pensiile stabilite potrivit vechii reglementări au fost recalculate în condiţiile noii reglementări. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, „Pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă“. Raţiunea adoptării acestei măsuri este expres indicată în preambulul acestui act normativ, respectiv aceea a urgentării procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul „la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie“, precum şi pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. 21. Ca atare, inclusiv pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 au fost recalculate potrivit Legii nr. 19/2000. Urmarea a fost aceea că, practic, pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 şi cele stabilite în baza Legii nr. 19/2000 au fost „unificate“, în sensul că au fost (re)calculate potrivit aceloraşi reguli. 22. În concluzie, întrucât beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 se află în aceeaşi situaţie cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000, rezultă că şi primei categorii de pensionari indicate îi este aplicabilă Decizia Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019. 23. De altfel, în dispozitivul Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituţională nu a menţionat expres categoria beneficiarilor pensiilor de invaliditate obţinute în baza Legii nr. 19/2000 şi transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, ci s-a referit, în mod generic, la toate categoriile de beneficiari ai pensiilor de invaliditate transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, situaţie în care se află şi autorul prezentei excepţii. Este adevărat că jurisdicţia constituţională, în motivarea Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, nu s-a referit în mod expres şi la beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977. Dar această situaţie nu trebuie interpretată în sensul excluderii acestora de la acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Curtea s-a referit, în motivarea deciziei amintite, exclusiv la beneficiarii pensiilor de invaliditate obţinute în baza Legii nr. 19/2000 deoarece excepţia de neconstituţionalitate în cauza respectivă a fost ridicată de astfel de beneficiari. 24. Ca atare, în aplicarea prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, autorităţile administrative şi instanţele judecătoreşti vor ţine seama în primul rând de dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 702 din 31 octombrie 2019 care se referă în mod generic la beneficiarii pensiilor de invaliditate transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, deci inclusiv la beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977. 25. Din acest motiv, prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă, autorul acesteia punând în discuţie interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, activitate care, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, este de competenţa instanţelor judecătoreşti. Astfel, Curtea Constituţională a statuat că nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 516 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1265 din 29 decembrie 2022). 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei la înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Nicolae Ciontescu în Dosarul nr. 1.629/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
