Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Rompetrol Rafinare - S.A., din Năvodari, în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.639D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Ion Calipetre din Baroul Constanţa, cu împuternicire depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar un memoriu prin care precizează obiectul excepţiei şi dezvoltă în mod suplimentar criticile de neconstituţionalitate referitoare la eliminarea căii de atac a recursului în cauzele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei. Cu privire la admisibilitatea excepţiei, având în vedere Decizia nr. 620 din 24 noiembrie 2022, susţine că, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea analizează voinţa reală a părţii şi că în prezenta cauză se contestă lipsa căii de atac a recursului, fie că este vorba despre art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, fie că este vorba despre art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, Curtea poate analiza pe fond excepţia de neconstituţionalitate. 5. În continuare, arată că motivele de neconstituţionalitate vizează încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii şi în art. 129 privind regimul căilor de atac, principiu care presupune ca acestea să fie reglementate prin lege, şi nu să fie determinate pe cale de interpretare, aşa cum a reţinut Curtea în decizia amintită. În ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie arată că legiuitorul a reglementat în mod generic referitor la litigiile privind activitatea în porturi şi navigaţia civilă faţă de celelalte exceptări de la calea de atac a recursului, cum ar fi litigiile de muncă, asigurări sau în materie de expropriere, care se raportează la o legislaţie specifică. Or, nu există nicio normă legală care să definească litigiile privind activitatea în porturi şi navigaţia civilă. Prin urmare, textul legal criticat nu este clar, iar o cale de atac nu poate fi determinată pe cale de interpretare. 6. De asemenea, susţine că se încalcă şi accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, având în vedere că în procesul în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate au fost pronunţate hotărâri diametral opuse pe baza aceloraşi probe. Or, lipsa căii de atac a recursului împotriva unei astfel de hotărâri diametral opuse celei dintâi conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. 7. Prin suprimarea căii de atac a recursului în cauzele privind activitatea în porturi şi navigaţia civilă se încalcă şi universalitatea teritorială şi personală a legii, precum şi egalitatea persoanelor fizice sau juridice în faţa legii. Prin referirea la activitatea în porturi ar însemna ca toate litigiile civile ale Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, a cărei activitate se desfăşoară în porturi, să fie exceptate de la calea de atac a recursului şi să fie soluţionate definitiv de o instanţă locală. 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate raportat la data demarării procesului, dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă devenind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Rompetrol Rafinare - S.A., din Năvodari, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că sintagma „în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi“ din cuprinsul art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă are un caracter generic, fiind, astfel, imposibil de aplicat. În acest sens, arată că nicio dispoziţie legală nu defineşte cererile sau litigiile privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi. În lipsa unei definiţii legale a sintagmei criticate, nu poate fi exclusă calea de atac a recursului în orice litigiu al cărui obiect are o valoare mai mare de 1.000.000 lei. 11. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate arată că a promovat o acţiune în pretenţii civile de peste 10.000.000 lei, acţiune întemeiată pe principiile civile de drept comun ale răspunderii civile delictuale şi ale faptului juridic licit al gestiunii de afaceri, iar societatea are ca obiect de activitate rafinarea ţiţeiului şi producţia de produse petroliere, fără nicio legătură cu acţiunile prevăzute de sintagma criticată. 12. În susţinerea excepţiei este invocată şi Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. 13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, textul legal criticat a fost modificat, fără însă ca soluţia legislativă vizată de criticile de neconstituţionalitate, respectiv sintagma „în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi“, să fie eliminată sau modificată din cuprinsul textelor normative în prezent în vigoare. Curtea urmează să se pronunţe asupra textului de lege aplicabil în cauză, potrivit căruia: „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile (...) privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi (...).“ 18. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din motivarea excepţiei rezultă că este invocat şi art. 1 alin. (5) din Constituţie privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum rezultă din actele dosarului, procesul în cadrul căruia a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pornit în anul 2015. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016, „(1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.“ 20. Prin urmare, raportat la data începerii procesului în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, sub aspectul posibilităţii formulării recursului, sunt aplicabile prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, care au un conţinut identic cu cel cuprins la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Diferenţa constă în perioada de aplicare în timp, în sensul că aplicarea art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost prorogată pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019, aşa cum expres dispune art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016, în timp ce art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 se referă la aceeaşi regulă, dar aplicabilă proceselor pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv. 21. Aşa fiind, dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu au legătură directă cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată, cerinţă expres stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sub aspectul admisibilităţii unei excepţii de neconstituţionalitate. Interpretând dispoziţiile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cererii în cadrul căreia a fost invocată respectiva excepţie (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). 22. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă, ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017; Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, Decizia nr. 733 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 26 martie 2019, Decizia nr. 72 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, sau Decizia nr. 620 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 3 mai 2022). 23. În subsidiar, Curtea mai reţine că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se referă la faptul că dispoziţiile legale criticate nu sunt aplicabile în cauza dedusă soluţionării instanţei judecătoreşti, dat fiind faptul că obiectul litigiului se referă la judecarea unei cereri căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile dreptului civil, iar nu cele ale dreptului transporturilor. În esenţă, se susţine că sintagma „în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi“ cuprinsă în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă este susceptibilă de a fi aplicată în mod eronat în cauză. Or, aspectele criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. 24. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi“ cuprinse în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Rompetrol Rafinare - S.A., din Năvodari, în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
