Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.077D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că obiectul cauzei constă în soluţionarea unei cereri de anulare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, în timp ce textele legale criticate nu se referă la asemenea aspecte. Prin urmare, rezultă că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, drept pentru care excepţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.696/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti într-o cauză având ca obiect principal soluţionarea acţiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că nu este respectată exigenţa unei minime fundamentări în privinţa modului de stabilire a numărului mandatelor de senatori şi deputaţi pentru circumscripţia românilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Expunerea de motive a legii nu cuprinde nicio astfel de fundamentare, limitându-se să justifice adoptarea legii prin „necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei privind domeniul electoral“. Având în vedere că numărul de mandate pentru circumscripţia cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se stabileşte prin raportarea numărului de locuitori ai acestei circumscripţii la normele de reprezentare, nu este clar care sunt datele de la care legiuitorul a pornit pentru a determina numărul cetăţenilor români cu domiciliul în afara ţării, în condiţiile în care Institutul Naţional de Statistică nu furnizează acest număr. Aplicând normele de reprezentare, se ajunge la concluzia că legiuitorul a avut în vedere existenţa unui număr aproximativ de 300.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. Or, potrivit recensământului din 2011, numai numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate (12 luni şi peste) era de 727.540 de cetăţeni români, ceea ce ridică şi mai mult un semn de întrebare referitor la modul în care a fost fundamentat numărul cetăţenilor români cu domiciliul în afara ţării în scopul stabilirii numerelor de mandate în Parlament pentru circumscripţia acestora. Se mai arată că acest aspect a fost sesizat şi de Consiliul Legislativ în avizul său referitor la propunerea legislativă privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. În consecinţă, se apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt fundamentate, ceea ce, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 6. Se mai susţine că stabilirea numărului de mandate pentru circumscripţia electorală a românilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării este neconstituţională şi împiedică asigurarea liberei şi eficientei exprimări a voinţei poporului, întrucât încalcă principiul reprezentativităţii Parlamentului şi al egalităţii puterii electorale, consacrate de art. 61 alin. (1) şi art. 62 din Constituţie. Se arată că, din coroborarea textelor legale, rezultă că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pentru a putea vota în străinătate, acolo unde au domiciliul sau reşedinţa, trebuie să se înscrie în Registrul electoral pentru votul în străinătate. Altfel, cetăţenii români cu domiciliul în România şi reşedinţa în afara ţării nu pot vota decât în România, în circumscripţia domiciliului din România. Nici votul prin corespondenţă nu modifică această constatare, întrucât se exercită tot în cadrul circumscripţiei nr. 43, iar nu în cadrul circumscripţiei de domiciliu în România. 7. În mod corespunzător, înscriindu-se în Registrul electoral pentru votul în străinătate, cetăţenii români îşi vor putea exercita votul doar în circumscripţia nr. 43, nemaifiind înregistraţi în Registrul electoral al cetăţenilor români cu domiciliul şi reşedinţa în România. În plus, se arată că cetăţenii români care au domiciliul şi reşedinţa în afara ţării pot să voteze doar pentru candidaţii din circumscripţia nr. 43, astfel încât aceştia stabilesc doar un număr de 2 senatori şi 4 deputaţi, indiferent de numărul celor care votează în această circumscripţie şi care au centrul intereselor în acea circumscripţie. Consecinţele ce rezultă din această situaţie normativă sunt crearea unui sistem de vot şi de stabilire a numărului de mandate de geometrie variabilă în care nu se păstrează o unitate a reprezentativităţii din punct de vedere al raportului număr votanţi/ număr de deputaţi şi senatori aleşi şi se relativizează forţa electorală a cetăţenilor români care votează în străinătate faţă de cetăţenii români cu domiciliul şi reşedinţa în România. 8. Astfel, egalitatea puterii electorale nu este asigurată, întrucât, pe de o parte, nu există o repartiţie clară a mandatelor pentru circumscripţia nr. 43, în condiţiile în care nu au fost utilizate date certe cu privire la numărul de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, iar, pe de altă parte, nu există o repartizare egală a mandatelor, în condiţiile în care cetăţenii având doar reşedinţa în străinătate nu sunt luaţi în considerare la repartizarea mandatelor în circumscripţia nr. 43, ci în circumscripţia din România unde au domiciliul, însă votul lor se va exercita prin raportare exclusiv la candidaţii din circumscripţia nr. 43. 9. Prin urmare, se consideră că aceste reglementări sunt neconstituţionale prin lipsa de reprezentativitate în ce priveşte mandatele stabilite pentru circumscripţia nr. 43 şi prin lipsa de egalitate dintre votul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi votul cetăţenilor români cu domiciliul în România. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate formulată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, sunt redate paragrafele 49-51 din cuprinsul Deciziei nr. 799 din 18 noiembrie 2015. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins: - Art. 4: „Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.“ – Art. 5 alin. (1) şi (4)-(6): "(1) Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. […](4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.(6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1." – Art. 25: "(1) Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar pentru cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe state şi localităţi.(2) Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare." – Art. 42 alin. (3) şi (5): "(3) Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare. […](5) Alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secţia de votare unde au fost arondaţi, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege." – Art. 84 alin. (1): „(1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.“ – Anexa nr. 1 la lege are denumirea marginală - Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale şi stabileşte că pentru circumscripţia electorală nr. 43 (circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării) numărul senatorilor este de 2, iar cel al deputaţilor este de 4. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii şi ale art. 61 alin. (1) şi art. 62 alin. (1) şi (3) cu referire la principiul reprezentativităţii Parlamentului. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect principal soluţionarea acţiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 25 martie 2016. Potrivit art. 1 din acest ordin, în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016 se stabilesc documentele care atestă reşedinţa în străinătate. Ordinul a fost emis în baza art. 83 alin. (4) din lege, potrivit căruia „Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.“ Prin urmare, ordinul atacat nu face altceva decât să detalieze şi să indice expres, pe cele 143 de ţări, documentele care atestă reşedinţa în străinătate şi pe baza cărora persoana se poate înscrie în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. 18. Curtea reţine că textele criticate prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu vizează documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, ci organizarea circumscripţiilor electorale, numărul de mandate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, secţia de votare la care votează alegătorii din străinătate şi numărul de mandate de deputaţi şi senatori alocat circumscripţiei electorale nr. 43 (românii din străinătate). 19. Rezultă că ceea ce critică autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt categoriile de documente care atestă reşedinţa în străinătate sau o altă problemă în legătură cu stabilirea sferei de cetăţeni români cu domiciliul în România şi cu reşedinţa în străinătate, ci modul de stabilire a numărului mandatelor pentru circumscripţia electorală nr. 43 şi numărul insuficient al acestora în raport cu numărul cetăţenilor români plecaţi în străinătate pe o perioadă de sub sau peste 12 luni (385.729, respectiv 727.540). În aceste condiţii, Curtea constată că textele criticate nu au nicio influenţă în privinţa stabilirii/ determinării documentelor care trebuie luate în considerare pentru a se atesta reşedinţa în străinătate a cetăţenilor români, ipoteza lor normativă fiind diferită. Practic, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu este interesat de categoriile de documente pe fiecare ţară care fac dovada reşedinţei în străinătate, ci de reţinerea unui alt criteriu decât domiciliul/reşedinţa în străinătate a cetăţeanului român pentru determinarea numărului de mandate din diasporă; or, nici chiar anularea ordinului menţionat nu poate duce la o asemenea finalitate. 20. Curtea, cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). De asemenea, în jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a mai reţinut că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituţionalităţii unui act normativ într-un cadru procesual creat special cu acest scop. În acelaşi sens sunt statuările Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din Hotărârea din 11 martie 1980, pronunţată în Cauza Foglia contra Novello, în care această instanţă a admis că nu este competentă în cazul în care ar fi obligată să pronunţe hotărâri în cauze provocate „care ar pune în pericol întregul sistem al căilor de atac aflate la dispoziţia persoanelor private pentru a le permite să se apere“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, sau Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 9 octombrie 2014, paragraful 39). 21. Prin urmare, raportând cele reţinute în jurisprudenţa sa la cauza de faţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente nu au legătură cu soluţionarea cauzei şi, în consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
