Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catană, Marinela Abăloaie şi Constantin Macovei, în Dosarul nr. 832/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.195D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că Legea nr. 124/2014 reprezintă un act de clemenţă a legiuitorului, care, din considerente de politică socială, renunţă la a mai recupera anumite venituri de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Art. 2 al acestei legi reglementează domeniul de aplicare al acesteia, în concordanţă cu instituţia juridică a amnistiei, neputând fi scutite de la restituire decât sumele de bani necesare pentru acoperirea unor prejudicii constatate până la intrarea în vigoare a legii. Este firesc să fie aşa, deoarece în lipsa constatării prejudiciului, nu ar exista obligaţia de restituire. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 832/103/2015, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenţii-reclamanţi Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catană, Marinela Abăloaie şi Constantin Macovei, în cadrul soluţionării recursului formulat de autorii excepţiei, împotriva unei sentinţe civile din 16 decembrie 2015, prin care a fost admisă în parte acţiunea în contradictoriu cu Poliţia Locală Piatra Neamţ, fiind anulate, în parte, deciziile de recalculare a salariilor reclamanţilor şi deciziile de imputare, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamanţilor sumele reţinute în baza deciziilor de imputare. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în beneficiul reclamanţilor, dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 124/2014. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 sunt neconstituţionale „în măsura în care se interpretează că sunt aplicabile doar prejudiciilor constatate la data intrării în vigoare a legii de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control“. Astfel, este discriminatorie aplicarea acestor dispoziţii „în interiorul aceleiaşi categorii de subiecţi, doar funcţionarilor publici în privinţa cărora au fost efectuate actele de control anterior intrării în vigoare a legii de amnistie fiscală“. Art. 16 alin. (1) din Constituţie este înfrânt prin interpretarea pe care atât pârâtul, cât şi anumite instanţe o dau textului de lege criticat, în sensul că prejudiciul în privinţa căruia ar interveni amnistia ar fi trebuit să fi „existat constatat“ la momentul intrării în vigoare a legii. În măsura în care acesta ar fi sensul avut în vedere de legiuitor, s-ar crea o „discriminare negativă în interiorul aceleiaşi categorii de subiecţi“, legea aplicându-se doar funcţionarilor publici în privinţa cărora au fost efectuate actele de control anterior intrării în vigoare a legii de amnistie fiscală, celorlalţi imputându-li-se, practic, pasivitatea organelor de audit. Mai susţin că, în privinţa sumelor imputate, a intervenit amnistia, prejudiciul existând din anul 2012, iar faptul că nu „exista constatat“ este exclusiv culpa pârâtei, a cărei interpretare, în privinţa aplicabilităţii dispoziţiilor de lege criticate, este discriminatorie. În final, invocând faptul că „practica judiciară nu este unitară şi pentru a preîntâmpina interpretarea dispoziţiilor legale de o manieră diferenţiată şi, eventual, discriminatorie“, autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază ca fiind necesară declanşarea controlului de constituţionalitate. 6. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că natura exoneratoare a prevederilor Legii nr. 124/2014, aplicabile anumitor categorii de obligaţii având ca obiect plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială, se încadrează în marja de apreciere a statului în gestionarea creanţelor pe care le are, ca urmare a utilizării necorespunzătoare de către beneficiarii fondurilor publice. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin Decizia nr. 33/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege, este exonerat de la obligaţia restituirii, pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014. Astfel, decizia menţionată face aplicarea principiului tempus regit actum, cu privire la care, din perspectiva principiului egalităţii în faţa legii, Curtea Constituţională a stabilit, în jurisprudenţa sa, că situaţia diferită în care se găsesc persoanele, în funcţie de aplicarea principului tempus regit actum, nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014, cu următorul conţinut: „Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.“ 12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie, cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 instituie norme de exonerare şi precizează categoriile de sume care intră sub incidenţa amnistiei, respectiv domeniul de aplicare al legii, stabilind că se exonerează de la plată „sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.“ Având în vedere că, în practică, unele instanţe au interpretat aceste dispoziţii în sensul că se aplică exonerarea doar pentru sumele în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/2014 (27 septembrie 2014), exista deja o constatare a prejudiciului de către organele abilitate, prin Decizia nr. 33 din 24 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014, „este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.“ 14. Ca atare, prin această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele de lege criticate prin excepţia de neconstituţionalitate au primit interpretarea în sensul dorit de autorii excepţiei, şi anume că intră sub incidenţa amnistiei fiscale sumele încasate necuvenit, până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014. Această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 8 februarie 2017, deci ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci se aplică erga omnes. 15. În concluzie, critica autorilor a fost soluţionată prin hotărârea prealabilă, în sensul dorit de aceştia, şi, având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a vizat o problemă de interpretare şi aplicare a legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ştefan Eduard Iovu, Cristinel Catană, Marinela Abăloaie şi Constantin Macovei, în Dosarul nr. 832/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
