Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.204/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 563D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 564D/2018, nr. 565D/2018, nr. 603D/2018, nr. 643D/2018, nr. 664D/2018, nr. 877D/2018, nr. 1.009D/2018, nr. 1.010D/2018, nr. 1.011D/2018, nr. 1.234D/2018, nr. 1.283D/2018, nr. 1.340D/2018, nr. 1.792D/2018, nr. 104D/2019, nr. 1.727D/2019 şi nr. 3.000D/2019, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice, ridicate de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.019/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea Banca Românească - S.A. în Dosarul nr. 6.349/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 51/94/2017 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, de Ibraim Nerghiuz în Dosarul nr. 521/212/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă, de Collins Mihaela şi Collins Julian Francis în Dosarul nr. 17.673/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.771/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Russo-Goţ Marius-Mihail în Dosarul nr. 22.129/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.264/254/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. în Dosarul nr. 5.013/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Neacşu Nicolae şi Neacşu Mihaela în Dosarul nr. 5.626/1.748/2017 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.110/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Cioban Ana în Dosarul nr. 3.453/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Popa Vladimir Dragoş şi Popa Ecaterina Marioara în Dosarul nr. 9.595/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Sava Victoria Alina şi Sava Ana în Dosarul nr. 8.939/327/2016 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 1.318/321/2017 al Judecătoriei Târgu-Neamţ şi de către Gologan Dragoş Adrian în Dosarul nr. 5.234/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă. 4. La apelul nominal în Dosarul nr. 1.009D/2018, se prezintă domnul avocat Ciprian Şoldea, pentru autorul excepţiei, iar în Dosarul nr. 3.000D/2019, pentru partea Gologan Natalia Iuliana, se prezintă doamna Bichescu Maria Adriana, în calitate de curator. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. În mod particular, magistratul-asistent menţionează că, în Dosarul nr. 1.283D/2018, întrucât procedura de citare a părţilor Muca Constantin şi Muca Mariana nu a fost legal îndeplinită, s-a dispus refacerea ei, iar telegrama s-a întors cu menţiunea „lipsă de la domiciliu“. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 563D/2018, nr. 564D/2018, nr. 565D/2018, nr. 603D/2018, nr. 643D/2018, nr. 664D/2018, nr. 877D/2018, nr. 1.009D/2018, nr. 1.010D/2018, nr. 1.011D/2018, nr. 1.234D/2018, nr. 1.283D/2018, nr. 1.340D/2018, nr. 1.792D/2018, nr. 104D/2019, nr. 1.727D/2019 şi nr. 3.000D/2019, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Avocatul arată că, având în vedere că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de autorul pe care îl reprezintă vizează prevederile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, care este diferit de cel al obiectului excepţiilor din restul dosarelor a căror conexare este pusă în discuţie, lasă la aprecierea Curţii conexarea. Doamna curator lasă, de asemenea, la aprecierea Curţii luarea măsurii conexării, iar reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. 6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 564D/2018, nr. 565D/2018, nr. 603D/2018, nr. 643D/2018, nr. 664D/2018, nr. 877D/2018, nr. 1.009D/2018, nr. 1.010D/2018, nr. 1.011D/2018, nr. 1.234D/2018, nr. 1.283D/2018, nr. 1.340D/2018, nr. 1.792D/2018, nr. 104D/2019, nr. 1.727D/2019 şi nr. 3.000D/2019 la Dosarul nr. 563D/2018, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată şi având în vedere că procedura este îndeplinită faţă de toate părţile, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului care arată că art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 şi art. 44 din Constituţie. Astfel, cu referire la art. 16 din Constituţie, acesta susţine că, aşa cum un proprietar exclusiv poate să se prevaleze de dispoziţiile Legii nr. 77/2016, în mod similar şi titularul doar al unei părţi din dreptul de proprietate ar trebui să poată renunţa la partea sa din dreptul de proprietate cu consecinţa degrevării părţii sale din datorie. Se încalcă şi art. 44 din Constituţie, deoarece prevederile criticate interzic să se dispună în mod efectiv din partea din dreptul de proprietate, dacă nu este îndeplinită condiţia acordului codebitorului. În final arată că nu mai subzistă interesul în susţinerea excepţiei, deoarece clientul său a ajuns la o înţelegere cu cesionarul de creanţă, în sensul dării în plată şi al stingerii oricărei datorii în contul vechii creanţe. Cu toate acestea, apreciază că excepţia este întemeiată, având în vedere argumentele expuse. 8. Mariana Bichescu arată că a fost numită aleatoriu curator special al părţii Gologan Natalia Iuliana, precum şi faptul că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, în mod expres, doar de fostul soţ al acesteia, Gologan Dragoş Adrian. Face unele referiri la modul în care este, în fapt, aplicată instituţia curatelei. Cu privire la temeinicia excepţiei invocate, arată că este discriminatoriu criteriul financiar prevăzut de art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016. Astfel, precizează că este de notorietate că situaţia, contextul social, economic, cultural în care Curtea Constituţională a reţinut, prin decizii pronunţate în 2017 şi 2018, constituţionalitatea acestor prevederi s-a schimbat la data soluţionării prezentei excepţii. În prezent, toţi cetăţenii României sunt vulnerabili, şi nu doar cei despre care Curtea, prin deciziile pronunţate în 2017 şi 2018, a precizat că sunt vulnerabili. Consideră, deci, că se impune reanalizarea de către Curtea Constituţională a soluţiei de constatare a constituţionalităţii art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, având în vedere că nu îi este aplicabilă autoritatea de lucru judecat. 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 şi jurisprudenţa constantă care i-a urmat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 10. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.204/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 563D/2018. 11. Prin Încheierea din 3 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.019/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi 10 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 564D/2018. 12. Prin Încheierea din 5 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.349/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016 (cu excepţia art. 3, 4, 7, 8 şi 11), excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A. şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 565D/2018. 13. Prin Sentinţa civilă nr. 3.919 din 16 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 51/94/2017, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3, 4, 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4), (5) şi (6), art. 8, 10 şi 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 603D/2018. 14. Prin Încheierea din 7 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 521/212/2017, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Ibraim Nerghiuz şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 643D/2018. 15. Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 17.673/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), cu privire la sintagma în mod cumulativ, şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Collins Mihaela şi Collins Julian Francis şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 664D/2018. 16. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.771/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 877D/2018. 17. Prin Încheierea din 14 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 22.129/300/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Russo-Goţ Marius-Mihail şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.009D/2018. 18. Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.264/254/2016, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, ale art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.010D/2018. 19. Prin Încheierea din 13 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.013/182/2016, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 3, 4, 6, 7, 8 şi 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016 în întregime, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.011D/2018. 20. Prin Încheierea din 26 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.626/1.748/2017, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), cu privire la sintagma în mod cumulativ, şi ale art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Neacşu Nicolae şi Neacşu Mihaela şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.234D/2018. 21. Prin Încheierea din 21 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.110/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 teza a doua, ale art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.283D/2018. 22. Prin Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.453/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Cioban Ana şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.340D/2018. 23. Prin Încheierea din 15 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.595/301/2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Popa Vladimir Dragoş şi Popa Ecaterina Marioara şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.792D/2018. 24. Prin Încheierea din 20 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.939/327/2016, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Sava Victoria Alina şi Sava Ana şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 104D/2019. 25. Prin Încheierea din 6 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.318/321/2017, Judecătoria Târgu-Neamţ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, prin raportare la Legea nr. 77/2016 în ansamblul ei, precum şi ale art. 1 alin. (3), art. 6 şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Credit Europe Bank NV şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.727D/2019. 26. Prin Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.234/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Gologan Dragoş Adrian şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.000D/2019. 27. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor la notificarea de dare în plată, formulate în temeiul art. 7 al Legii nr. 77/2016 şi, respectiv, în dosarele Curţii nr. 565D/2018, 664D/2018 şi 1.727D/2019, soluţionarea acţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 77/2016. 28. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile Legii nr. 77/2016 criticate încalcă, individual şi/sau coroborate între ele, o serie de dispoziţii constituţionale, după cum urmează: art. 1 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie; art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 44 din Constituţie; art. 3 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 16, 44, 45, 53, art. 73 alin. (3) lit. m), art. 135 din Constituţie, precum şi principiile proporţionalităţii şi statului de drept; art. 4 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, precum şi principiile proporţionalităţii şi statului de drept; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 44, 45 şi art. 53 din Constituţie; art. 4 alin. (1) referitor la sintagma în mod cumulativ, precum şi art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) teza a doua, art. 53 din Constituţie, precum şi principiile proporţionalităţii şi securităţii din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceasta; art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţie, precum şi art. 14 din Convenţie şi art. 26 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 44 alin. (1)-(2), art. 45 şi art. 135 din Constituţie; art. 5 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 44, 45, 53 şi art. 135 din Constituţie; art. 6 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi principiul statului de drept; art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(2), art. 45 şi art. 135 din Constituţie; art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 alin. (1) şi art. 44 din Constituţie; art. 7 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 21 şi art. 24 din Constituţie, precum şi principiul statului de drept; art. 7 alin. (4)-(5) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(2), art. 45, 53 şi art. 135 din Constituţie; art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1)-(2), art. 45, 53 şi art. 135 din Constituţie; art. 8 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44, 45, 53 şi art. 135 din Constituţie, precum şi principiul statului de drept; art. 8 alin. (1) şi (5) încalcă art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie; art. 10 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1)-(2), art. 45, 53 şi art. 135 din Constituţie; art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, precum şi principiile statului de drept şi al economiei de piaţă; Legea nr. 77/2016, în ansamblul ei, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (2), art. 44, art. 53 alin. (2) şi art. 135 din Constituţie, libertatea economică, precum şi principiile precauţiei, securităţii juridice, respectării unităţii de sistem, asigurării echilibrului între statica şi dinamica dreptului, asigurării bazelor legale de funcţionare a statului, libertăţii şi egalităţii, responsabilităţii, echităţii, justiţiei şi art. 1 din Convenţie. De asemenea, se arată că Legea nr. 77/2016 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene şi contravine caracterului excepţional al legislaţiei consumeriste. 29. Judecătoria Deva - Secţia civilă nu a formulat un punct de vedere cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 30. Judecătoria Buftea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 31. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 32. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 33. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă, în Dosarul Curţii nr. 877D/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 34. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă, în Dosarul Curţii nr. 1.283D/2018, nu a formulat un punct de vedere cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate pe care a apreciat-o ca fiind admisibilă. 35. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 36. Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. În susţinerea unei astfel de decizii, instanţa invocă necesitatea evitării unei antepronunţări asupra fondului cauzei, dar şi argumentele cuprinse în expunerile de motive ale deciziilor Curţii Constituţionale nr. 623 din 25 octombrie 2016, nr. 638 din 27 octombrie 2016 şi nr. 639 din 27 octombrie 2016. 37. Judecătoria Cornetu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 38. Judecătoria Alba Iulia nu a formulat un punct de vedere cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 39. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că atribuţiile de jurisdicţie constituţională aparţin în mod exclusiv Curţii Constituţionale. Instanţa de drept comun nu este îndreptăţită, având în vedere art. 147 alin. (4) din Constituţie, să formuleze o altă opinie decât cea emisă de Curtea Constituţională. Ca atare, ţinând cont de soluţia Curţii din Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 40. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 41. Judecătoria Târgu-Neamţ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 42. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 43. Avocatul Poporului, în Dosarul Curţii nr. 104D/2019, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 44. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului, în celelalte dosare conexate, nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 45. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 46. Cu referire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, se reţine că, din motivarea acesteia, rezultă că acesta îl reprezintă art. 1, art. 3-8, 10 şi 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum şi legea în ansamblul său. 47. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, ale art. 11 privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, ale art. 135 privind economia, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării şi ale art. 1 din Protocolul la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii. 48. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) şi alin. (2), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, precum şi a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din aceeaşi lege, Curtea reţine următoarele: 49. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a constatat, pe de o parte, că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională, iar, pe de altă parte, că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Ca urmare, având în vedere natura interpretativă a acestei decizii, Curtea a soluţionat, ulterior, temeinicia acelor excepţii de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016, care nu au pus în discuţie constituţionalitatea interpretării acestora sancţionate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 (Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017), a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 (Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018) şi a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 (Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 11 decembrie 2017). 50. Având în vedere cele precizate, raportat la cauza de faţă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se constată că, întrucât sunt criticate sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 şi interpretarea prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) şi alin. (2), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precum şi faptul că sesizările au fost realizate ulterior pronunţării acesteia, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum şi a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) şi alin. (2), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. 51. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza întâi, precum şi a dispoziţiilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, Curtea reţine următoarele: având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei [...] dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“, precum şi faptul că, în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, notificările privind darea în plată a unor imobile vizează contracte de credit încheiate sub imperiul Codului civil din 1864, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă (a se vedea, pentru o asemenea soluţie, paragrafele 104 şi 105 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016). 52. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea reţine că în acele cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în care Curtea a fost sesizată şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, consumatorii nu au fost supuşi executării silite. De asemenea, în cauzele în care consumatorii au fost supuşi executării silite, Curtea nu a fost sesizată şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. În aceste condiţii, prevederile art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, nu au incidenţă în cauză, aceste dispoziţii vizând numai consumatorii care au fost supuşi unei executări silite a imobilului ipotecat. Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, este inadmisibilă, deoarece acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicată. 53. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 1, ale art. 4 alin. (1) lit. b) şi c), ale art. 5 şi art. 6, art. 7 alin. (4) şi ale art. 10 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, Curtea reţine că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea a constatat constituţionalitatea tuturor acestor prevederi legale. Faţă de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei menţionate, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceasta îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 1, ale art. 4 alin. (1) lit. b) şi c), ale art. 5 şi art. 6, art. 7 alin. (4) şi ale art. 10 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 54. Astfel, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 1 din lege, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iunie 2019, paragraful 51, că nu contravin niciunui text constituţional invocat, acestea stabilind doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituţionalitate, respectiv faptul că aceasta se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. Mai mult, acest text nici măcar nu stabileşte obiectul legii, care se conturează începând cu art. 3 din lege. 55. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 77/2016, în Decizia nr. 36 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 19 iunie 2019, paragrafele 33-36, Curtea a reţinut că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate care vizează încălcarea principiului egalităţii în drepturi, întrucât textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidenţa art. 4 şi, implicit, a Legii nr. 77/2016. Astfel, orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, are deschisă calea unei acţiuni în justiţie, întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispoziţiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile. Totodată, prin Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, precitată, paragrafele 14 şi 15, Decizia nr. 328 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018, paragrafele 20 şi 21, Curtea, cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, a reţinut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depăşeşte echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depăşeşte echivalentul în lei al 250.000 euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. În justificarea acestei soluţii, Curtea a arătat că protecţia specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituţie, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depăşeşte 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziţie de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă şi acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar. Cele două categorii de debitori se află într-o situaţie juridică diferită, ceea ce a determinat adoptarea unei soluţii legislative diferite de către legiuitor (Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragraful 16). 56. Curtea a mai reţinut, în privinţa art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016, că protecţia specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea condiţiei ca garantarea sumei împrumutate să se fi făcut cu un imobil având destinaţia de locuinţă, nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie cu atât mai mult cu cât şi cei care nu îndeplinesc această condiţie pot recurge la mijloacele puse la dispoziţie de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă. 57. Cu privire la dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 5-6 din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 51, că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a doua din lege a fixat regulile de drept substanţial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5-6 din lege reglementează, în esenţă, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menţionate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2018). 58. În ceea ce priveşte critica specifică îndreptată asupra art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „Demersurile prevăzute la art. 5 şi art. 7-9 pot fi întreprinse şi de codebitori, precum şi de garanţii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi“, Curtea reţine că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, consumatorul principal, pe de o parte, şi codebitorii, garanţii personali sau ipotecari ai acestuia, pe de altă parte, nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie, pentru a atrage obligaţia statului de a-i trata în mod similar. Însăşi natura raporturilor dintre cele două categorii de subiecţi de drept, precum şi intenţia legiuitorului care a conceput întregul mecanism prevăzut de Legea nr. 77/2016 ca o favoare acordată, cu precădere, consumatorilor principali impun această concluzie. Prin urmare, este permisă din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie soluţia legiuitorului de a condiţiona exercitarea de către codebitorii, garanţii personali sau ipotecari ai consumatorului principal a remediilor prevăzute de Legea nr. 77/2016 de acordul acestuia din urmă sau al succesorilor săi. Curtea reţine că nici dreptul de proprietate privată al subiecţilor de drept prevăzuţi de dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 nu este încălcat, în condiţiile în care acestea instituie, în primul rând, o favoare, o facultate pentru subiecţii de drept vizaţi de art. 6 alin. (3) din Legea nr. 77/2016. Condiţionarea exercitării acestui drept de acordul consumatorului principal sau al succesorilor săi este, cum s-a reţinut anterior, inerentă întregului mecanism instituit prin prevederile Legii nr. 77/2016. 59. Cu privire la dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 10 din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat, de asemenea, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, paragraful 51, că acest text de lege reglementează din punct de vedere procedural momentul de la care darea în plată îşi produce efectele, respectiv de la data încheierii contractului translativ de proprietate sau de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive. 60. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragrafele 50-60, şi Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018, paragrafele 30-35, a statuat că acestea reglementează o intervenţie etatică referitoare la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituţional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condiţiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, referitoare la buna-credinţă şi echitatea ce trebuie să guverneze această materie, însă intensitatea acestei intervenţii, privită din perspectiva exigenţelor Constituţiei, trebuie evaluată prin prisma testului de proporţionalitate dezvoltat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în condiţiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53 din Constituţie, cunosc limitări implicit admise rezultate atât din evoluţia şi confruntarea acestora în timp, cât şi din perspectiva titularilor lor. Astfel, Curtea a stabilit că măsura legală criticată este adecvată, necesară şi păstrează un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele particulare şi a subliniat că nu se poate admite ca o realitate juridică formală, rezultată din contractul de credit, să prevaleze asupra regulilor de echitate şi bună-credinţă care guvernează materia contractelor civile. 61. Se mai observă că, în jurisprudenţa sa, Curtea a examinat ideea de ruină (iminentă) a debitorului, din perspectiva raportului contractual existent între cele două părţi, în sensul că această apreciere nu vizează evoluţia/fluctuaţia situaţiei financiare/materiale a debitorului ulterioară încheierii contractului de credit, ci are în vedere, în mod exclusiv, disproporţia şi dezechilibrul survenite ca urmare a materializării riscului supraadăugat. Prin urmare, ideea de ruină (iminentă) a debitorului se identifică, în cazul dat, cu ideea de ruină contractuală a acestuia (cu privire la noţiunea de risc supraadăugat, a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 96 şi 97; cu privire la ruina contractuală, ce afectează utilitatea socială a contractului de credit, intervenită ca urmare a impreviziunii, a se vedea Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, paragrafele 30-35). 62. În Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018, paragraful 60, cu privire la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 10 din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat că acest text de lege reglementează momentul de la care darea în plată îşi produce efectele, respectiv de la data încheierii contractului translativ de proprietate sau de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, adică un aspect de procedură, şi nu unul de drept substanţial. 63. În fine, cu privire la criticile de neconstituţionalitate care privesc legea în ansamblul său, Curtea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, a statuat că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa, dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală, care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate privind legea în ansamblul său. 64. De asemenea, cu referire la critica întemeiată pe dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 şi, în mod particular, art. 11 teza întâi al acesteia nu retroactivează, având în vedere că legea criticată reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit (a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115). 65. Cu referire la critica potrivit căreia Legea nr. 77/2016 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, Curtea Constituţională a reţinut că demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz (a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 129). 66. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziţii legale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3, art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) şi alin. (2), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi art. 8, a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi, precum şi a dispoziţiilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.204/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.019/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea Banca Românească - S.A. în Dosarul nr. 6.349/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 51/94/2017 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, de Ibraim Nerghiuz în Dosarul nr. 521/212/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă, de Collins Mihaela şi Collins Julian Francis în Dosarul nr. 17.673/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.771/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Russo-Goţ Marius-Mihail în Dosarul nr. 22.129/300/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.264/254/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. în Dosarul nr. 5.013/182/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, de Neacşu Nicolae şi Neacşu Mihaela în Dosarul nr. 5.626/1.748/2017 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.110/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Cioban Ana în Dosarul nr. 3.453/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Popa Vladimir Dragoş şi Popa Ecaterina Marioara în Dosarul nr. 9.595/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Sava Victoria Alina şi Sava Ana în Dosarul nr. 8.939/327/2016 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 1.318/321/2017 al Judecătoriei Târgu-Neamţ, precum şi de către Gologan Dragoş Adrian în Dosarul nr. 5.234/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 1, art. 4 alin. (1) lit. b) şi c), art. 5, art. 6, art. 7 alin. (4) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Deva - Secţia civilă, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Târgu-Neamţ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
