Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1024 din 10 noiembrie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b), ale art. 7 alin. (2) şi ale art. 8 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Autonom Services - S.A. din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.794/279/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.316D/2019.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Alexandru Teodorescu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că o lege care prevede o sancţiune pentru persoana care nu o respectă trebuie să poată fi respectată cu depunerea unor minime diligenţe. Or, Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 prevede că utilizator este orice persoană care este trecută în certificatul de înmatriculare. O societate care închiriază maşini şi care, în înţelesul legii, este utilizator nu are niciun control asupra achitării peajului. Autoarea a solicitat Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să îi comunice dacă poate plăti un număr de peaje în avans, iar răspunsul companiei a fost că aceste taxe trebuie plătite pentru fiecare autoturism în parte. Pentru un număr foarte mare de maşini, acest lucru nu este posibil în mod rezonabil, astfel că societatea răspunde fără nicio vină. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu respectă condiţiile esenţiale privind procesul echitabil şi calitatea legii deoarece pune semnul egalităţii între plata rovinietei şi plata peajului. În timp ce rovinieta trebuie în mod obligatoriu plătită şi este normal să fie în sarcina utilizatorului, peajul nu ar trebui să fie în sarcina utilizatorului trecut în certificatul de înmatriculare deoarece acesta nu poate restricţiona deplasarea clientului. Prevederile criticate sunt în contradicţie şi cu acelea existente în domeniul închirierii de automobile, care prevăd că persoana fizică - utilizator în fapt al autovehiculului - are obligaţia plăţii peajului. Nimeni nu poate fi sancţionat în lipsa vinovăţiei, care presupune un element volitiv - o acţiune sau inacţiune care să contravină legii -, aspect asupra căruia autoarea nu are control.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la cele reţinute în Decizia nr. 735 din 8 octombrie 2020.
    5. Având cuvântul în replică, apărătorul autoarei excepţiei arată că argumentele expuse în faţa Curţii cu acest prilej sunt altele decât cele formulate anterior în faţa instanţei de contencios constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Sentinţa civilă nr. 1.951 din 17 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.794/279/2018, Judecătoria Piatra-Neamţ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), ale art. 7 alin. (2) şi ale art. 8 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Excepţia a fost ridicată de Societatea Autonom Services - S.A. din Piatra-Neamţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 prin care autoarea a fost sancţionată în calitate de „utilizator“.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că legiuitorul a avut în vedere aplicarea unei sancţiuni generale tuturor utilizatorilor definiţi prin art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 care nu achită tariful de trecere, fără a ţine cont de specificitatea acestui tarif şi de posibilitatea ca utilizatorul în fapt al autovehiculului să nu fie acelaşi cu utilizatorul definit de legiuitor prin art. 1 alin. (1) lit. b) din acest act normativ.
    8. Se susţine că textele de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva exigenţelor referitoare la calitatea legii, respectiv claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, deoarece în temeiul acestora o societate care închiriază legal autoturisme către terţi este sancţionată pentru neachitarea de către clienţii săi a tarifului de trecere (peaj) datorat la traversarea podurilor peste Dunăre. Societatea nu poate să prevadă obligaţia de plată a acestei taxe pentru a o include în costul închirierii, ceea ce aduce atingere şi art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    9. Se susţine că textele de lege criticate încalcă şi dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, drept complex ce are mai multe componente. Una dintre componente, potrivit celor reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, este dreptul destinatarului normei de a fi informat într-o manieră lipsită de ambiguităţi asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite. Or, potrivit textelor de lege criticate, contravenientul nu poate să înţeleagă cu uşurinţă dacă are sau nu obligaţia legală de a achita tariful de trecere, neexistând o prevedere legală specială pentru situaţia sa de societate care închiriază contra cost autoturisme, în temeiul căreia să aibă posibilitatea de a achita tariful anterior sancţionării sale. Totodată, neclaritatea textului legal criticat se datorează şi lipsei de corelare cu prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, potrivit căruia clienţii suportă, în afara contractului, costurile taxelor de drum.
    10. Se arată că o altă componentă a dreptului la un proces echitabil în materie contravenţională este respectarea prezumţiei de nevinovăţie a contravenientului. Având în vedere definiţia dată de legiuitor noţiunii de „utilizator“ în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 şi modalitatea în care este stabilită responsabilitatea achitării tarifului de trecere prin art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ, este evident că legea a instituit o răspundere contravenţională care nu ţine cont - în situaţia utilizatorilor care au ca obiect de activitate închirierea de autovehicule - de existenţa efectivă a vinovăţiei persoanei sancţionate, ceea ce nesocoteşte principiul răspunderii personale a contravenienţilor şi, implicit, dreptul la un proces echitabil recunoscut prin Constituţie. Aceasta deoarece este imposibil ca societatea să cunoască dinainte traseul pe care îl va urma clientul pentru a achita în prealabil peajul. În situaţii similare, legiuitorul a adoptat texte de lege care permit însă identificarea în mod concret a persoanelor responsabile de săvârşirea contravenţiei, cum ar fi, spre exemplu, art. 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006.
    11. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu permit aplicarea unei soluţii coerente şi justificate în astfel de situaţii, fiind afectată activitatea curentă a unor astfel de societăţi de închiriere de autoturisme, fapt ce contravine şi principiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi - art. 16 din Constituţie şi libertatea economică - art. 45 din Constituţie.
    12. Judecătoria Piatra-Neamţ consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, care au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1) lit. b): „În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: […] utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.“;
    – Art. 7 alin. (2): „Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de trecere revine în exclusivitate utilizatorilor.“;
    – Art. 8 alin. (1^1): „Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.“

    17. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) sub aspectul criteriilor de calitate a legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12), potrivit căruia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.“, şi în art. 45 - Libertatea economică. De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 735 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, s-a mai pronunţat asupra unei excepţii motivate în mod similar.
    19. Cu acel prilej Curtea a reţinut, în esenţă, că termenul „utilizatori“ este definit în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, respectiv persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini. Aşadar, pentru a fi „utilizator“, persoana fizică sau juridică trebuie să îndeplinească două condiţii: (i) să aibă în proprietate vehiculul sau să îl poată folosi ca urmare a unui drept „legal“ şi (ii) să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare. Din această perspectivă, noţiunea de „utilizator“ definită la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    20. Curtea a reţinut că tariful de trecere reprezintă o sumă care se plăteşte pentru un vehicul în funcţie de (i) distanţa parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care face parte din reţeaua de drumuri naţionale din România şi de (ii) tipul vehiculului. Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, iar constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice - camere video ce înregistrează numărul de înmatriculare al automobilului, identificându-se ulterior persoana (utilizator) care este înscrisă în certificatul de înmatriculare al automobilului în baza de date a Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.
    21. Curtea a reţinut că, potrivit art. 9 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. asigură accesul utilizatorilor la baza de date pentru verificarea existenţei şi valabilităţii rovinietei şi peajului, în concret prin accesarea paginii de internet www.erovinieta.ro, pe care se pot verifica numărul de treceri efectuate şi plata tarifului de trecere şi se poate plăti acest tarif pentru a evita sancţionarea. Totodată, poziţionarea unui autovehicul şi traseul parcurs pot fi verificate prin folosirea unor dispozitive de poziţionare - Global Positioning System - GPS. Prin urmare, societăţile pot avea cunoştinţă despre tranzitarea de către clienţi a podurilor peste Dunăre. Aşa fiind, situaţia expusă vizează o problemă de organizare a activităţii societăţii, iar nu una de constituţionalitate.
    22. În ceea ce priveşte încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a contravenientului, prezumţie ce trebuie respectată şi în materie contravenţională, reprezentând una dintre garanţiile dreptului la un proces echitabil, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, receptată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003), Curtea a reţinut că răspunderea instituită prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 este un tip de răspundere ce nu corespunde în totalitate răspunderii contravenţionale reglementate, de principiu, prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Nu este singurul caz în care persoana sancţionată contravenţional poate să difere faţă de persoana care săvârşeşte efectiv contravenţia. Spre exemplu, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, pentru contravenţiile reglementate de aceasta sunt sancţionaţi contravenţional operatorii economici, iar nu angajaţii care săvârşesc contravenţiile.
    23. Curtea a reţinut că din reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 se naşte o prezumţie potrivit căreia autovehiculul se află în proprietatea sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare. Totodată, nicio normă legală nu interzice încredinţarea spre folosinţă a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiţie să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare îşi asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit şi pe podurile unde deţinerea unei roviniete (peajului în cauza de faţă) este obligatorie, aşa încât vina de a nu deţine rovinietă (peaj valabil în speţă) îi aparţine.
    24. Curtea a reţinut că societatea are obligaţia de a manifesta diligenţă în ceea ce priveşte achitarea tarifelor de trecere, deoarece există posibilitatea monitorizării plăţii acestora de către cei care folosesc în fapt autovehiculele.
    25. Cât priveşte art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, Curtea a reţinut că acesta constituie temeiul în baza căruia societatea îşi poate recupera ulterior sumele plătite ca tarif de trecere în situaţia în care clienţii nu îşi îndeplinesc obligaţia legală de plată.
    26. Curtea a mai observat că, fiind vorba de săvârşirea unor contravenţii, nu se poate aplica niciodată o sancţiune contravenţională în lipsa elementului vinovăţiei, care este de esenţa acesteia. Existenţa sau inexistenţa vinovăţiei este un element al stării de fapt, a cărei apreciere constituie atributul exclusiv al instanţei de judecată. Prin urmare, instanţele de judecată sunt acelea care urmează să stabilească de la caz la caz dacă societăţile au avut posibilitatea de a înscrie în certificatele de înmatriculare persoanele cărora le-au cedat dreptul de folosinţă ori dacă şi-au îndeplinit obligaţia de a monitoriza trecerile peste poduri şi de a preveni săvârşirea faptelor contravenţionale constând în neplata tarifului de trecere.
    27. Referitor la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea a observat că excepţia nu este motivată, iar prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie sunt aplicabile numai în cauze penale.
    28. Totodată, s-a statuat că nu pot fi reţinute nici criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 45 din Constituţie, deoarece instituirea unor tarife de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi a sancţiunilor corespunzătoare în cazul neplăţii acestora nu aduce atingere libertăţii economice, care este garantată în condiţiile legii, respectiv cu respectarea exigenţelor legale specifice fiecărui domeniu de activitate (a se vedea şi Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013).
    29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor enunţate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Autonom Services - S.A. din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 4.794/279/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) şi ale art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamţ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 aprilie 2023.
    Definitivă şi general obligatorie.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina-Cătălina Turcu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"