Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Potcovel în Dosarul nr. 3.576/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 538D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 539D/2019, nr. 569D/2019, nr. 808D/2019, nr. 809D/2019, nr. 860D/2019, nr. 861D/2019, nr. 1.509D/2019, nr. 1.511D/2019, nr. 1.512D/2019, nr. 1.543D/2019, nr. 1.544D/2019, nr. 1.701D/2019, nr. 1.816D/2019, nr. 1.904D/2019, nr. 1.969D/2019 şi nr. 1.993D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Dorin Gheorghe Barbu, Balint Tolnai, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaş, Iosif Barabaş, Mariana Manoilă, Simion Bonţidean, Biró Bιla, Valerian Lionti, Vasile Bărbieru, Toader Dorin Doroftei şi Petru Moldovan în dosarele nr. 3.577/97/2018, nr. 2.317/97/2018, nr. 2.897/97/2018, nr. 3.074/97/2018, nr. 3.439/97/2018, nr. 3.667/97/2018, nr. 4.195/97/2017, nr. 2.594/97/2018, nr. 3.081/97/2018, nr. 386/97/2019, nr. 4.218/97/2018 şi nr. 316/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Ceambur Dumitru, Ion Armăşoiu şi Gabriel Ghimpuşan în dosarele nr. 1.842/95/2018, nr. 2.646/95/2018 şi nr. 1.844/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Dinu Dorin Petrescu în Dosarul nr. 1.046/98/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 539D/2019, nr. 569D/2019, nr. 808D/2019, nr. 809D/2019, nr. 860D/2019, nr. 861D/2019, nr. 1.509D/2019, nr. 1.511D/2019, nr. 1.512D/2019, nr. 1.543D/2019, nr. 1.544D/2019, nr. 1.701D/2019, nr. 1.816D/2019, nr. 1.904D/2019, nr. 1.969D/2019 şi nr. 1.993D/2019 la Dosarul nr. 538D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 5 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.576/97/2018 şi nr. 3.577/97/2018, încheierile din 26 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.897/97/2018 şi nr. 3.074/97/2018, încheierile din 15 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.439/97/2018 şi nr. 3.667/97/2018, Încheierea din 7 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.218/97/2018 şi Încheierea din 12 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 316/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Potcovel, Dorin Gheorghe Barbu, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaş, Iosif Barabaş, Mariana Manoilă, Toader Dorin Doroftei şi Petru Moldovan. 8. Prin Încheierea din 11 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.317/97/2018, încheierile din 20 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.195/97/2017 şi nr. 2.594/97/2018, Încheierea din 3 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.081/97/2018 şi Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 386/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Balint Tolnai, Simion Bonţidean, Biró Bιla, Valerian Lionti şi Vasile Bărbieru. 9. Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.046/98/2018, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Dinu Dorin Petrescu. 10. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.842/95/2018, Încheierea din 28 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.646/95/2018, Încheierea din 17 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.844/95/2018, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ceambur Dumitru, Ion Armăşoiu şi Gabriel Ghimpuşan. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu este clară şi precisă în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare ce urmează a fi folosit la recalcularea pensiei, fapt ce generează o practică judiciară contradictorie. 12. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât pentru aceeaşi categorie de persoane se aplică diferenţiat art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, deoarece aşa s-a stabilit prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2015, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 şi principiul tempus regit actum, în timp ce altora, sub incidenţa aceloraşi reglementări legale, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, în funcţie de cum au decis casele judeţene de pensii. 13. Referitor la încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie, arată că dispoziţiile de lege criticate, prin lipsa lor de claritate şi predictibilitate, îngrădesc accesul la justiţie. De asemenea, arată că nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se asigură acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv păstrarea dreptului câştigat constând în stagiul de cotizare de 20 de ani acordat cu prilejul ieşirii la pensie. 14. De asemenea, autorii excepţiei susţin că sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8), deoarece retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu „încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită prin lege la determinarea sa“. 15. Totodată, arată că sunt încălcate prevederile art. 129 şi ale art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu pot exercita o cale de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii şi se închide dreptul la un proces efectiv. 16. Cât priveşte dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, autorii excepţiei arată că acestea nu conferă predictibilitate, precizie şi claritate, deoarece sunt date în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 şi nu conţin nicio majorare de punctaje, ci doar conduc la un paralelism legislativ contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În acelaşi timp, textul de lege criticat limitează acordarea creşterilor prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 aduce „limitări întâmplătoare beneficiarilor de creşterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1 şi s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017).“ 17. Autorii excepţiei consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio raţiune sau logică juridică în privinţa destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privinţa categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1“. 18. Dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare nici în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare la care se referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării pensiei. 19. De asemenea, autorii excepţiei arată că nu se poate deduce la ce anume se poate raporta art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce alin. (1) al aceluiaşi articol de lege este neclar. Dispoziţiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare în ceea ce priveşte pensiile ce vor fi supuse recalculării şi nici referitor la ce se întâmplă în situaţia pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creşterea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ori li s-a respins cererea de recalculare în temeiul aceluiaşi articol de lege. 20. Totodată, dispoziţiile de lege criticate sunt retroactive deoarece dispun noi termene de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 fără a abroga data dispusă de acest articol de lege şi limitează aplicabilitatea la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50% şi, respectiv, 25%. 21. Autorii excepţiei susţin că este încălcat şi art. 44 din Constituţie, deoarece dispoziţiile de lege criticate permit recalcularea punctajului mediu anual cu un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. 22. Lipsa de predictibilitate, concizie şi claritate a textelor de lege criticate încalcă şi art. 21 alin. (1) din Constituţie, prin faptul că blochează accesul la justiţie. De asemenea, este încălcat şi art. 129 din Constituţie, deoarece se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii. 23. Autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul securităţii juridice şi art. 78 din Constituţie, întrucât menţin în vigoare 2 date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 24. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.081/97/2018, nr. 2.594/97/2018, nr. 4.195/97/2017 şi nr. 2.317/97/2018 apreciază că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale. În toate celelalte dosare în care a sesizat Curtea Constituţională, aceeaşi instanţă judecătorească apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 25. Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 26. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă nu şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 27. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 169^1 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“; – Art. 169^2: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018." 31. Din analiza motivării excepţiei rezultă însă că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituţionalitate priveşte doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 32. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 33. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituţie conţinute în art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (8) privind dreptul de proprietate privată, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepţiei susţin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv. 34. Examinând criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că un prim aspect invocat de autorii excepţiei priveşte pretinsa lipsă de claritate şi previzibilitate a legii. În acest sens, este invocată practica neunitară a instanţelor de judecată şi se susţine că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu lămureşte care sunt stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 35. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 şi 19, a analizat critici similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, constatând, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, aşa cum a fost interpretată, este constituţională. 36. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nu poate fi privit ca un argument care să atragă sancţionarea ca neconstituţional a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 37. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea constată că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea aminteşte că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepţiei, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile acestora apar ca fiind lipsite de temei. 38. Pentru aceleaşi considerente se apreciază că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil. 39. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituţie, Curtea reţine că autorii excepţiei invocă, în esenţă, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Astfel, susţin că prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă. 40. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.[...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). 41. Or, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 42. În sfârşit, cât priveşte critica de neconstituţionalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi în raport cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că autorii excepţiei invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea apreciază că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză. 43. Analizând, în continuare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că obiectul acţiunilor în care a fost ridicată această excepţie a privit obligarea caselor judeţene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. În majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acţiuni, casele judeţene de pensii nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Întrucât la data la care au fost formulate excepţiile de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare şi având în vedere că aspectele criticate de autorii excepţiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, şi la neîndeplinirea obligaţiei caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispoziţiile de lege care sunt supuse controlului de constituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 44. Criticile aduse dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. 45. Examinând primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Aşa fiind, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 46. Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 47. Examinând în continuare critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situaţia persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeaşi lege - respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea reţine că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deşi textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispoziţiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, aşa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu“. 48. Justificarea faptului că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 49. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Potcovel, Dorin Gheorghe Barbu, Balint Tolnai, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaş, Iosif Barabaş, Mariana Manoilă, Simion Bonţidean, Biró Bèla, Valerian Lionti, Vasile Bărbieru, Toader Dorin Doroftei şi Petru Moldovan în dosarele nr. 3.576/97/2018, nr. 3.577/97/2018, nr. 2.317/97/2018, nr. 2.897/97/2018, nr. 3.074/97/2018, nr. 3.439/97/2018, nr. 3.667/97/2018, nr. 4.195/97/2017, nr. 2.594/97/2018, nr. 3.081/97/2018, nr. 386/97/2019, nr. 4.218/97/2018 şi nr. 316/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Ceambur Dumitru, Ion Armăşoiu şi Gabriel Ghimpuşan în dosarele nr. 1.842/95/2018, nr. 2.646/95/2018 şi nr. 1.844/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Dinu Dorin Petrescu în Dosarul nr. 1.046/98/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
